În prezent, în Republica Moldova se înregistrează o creștere, atât nominală, cât și reală, a salariilor, ținând cont de faptul că inflația în acest an va fi una redusă. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 6 septembrie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că în ultimii 50 de ani, veniturile reale ale moldovenilor au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței, în 1991, veniturile reale au crescut în mediu cu 0,5% anual. După 1991 au crescut cu 2,3% anual.
Despre salariul mediu lunar în Republica Moldova, brut, expertul a spus că este unul în creștere. Dacă în 2015 salariul mediu lunar brut, a fost de 4538 de lei, în 2020 a ajuns la 7943 de lei, în 2023 – la 13401 lei, iar în 2024, trimestrul doi – la 14069 de lei. „Acum avem un ecou al inflației. 2022 și 2023 au fost doi ani de creștere a prețurilor. Și salariile au crescut, dar creșterea a fost negativă. Din acest motiv, agenții economici au fost și sunt forțați să majoreze salariile, deoarece oamenii sunt nemulțumiți. Încă avem o presiune post inflaționistă, chiar dacă în prezent nu mai avem inflație. Există o presiune de salarii. Agenții economici sunt forțați de circumstanțe să majoreze salariile. În prezent, este o creștere, atât nominală, cât și reală a salariilor, deoarece inflația în acest an este una redusă”, a spus expertul.
Analizând salariul mediu brut față de salariul mediu net, expertul a spus că se înregistrează diferențe. Dacă în 2015, salariul mediu net a fost de 3752 de lei, cel brut a fost de 4538 de lei. În 2020, salariul mediu net a fost de 6617 lei, cel brut – 7943 de lei. În 2023, salariul mediu net – 10500 lei, salariu mediu brut – 12355 de lei. În 2024 anticipăm că salariul mediu net va ajunge la 12050 lei, salariu mediu brut – 14300 lei.
Vorbind despre persoanele cu venituri mai mari de un milion de lei pe an, Veaceslav Ioniță a declarat că a crescut rapid numărul acestor persoane. Dacă în 2016 au fost 1549 de persoane, în 2020 sa ajuns la 2962 de persoane și care contribuiau cu 12,2% din totalul impozitelor la stat din veniturile lor. În 2023, aceștia au ajuns la 6416 persoane, care deja plăteau 16,8% din totalul impozitelor la stat din venitul lor salarial. „Contribuția lor la plata impozitului pe venit, este de 60 ori mai mult decât ceilalți angajați. Astăzi avem un milion și 500 de mii de persoane care își declară veniturile. A crescut puternic acest număr. Iar numărul celor milionari din acest număr este extrem de mic și ei achită circa 17din toate impozitele pe venit acumulate de stat”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu privire la creșterea reală a salariului mediu pe economie, economistul a menționat că în 2015 a fost minus 2,3%; în 2016 – +7,5%; 2017 – +4,2%; 2018 – +11,2%; 2019 – +7,4%; 2020 – +9,4%; 2021 – minus 0,8%; 2022 – minus 10,7%; 2023 – +13,5%; 2024, prognozat – +10,7%. „În 2024, moldovenii, la capitolul venituri, trebuie să simtă că o duc mai bine decât acum câțiva ani”, a menționat economistul.
Referitor la creșterea reală a salariilor, media anuală, a afirmat că în perioada 1960/1964 a fost de +1%; 1965/1969 – +3,6%; 1970/1974 – +1,4%; 1975/1979 – +0,7%; 1980/1984 – +0,4%; 1985/1989 – minus 1,4%; 1990/1994 – minus 24,7%; 1995/1999 – minus 0,5%; 2000/2004 – +13,4%; 2005/2009 – +8,4%; 2010/2014 – +2,2%; 2015/2019 – +6%; 2020/2024 – +2,2%. „În ultimii 50 de ani, veniturile reale ale populației au crescut anual cu 1,0%. Până la obținerea independenței în 1991, veniturile reale au crescut în mediu cu 0,5% anual. După 1991 au crescut cu 2,3% anual. Veniturile reale ale populației după independență au crescut mai rapid decât până la independență”, a afirmat economistul.
Privind înclinația spre economii a moldovenilor, analistul economic a declarat că în 2001, creșterea economiilor nete, în bănci, raportată la salariu, a fost de 16,1%; în 2002 – de 9,9%; 2004 – 14,4%; 2006 – 7,6%; 2008 – 12,2%; 2009 – 4%; 2010 – 13,9%; 2011 – 5,9%; 2012 – 17,7%; 2014 – 6%; 2015 – minus 0,4%; 2016 – 4,2%; 2017 – minus 1%; 2018 – minus 4,4%; 2019 – +0,3%; 2020 – +5,1%; 2021 – minus 4,5%; 2022 – +1,8%; 2023 – +5,8%; 2024, trimestrul doi – minus 1,1%. „Din 2000 și până în 2014 înclinația spre economii a fost ridicată. După criza bancară din 2014, mediul de afaceri nu prea a fost finanțat. Mai mult populația. Astfel, înclinația spre economii a scăzut puternic. Moldovenii, au cheltuit banii pe care i-au câștigat, dar au luat bani și de la bănci, mai mult decât au câștigat. Și în prezent, înclinația spre economii este negativă. Se cheltuie mai mult decât se câștigă”, a declarat analistul economic.
Potrivit expertul, în Republica Moldova este scumpă forța de muncă având în vedere ceea ce produce țara. Dacă costul forței de muncă sub formă de remunerare oficială, raportat la Produsul Intern Brut (PIB), în 1991 a fost de 34%; în 2000 a ajuns la 19,5%; în 2010 – la 27%; 2020 – 37,5%; 2023 – 36,7%; 2024 – 38,5%. „Anterior se spunea că la noi forța de muncă este foarte ieftină, însă forța de muncă din Republica Moldova este dintre cele mai scumpe din Europa. Nu după salariu, dar raportat la PIB. La cât și la ce produce Republica Moldova, moldovenii sunt foarte scumpi. În Republica Moldova, costul forței de muncă, atât din remunerarea oficială, cât și din cea neoficială, este de 60% din PIB. Raportat la cea ce producem, costul forței de muncă din Moldova este aproape de două ori mai scumpă decât în România. Totuși, în prezent, chiar dacă înregistrăm o creștere de salarii, productivitatea muncii crește mai rapid și în consecință, înregistrăm o ușoară scădere a costului forței de muncă raportat la PIB. Noi trebuie să ne creștem productivitatea, care să genereze salarii. La noi, de asemenea, crește ponderea forței de muncă angajată oficial. Lent, economia tenebră trece în economia albă. Din 2017 domină veniturile oficiale”, spune expertul.
Veaceslav Ioniță, analizând salariul mediu brut din Republica Moldova pe extreme de remunerare, a constatat că în 2010 a fost de 760 de lei salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți angajați și de 7260 de lei a fost salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați. În 2015: 1400 de lei a fost salariul celor mai prost plătiți salariați și 11600 de lei – salariul celor mai bine plătiți 10% dintre salariați. 2020: 2740 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți și de 21300 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați; 2024, prognozat: 5180 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai prost plătiți și de 35090 de lei – salariul mediu brut obținut de cei mai bine plătiți 10% dintre salariați. „O diferență de 7 ori”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Cu referire la salariul mediu brut, economistul a menționat că în 2000 a fost de 35,3 euro/lunar; în 2005 – 84 euro/lunar; 2010 – 181 euro/lunar; 2015 – 217 euro/lunar; 2020 – 402 euro/lunar; 2023 – 622 euro/lunar; iar în 2024 este prognozat să fie 740 euro/lunar.
Despre salariul mediul lunar, economistul a afirmat că în 2005 a fost de 1319 lei pe malul drept al Nistrului și de 1575 în regiunea separatistă transnistreană. 2010: 2972 pe malul drept și 3377 pe malul stâng; 2015: 4538 pe malul drept, 6674 pe malul stâng; 2023: 6726 pe malul stâng, 12355 pe malul drept, 2024 este prognozat să fie 6937 pe malul stâng și 14300 pe malul drept. „În dreapta Nistrului, în acest an, salariul va fi de două ori mai mare decât în stânga Nistrului”, a afirmat economistul.
„Anul 2023 a fost un an de recuperare. Anul 2024 este un an de creștere salarială. În ultimii patru ani, veniturile reale ale populației au crescut cu circa 2,3%. După independență, veniturile reale ale populației au crescut mai rapid decât până la independență. Calculat în euro, veniturile moldovenilor, în prezent, sunt de 3,5 ori mai mici decât în zona euro, față de acum 20 de ani, când veniturile au fost de 35 de ori mai mici decât cele din zona euro. Este bine pentru angajați, dar pentru angajatori este o presiune. Forța de muncă în Republica Moldova, raportat la ceea ce produce țara, este una dintre cele mai scumpe din Europa”, a conchis analistul economic.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .