Una din problemele sistemului achizițiilor publice este modul de întocmire a listei de interdicție a operatorilor economici. Aceasta a fost gândită ca un instrument anti-coruptie și ca o formă de sancțiune aplicată celor care încalcă angajamentele contractelor de achiziții. Este opinia exprimată de către Diana Enachi, experta IDIS Viitorul, în cadrul emisiunii ”15 minte de realism economic”.
Multe din statele lumii au introdus instrumentul rspectiv pentru a preveni frauda în sectorul public. Deși este foarte complicat de estimat impactul asupra prevenirii corupției, totuși în multe cazuri s-a dovedit a fi un instrument de responsabilizare a agenților economici.
Experta susține că procedura de includere în lista neagră a unui agent este anevoioasa și descurajează autoritățile contractante să o inițieze, astfel că până în prezent au fost incluse doar 23 de companii, iar in anul 2016 lista a fost completată cu doar 3 subiecți. Or, noi cunoaștem atâtea cazuri de neexecutare a contractelor, nereguli și corupție în achiziții care au fost mediatizate. Acest lucru arată că lucrurile trebuie îmbunătățite.
”Un risc la procedurile de achiziții publice prezintă existența hotărârilor definitive ale instanțelor de judecată, pornite pe comiterea fraudelor economice sau implicarea în cazuri de corupție, care nu mai constituie un motiv de includere a persoanei fizice sau juridice în lista neagră”, a precizat Enachi.
În concluzie, experta a afirmat că includerea în lista neagră a unui agent economic trebuie să fie un proces transparent, iar decizia urmează a fi trimisă operatorului economic timp de 5 zile şi trebuie să conţină motive întemeiate.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
