Capturarea mass-mediei şi a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova

La 17 mai 2017, Asociaţia Presei Independente (API) a prezentat studiul “Capturarea mass-mediei şi a altor mijloace de comunicare publică în Republica Moldova”.  Studiul a fost  realizat la solicitarea Transparency International-Moldova în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic şi de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Regatului Olandei la Bucureşti prin Programul Fondului de Responsabilitate.

Scopul studiului este de a cerceta situaţia de pe piaţa mass-media şi a sistemelor conexe de informare şi comunicare (bloguri, reţelele de socializare) pentru a identifica potenţiale elemente de capturare a instituţiilor mass-media. În cadrul studiului au fost cercetate cazurile şi formele de manifestare a subordonării politicilor editoriale ale instituţiilor mass-media intereselor personale, politice şi/sau economice ale unor persoane şi grupuri potenţial interesate în manipularea opiniei publice pentru a susţine informaţional, a promova şi justifica în faţa publicului procesul de capturare a statului.

În studiu au fost analizate următoarele aspecte relevante pentru perioada 2013-2016: regimul proprietăţii şi monopolurile pe piaţa mass-media; fenomenul manipulării informaţionale prin intermediul mass-mediei controlate de grupuri de interese; blogurile electronice şi reţelele de socializare ca surse de informare şi comunicare publică în beneficiului persoanelor şi grupurilor potenţial interesate în capturarea statului.

Constatări generale ale studiului sunt următoarele:

• Legislaţia Republicii Moldova nu asigură măsuri eficiente de prevenire şi contracarare a poziţiilor dominante pe piaţa media.
• Autorităţile statului (Parlamentul, Guvernul, partidele de la guvernare) tolerează şi încurajează situaţia creată fie prin acţiuni mimate de redresare a situaţiei, fie prin lipsă de acţiuni. Partidele politice importante de opoziţie, mai degrabă, încearcă să acapareze instituţii mediatice, ca şi cele de la guvernare, decât să lupte pentru însănătoşirea domeniului în beneficiul întregii societăţi.
• Situaţia actuală privind proprietatea mass-media prezintă poziţii dominante pe piaţa audiovizualului, domeniu care, potrivit sondajelor de opinii din ultimii ani, are cel mai mare impact asupra consumatorilor.
• CCA, practic, nu contribuie la prevenirea şi/sau contracararea poziţiilor dominante pe piaţa media. Repartizarea frecvenţelor şi licenţelor se face în lipsa unor criterii clare, exacte şi măsurabile de desemnare a câştigătorilor participanţi la concurs.
• Pe piaţa publicităţii, subdezvoltată, sunt atestate poziţii dominante, care, la rândul lor, menţin şi susţin monopolurile de pe piaţa media.
• Televiziunile care fac parte din grupul GMG  (Prime TV, Publika TV, Canal 2 şi Canal 3) servesc, în special în ultimii doi ani, drept instrumente de: pregătire a opiniei publice pentru acţiuni contestabile ale guvernării; linşaj mediatic al oponenţilor; legitimare a acţiunilor guvernării, contestate de o parte a societăţii; propagare a mesajelor precum că ţara prosperă şi corupţia este combătută cu succes după instalarea Guvernului Filip; distragerea atenţiei, prin conţinut irelevant, de la acţiuni reprobabile ale guvernării. În martie-aprilie 2017, posturile din grupul GMG au desfăşurat o campanie de propagandă agresivă a sistemului de vot uninominal, propus de PDM. O mare parte din spaţiul de emisie ocupat de ştiri şi talk-show-uri a fost dedicat materialelor care inoculau ideea că aceasta este singura soluţie pentru problemele Republicii Moldova şi ar avea exclusiv consecinţe pozitive.
• Conţinutul manipulator este transmis atât în ediţiile de ştiri, cât şi talk-show-uri. Tehnicile de manipulare informaţională au fost aplicate, în special, la reflectarea evenimentelor şi subiectelor: protestele masive din 2016 şi învestirea guvernului Pavel Filip; investigarea fraudei bancare; campaniile electorale; starea de lucruri şi reforma din justiţie; alegerea procurorului general.

• O serie de portaluri informative, de rând cu unele bloguri, servesc drept sursă primară pentru răspândirea conţinutului manipulator şi, în unele cazuri, a falsurilor mediatice, care, ulterior, sunt preluate de televiziuni şi tirajate ca informaţii credibile.

• Televiziunile NTV şi Accent TV care, prin conţinutul editorial, vădesc un puternic partizanat politic faţă de PSRM, reprezintă instrumente mediatice de promovare a imaginii partidului şi de atac asupra adversarilor.
• Blogurile şi reţelele de socializare sunt utilizate intens ca mijloc de influenţare a opiniei publice şi de suport/argumentare a acţiunilor grupurilor de interese care urmăresc să gestioneze şi să controleze instituţiile publice. Publicul, la rândul lui, este îndemnat/convins să accepte această stare de lucruri din oficiu, deoarece alţi actori politici ar fi, în opinia grupurilor de interese susţinute, nepotriviţi, incapabili şi/sau nedemni să guverneze.
• În spaţiul informaţional din Republica Moldova au apărut zeci de portaluri de ştiri care, prin politica lor editorială, sunt afiliate unor grupuri de interese. Cele mai multe par să fie apropiate PDM. Adesea, ele joacă rolul de sursă primară pentru publicarea unor articole compromiţătoare despre anumiţi politicieni sau persoane publice care critică guvernarea sau pe liderul formaţiunii, iar ulterior aceste texte sunt preluate şi de presa care oficial face parte din trustul media al preşedintelui PDM.

Autorii studiului au formulat o serie de recomandări pentru ameliorarea situaţiei, invocând inclusiv necesitatea următoarelor măsuri:

• Elaborarea şi adoptarea Strategiei de dezvoltare a mass-media din RM, conformă practicilor internaţionale, în care să se regăsească inclusiv prevederi ce ar asigura transparenţa proprietăţii în mass-media; ar preveni sau ar contracara monopolurile mediatice; ar asigura securitatea spaţiului mediatic autohton.
• Completarea Legii concurenţei de o manieră care să asigure contracararea concentrării proprietăţii în mass-media şi protecţia concurenţei loiale pe piaţa de publicitate.
• Redactarea şi adoptarea proiectului noului Cod al audiovizualului cu reglementări ce vizează inclusiv: praguri sau limite specifice, determinate în baza unor criterii obiective (numărul de licenţe, cota de audienţă, cifra de afaceri etc.), pentru a preveni un nivel înalt de concentrare a proprietăţii şi/sau de control în sectorul audiovizual; scoaterea CCA de sub influenţă politică; mecanisme eficiente de descurajare a derogărilor de la legislaţie pe care le pot admite radiodifuzorii.
• Elaborarea şi adoptarea unei noi Legi cu privire la publicitate care, între altele, ar conţine: limite impuse în distribuirea/difuzarea publicităţii prin intermediul mass-media pe măsură să prevină şi/sau să contracareze poziţiile dominante; mecanisme de distribuire echitabilă şi transparentă a publicităţii de stat; mecanisme de evaluare anuală a pieţei de publicitate.
• Elaborarea şi adoptarea unui Regulament al comisiei parlamentare de specialitate de desemnare pe criterii exacte şi măsurabile a membrilor CCA.
• Elaborarea şi adoptarea unui Regulament al CCA de oferire a licenţelor pentru Multiplexurile digitale pe criterii exacte şi măsurabile care, pe de o parte, să excludă apariţia poziţiilor dominante în formarea opiniei publice, iar pe de altă parte, să asigure un pluralism mediatic veridic.
• Elaborarea şi adoptarea unui Plan de acţiuni care să protejeze spaţiul mediatic de propagandă, dezinformare şi manipulare.

• Consolidarea capacităţilor CCA de a monitoriza conţinutul editorial al posturilor TV la capitolul asigurarea pluralismului de opinii şi difuzarea informaţiei manipulatoare.
• Modificarea legislaţiei în vederea înăspririi sancţiunilor aplicate radiodifuzorilor pe durata campaniilor electorale, pentru a fi posibilă repararea greşelilor sau oprirea comiterii unor noi abateri imediat, nu postum, când sancţiunile nu mai au nici un impact asupra comportamentului radiodifuzorului, iar publicul, în consecinţă, este manipulat, fapt care poate influenţa rezultatul alegerilor.
• Iniţierea în cadrul breslei jurnaliştilor a discuţiilor privind elaborarea unor reglementări care ar obliga portalurile informative să publice numele proprietarilor, administratorilor şi autorilor, la fel ca şi datele de contact.
• Elaborarea şi promovarea de către societatea civilă a unui catalog/registru al instituţiilor media de mare audienţă, care să includă informaţii selectate pe criterii clare despre proprietarii, plângerile depuse la Consiliul de Presă, deciziile CCA luate în privinţa instituţiei respective, deciziile CEC în perioada campaniilor electorale, constatările rapoartelor de monitorizare a conţinutului. Un astfel de registru, a cărui actualizare ar urma să aibă loc o dată la 3 luni, ar trebui plasat pe cât mai multe platforme, astfel ca publicul, dar şi jurnaliştii care folosesc alte media drept surse (prin preluarea conţinuturilor) să poată verifica rapid „istoria” fiecărei instituţii media şi, în funcţie de asta, să-i acorde (sau nu) încredere.

Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului „Consolidarea statului democratic şi de drept: contribuţia societăţii civile” susţinut financiar de Ambasada Regatului Olandei la Bucureşti prin Programul Fondului de Responsabilitate. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.