Fraudele bancare au fost înfăptuite pe parcursul mai multor ani, de la apariția sistemului bancar în Republica Moldova, doar că proporția și schemele utilizate au fost diferite. Or, cel mai recent episod cu dispariția miliardului a fost favorizat de deciziile politice, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, expertul Transparency International Moldova, Veaceslav Negruța.
În opinia lui, perioada fraudelor din bănci este împărțită în trei capitole. ”Primul vizează laundromatul – spălătoria de bani dubioși prin Republica Moldova cu utilizarea sistemului judecătoresc autohton, ca ulterior prin bănci, banii să plece în jurisdicții europene și off-shoruri. Aici putem vorbi de cele 22 miliare USD spălate prin sistemul bancar moldovenesc, dar suma ajunge la 40 miliarde USD. Banii provin în mare parte din Federația Rusă”, a explicat Negruța.
Capitolul doi din frauda bancară se referă la încălcarea normelor de creditare stabilite de normele prudențiale ale BNM. Pe parcursul anilor, aceste practici au fost utilizate de toate băncile. Cel mai trist este că până astăzi aceste credite nu s-au oprit. Am avut asemenea practici și la băncile lichidate.
Capitolul trei, potrivit lui Negruța, include renumitul ”furt al miliardului”, care de fapt vizează extragerea din rezervele BNM a unei sume echivalente cu 13% din PIB (14 miliarde de lei) cu care au fost acoperite mijloacele lipsă din cele trei bănci. Ulterior, ca printr-un miracol, acele credite prin garanția Guvernului au fost trecute la datorie de stat. Or, pentru 25 de ani înainte suntem buni de plată pe nedrept. ”Există trasabilitatea acelor bani, iar raportul Kroll este cea mai bună lucrare care arată sincronizarea fondurilor de la o bancă la alta și a deciziilor luate. Ba mai mult, când vorbim de furtul miliardului vorbim de acele decizii politice care au facilitat dispariția banilor din bănci și acoperiți din rezerva BNM. S-a umblat la legi cu implicarea miniștrilor, care au creat coridorul furtului miliardului. Pe de altă parte, prin asumare de răspundere s-a convertit acea garanție și transformată în datorie de stat”.
”Sigur că de furtul din bănci ar trebui să se ocupe organele de anchetă din Republica Moldova, dar observăm o totală paralizie. E mai greu să cauți banii, decât să previi furtul lor. Respectiv, raportul Kroll-unu și respectiv Kroll-doi oferă suficiente detalii ca să fie puse sechestre pe conturi în Republica Moldova sau peste hotare ca cea mai mare parte a fondurilor să fie recuperare. Sigur, cu cât avansăm în timp cu atât șansele de recuperare descresc, deoarece banii sunt mișcați în alte conturi pentru a fi șterse urmele. Fără demersurile peste hotare ale organelor de anchetă din Republica Moldova nu ne putem mișca”, a mai spus Negruța.
Când vorbim de recuperarea banilor furați, societatea este dusă cu Bombonica. Avem pe pagina Ministerului Finanțelor un așa numit panou, la indicația premierului, privind recuperarea banilor furați. Acea informație nici nu este a ministerului, deoarece acolo se acumulează datele din vânzarea activelor băncilor aflate în proces de lichidare. Recuperarea va începe atunci când va începe investigarea, iar factologia expusă în raportul Kroll va fi sincronizată cu deciziile politice și pornite dosare pe recuperarea banilor.
Sigur că acei bani care au fost scoși din Republica Moldova undeva circulă. Fie că este vorba de jurisdicțiile off-shore din imediata vecinătate a țării sau de mai departe. Cel mai interesant este că în Republica Moldova vedem un puternic lobby pentru legalizarea acestor fonduri obținute ilegal. Este vorba de proiectul de lege cu privire la legalizarea capitalului semnat de către președintele Parlamentului, Andrian Candu și alți patru deputați. Ba mai mult, respectivul proiect a avut și expertiza negativă a CNA care spune că legea poate favoriza legalizarea banilor murdari și introducerea în circuit legal. Acestă expertiză ar putea fi utilizată drept rechizitoriu pentru intentarea dosarelor penale. Cei care au semnat proiectul de lege probabil au fost ghidați de alte interese decât cele publice având în vedere că s-a furat miliardul. Proiectul a avut drept scop zădărnicirea investigării furtului miliardului. Legea a fost retrasă, dar pericolele încă planează în condițiile în care în legea cu privire la garanțiile acordate de stat 40% (5,2 miliarde de lei) din creanță poate fi cedată unui investitor. Cel mai probabil este vorba de acei beneficiari de peste hotare și care acum caută cum să-și legalizeze banii în Republica Moldova. Este de datoria BNM ca cele 40% să nu intre pe piața secundară, iar așa zișii investitori să primească bani curați.
În concluzie, Veaceslav Negruța a precizat că fraudele bancare au știrbit din imaginea instituțiilor financiare din Republica Moldova, iar populația cu o mai puțină încredere depune banii în bănci. Pentru redobândirea încrederii, BNM are misiunea de a face ordine în sectorul bancar, dar avem deadline-uri depășite față de cerințele memorandumul cu FMI semnat în 2016, iar până la următoarea misiune de evaluare a din toamnă a rămas foarte puțin timp. Problemele pe care urma să le soluționeze BNM țin de transparentizarea acționarilor, schimbarea regulilor de management și tot ce ține de monitorizarea creditării dubioase. Vedem că problema persistă la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială, Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank cu pachetele de acțiuni litigioase. Aceste pachete trebuie să aibă o finalitate că nu planează riscul de litigii internaționale. Totodată, e nevoie ca până la sfârșitul anului 2017 să fie finalizate rapoartele pentru fiecare bancă, un fel de pașaportizare de credibilitate astfel ca cetățenii să aibă încrederea banilor depuși că lucrează pentru economie și nu în interesul unor grupuri afiliate.
”Un moment important este încetinirea creditării. Băncile nu mai îndeplinesc funcția de furnizor de resurse și mijloacele atrase sunt oferiți BNM prin instrumentele sale sau se întorc pentru împrumut statului ceea ce este contraproductiv creșterii economice”, a conchis Negruța.
Emisiunea este realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă. Această emisiune a fost realizată în cadrul proiectului „A Case Based Approach to Fighting Grand Corruption” susţinut financiar de Open Society Institute şi implementat de Transparency International - Moldova în colaborare cu IDIS Viitorul. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.
Pentru mai multe detalii contactați Coordonatorul Relații Publice IDIS Viitorul, Victor URSU la adresa de email ursu.victoor@gmail.com sau la telefonul 069017396.
