„Prin implicarea oamenilor în procesul bugetar se pot stabili prioritățile localității. Implicarea cetățenilor contribuie la transparența procesului bugetar, iar tot ce este transparent, adică în vizorul oamenilor, micșorează din tentațiile actelor de corupție. Totodată, transparența bugetară asigură servicii publice mai calitative, îmbunătățește climatul investițional, încurajează activitatea economică, deoarece localnicii participă nemijlocit la stabilirea taxelor locale, de exemplu, care sunt parte a bugetului local”, este de părere expertul în domeniul transparenței în procesul decizional de la IDIS „Viitorul”, Viorel Pîrvan.
Aflați din ediția de decembrie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” de ce bugetul local este bugetul cetățenilor, cum sunt afectate întreprinderile de stat de pandemie, ce înseamnă transparența pentru Primăria municipiului Cahul și de ce primarul de Ungheni riscă să își piardă mandatul.
Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: Un funcționar al Primăriei Lozova, Strășeni, reținut de CNA. Riscă detenție de până la zece ani
INDEPENDENȚĂ: Clasamentul instituțiilor publice cu cel mai ridicat potențial potențial de independență. Curtea de Conturi și ANRE și-au exprimat poziția
TRANSPARENȚĂ: Comunicarea zilnică cu cetățenii este esențială pentru transparența locală
TRANSPARENȚĂ: Planificarea bugetară cu implicarea cetățenilor ar trebui să devină o normă
ÎNTREPRINDERI DE STAT: Raport: Veniturile întreprinderilor de stat sunt tot mai mici din cauza pandemiei
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Când pandemia poate fi o oportunitate
INTEGRITATE: Primarul de Ungheni riscă să-și piardă mandatul după ce Moldova Curată a relatat despre un conflict de interese
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.
Autoritățile municipiului Chișinău planifică pentru 2021 cel mai ambițios buget din istoria capitalei, care rupe paradigma de până în prezent a construcției bugetare. Expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, spune că sunt cel puțin patru elemente care deosebesc bugetul pentru 2021 de toate celelalte bugete aprobate și executate până în prezent. Este vorba de cheltuielile planificate, deficitul care va fi înregistrat, împrumuturile pentru dezvoltare și programul investițional.
Economistul afirmă că prima deosebire a bugetului municipiului Chișinău pentru anul 2021 este majorarea cu 1,3 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare. Este cea mai mare creștere planificată din istoria capitalei, de 2,4 ori mai mult decât cele mai mari creșteri înregistrate în ultimii doi ani.
A doua diferență, remarcă expertul, este deficitul bugetar. Creșterea cheltuielilor bugetare se planifică a fi acoperită din contul creșterii deficitului bugetar, care în 2021 este estimat la nivelul de 1,3 miliarde de lei sau de 4,5 ori mai mult decât maximumul istoric din 2011, când deficitul bugetar a fost de 285 de milioane de lei. Toate bugetele municipiului Chișinău, aprobate până în prezent, aveau cheltuieli mai mult sau mai puțin comparabile cu veniturile bugetare. În ultimii 10 ani cheltuielile bugetare au fost cu 1,1% mai mari decât veniturile bugetare. Pentru 2021, cheltuielile bugetare se planifică cu aproape 22% mai mari decât veniturile bugetare. Astfel veniturile vor crește până la 4,67 de miliarde de lei sau cu 6,8% mai mult decât în 2020, iar cheltuielile vor ajunge la 5,96 de miliarde de lei, o creștere de cel puțin 27,8% față de 2020.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, deficitul bugetar se planifică a fi acoperit din contul împrumuturilor, care în anul 2021 se planifică la nivel de 1,4 miliarde de lei, dintre care 175 de milioane de lei vor merge pentru stingerea împrumuturilor contractate în anii anteriori, iar restul 1,235 de milioane de lei vor merge pentru acoperirea deficitului bugetar. „Este cel mai ambițios și mare program de împrumuturi care a fost votat vreo dată de către autoritățile municipale. Dacă va reuși să realizeze acest buget ambițios, atunci Primăria capitale în 2021 deschide o nouă etapă de formare a bugetelor locale, bazate pe împrumuturi de dezvoltare. Anume împrumuturile pentru dezvoltare sunt cheia succesului și mecanismele prin care s-au dezvoltat orașele moderne. În acest context nou apare necesitatea stringentă de a dezvolta în Republica Moldova noi instrumente financiare cum ar fi obligațiunile municipale”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Expertul mai afirmă că peste 80% din deficitul bugetar se planifică a fi utilizat pentru investiții în infrastructura municipală. De fapt, asistăm la o nouă etapă de dezvoltare locală în Republica Moldova: împrumuturi de dezvoltare. Veniturile curente ale municipiului acoperă doar necesitățile curente ale orașului, iar pentru dezvoltarea municipiul avem nevoie de instrumente noi: împrumuturi de dezvoltare. „Împrumuturile pentru dezvoltare sunt a patra caracteristică care deosebește bugetul din anul 2021 față de restul bugetelor. Peste 1,15 miliarde de lei sau 20% din toate cheltuielile bugetare se planifică a fi utilizare pentru proiecte investiționale. În opinia noastră, din punct de vedere economic și etic, dezvoltarea infrastructurii urbane poate și trebuie asigurată doar din împrumuturi pentru dezvoltare sau taxa de dezvoltare, care în prezent lipsește în municipiul Chișinău”, remarcă economistul.
Veaceslav Ioniță a mai afirmat că aspectul economic ține de faptul că infrastructura urbană este o utilitate și un bun, care va fi utilizat pentru minimum 25-50 ani înainte. Nu ar fi corect ca să punem povara construcției acestei infrastructuri pe umerii unei singur an bugetar. Populația municipiului Chișinău nu trebuie lipsită de necesitățile curente, pentru a acoperi necesitățile de infrastructură a generațiilor de peste 25-50 ani. Cei care utilizează infrastructura trebuie și să contribuie la crearea ei. Generațiile următoare pot contribui la infrastructura urbană construită azi, prin achitarea unei cote din costul ei sub formă de rambursare a creditelor contractare în prezent.
Totodată, expertul mai spune că aspectul etic ține de faptul că cei care beneficiază cel mai mult de infrastructură trebuie să contribuie mai mult. Astfel, dacă se planifică extinderea bulevardului Mircea cel Bătrân din sectorul Ciocana, cei mai mari beneficiari ai extinderii vor fi persoanele care vor procura apartamente în micro-raionul noi creat pe perimetrul străzilor Dumeniuc-Bucovina și Sadoveanu-Milescu Spătaru. Ei și trebuie să contribuie cel mai mult la întoarcerea creditelor pentru dezvoltare. Contribuția lor în prezent poate fi realizată doar prin vânzarea de terenuri de către municipalitate, care va permite încasarea banilor necesari pentru rambursarea creditelor de dezvoltare.
Experții IDIS Viitorul consideră că pentru dezvoltarea infrastructurii urbane, municipiul Chișinău, dar și restul localităților din țară, au nevoie de o taxă nouă: taxa pentru dezvoltare. Este o taxă care trebui să fie plătită de toți cei care construiesc locuințe, spații comerciale sau oficii, iar banii acumulați să fie direcționați pentru construcția de infrastructură adiacentă.
În caz contrar, avem situați când sectorul privat a investit în ultimii 20 de ani peste 4 miliarde de euro în locuințe și alte construcții comerciale, iar în infrastructură publică nu sa investit nimic. Drept consecință, aceste 4 miliarde de euro în loc să contribuie la dezvoltarea orașului, mai degrabă l-au mutilat și lau deformat distrugând tot aspectul urban și reducând dramatic calitatea vieții în oraș.
Provocarea pentru 2021 a autorităților municipale se poate rezuma la un singur lucru: succesul de atrage a împrumuturi pentru dezvoltare. Restul sunt elemente standarde de acumulare a veniturilor și efectuare de cheltuieli, lucru de rutină, care are loc în fiecare an.
Această analiză a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
Procuratura Generală, Banca Națională a Moldovei și Avocatul Poporului sunt instituțiile publice din Moldova cu cel mai mare potențial de independență. La polul opus se situează Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Serviciul Vamal și Agenția Servicii Publice. Clasamentul celor mai independente instituții publice din Republica Moldova, a fost prezentat pe 27 noiembrie, în cadrul unei conferințe organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia.
„Instituțiile de stat din Moldova sunt în proces de consolidare și nu au încă un potențial de independență și forța ca să își permită să aibă o încredere deplină din partea societății noastre. Cu suportul metodologiei slovace am reușit să analizăm în premieră potențialul de independență al instituțiilor publice și să integrăm concluziile într-un studiu amplu. Sperăm mult ca prin raportul curent să aducem o contribuție clară la dezvoltarea independenței instituțiilor din Republica Moldova”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, directorul INEKO, Peter Golias, a menționat: „Văzând în Slovacia instituții publice capturate care nu funcționau corect am decis să analizăm în detaliu modul lor de constituire și independența acestora față de Guvern. Astfel, deja al treilea an consecutiv elaborăm clasamentul celor mai independente instituții și le oferim recomandări pentru a-și îmbunătăți independența și profesionalismul. Metodologia acestei evaluări încercăm să o transpunem și în Republica Moldova. Ne dorim să avem niște instituții responsabile față de public și vrem ca cetățenii să știe cu ce se ocupă și care este rezultatul activității acestor instituții publice”.
Pentru calcularea clasamentului de independență au fost evaluate 20 de instituții publice cu funcții de reglementare, control, prestări servicii și în sfera activității judiciare (ANRE, TRM, ANI, BNM, CNA, CNAS, CNAM, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, Agenția Servicii Publice, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Consiliul Superior al Magistraturii, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Curtea de Conturi, Inspectoratul General de Poliție, Inspecția Financiară, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Vamal). Instituțiile publice au fost evaluate în baza a patru criterii de independență: numirea organului de conducere și membrilor Consiliului de administrație; destituirea persoanelor numite; suveranitatea și bazele constituționale; venitul persoanelor numite și angajaților. Punctajul maxim pentru o instituție constituie 100 de puncte. Astfel, Procuratura Generală se situează pe prima poziție cu un scor de 77%, urmată de Banca Națională a Moldovei cu 75%, Avocatul Poporului cu 71%, Curtea Constituțională și Autoritatea Națională de Integritate cu 70%. La polul opus, Agenția Servicii Publice ocupă ultimul loc în clasament cu 24%. Totodată, încă cinci instituții publice din partea de jos a clasamentului nu au acumulat mai mult de 1/2 din numărul maxim de puncte. Este vorba despre Serviciul Vamal (36%), Inspecția Financiară (36%), Inspectoratul General de Poliție (40%), Casa Națională de Asigurări Sociale (42%) și Serviciul Fiscal de Stat (44%).
Potrivit raportului de evaluare a potențialului de independență a instituțiilor publice din Republica Moldova, media generală de independență a instituțiilor publice constituie 57%. Rezultatele evaluării se datorează în mare parte cadrului normativ suficient de bun, care reglementează organizarea și funcționarea instituțiilor publice din Republica Moldova.
Analiza identifică în șapte instituții publice cazuri de numire în organele de conducere a membrilor care au fost activi politic cu doi ani înainte de a fi numiți (ANRE, BNM, Curtea Constituțională, CNAM, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi). Totodată, la acest capitol, doar Agenția Servicii Publice nu a adus la cunoștința publicului CV-urile membrilor organului de conducere, iar CSM și TRM au omis să publice unele din CV-urile membrilor. În același timp, în 11 instituții evaluate persoanele numite în organele de conducere pot exercita această funcție un număr nelimitat de mandate și ani. Acest fapt comportă mai multe riscuri precum legăturile strânse cu politicul și factorii de decizie, eventuale abuzuri și lipsa răspunderii instituției. La capitolul destituirea persoanelor numite, pentru șase instituții publice nu sunt indicate temeiuri exhaustive și detaliate pentru demiterea organelor de conducere, fie lipsesc motivele de destituire a acestora. Este vorba de CSM, CNAM, CNAS, Agenția Servicii Publice, TRM și Inspecția Financiară. În plus, pentru trei instituții publice (ANRE, Consiliul Concurenței și Curtea de Conturi) lipsesc temeiuri exprese care ar da posibilitate destituirea (revocarea) din funcție a conducerii în caz de neexercitare adecvată a funcțiilor sau încălcarea prevederilor legale.
În ce privește suveranitatea instituțională, doar cinci instituții evaluate au o bază legală în Constituția Republicii Moldova (Avocatul Poporului, Curtea Constituțională, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea de Conturi, Procuratura Generală). Existența normelor constituționale acordă o garanție suplimentară de independență instituțiilor publice. Iar zece autorități din cele 20 evaluate nu au autoritatea de a decide cu privire la organizarea lor internă (Agenția Servicii Publice, Autoritatea Națională de Integritate, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Consiliul Audiovizualului, Consiliul Concurenței, Inspectoratul General al Poliției, Inspecția Financiară, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal).
Analiza veniturilor lunare ale membrilor organelor de conducere ne arată că acestea depășesc cel puțin de două ori cuantumul salariului mediu lunar pe economie, dar și evidențiază decalajul semnificativ în politica de salarizare a conducerii diferitor instituții publice, unele funcții de conducere fiind remunerate dublu, triplu sau chiar înzecit în raport cu alte instituții. Mai sunt remarcate și discrepanțe evidente între salariile brute medii lunare ale managerilor de rang înalt și conducerea unor instituții publice. Astfel, cele mai mari decalaje în salarizare le constatăm la Compania „Teleradio – Moldova” unde salariul mediu brut al managerului de rang înalt constituie doar 34% din salariul conducerii instituției, la Comisia Națională a Pieței Financiare (35%) și la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (43%).
Pentru majoritatea instituțiilor publice remunerarea angajaților este una demotivatoare. În șapte instituții publice salariul mediu brut lunar al angajaților este comparabil cu cuantumul salariului mediu lunar pe economie. Cele mai mici salarii medii brute lunare (variază între 6 – 7 mii lei) le au angajații din Compania „Teleradio – Moldova”, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Constituțională. Pe de altă parte, cele mai mari salarii (11 – 16 mii lei) le primesc angajații de la Banca Națională a Moldovei, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Serviciul Fiscal de Stat, Inspecția Financiară, Comisia Națională a Pieței Financiare, Consiliul Audiovizualului și Autoritatea Națională de Integritate.
„Un grad inadecvat de independență poate duce la pierderea posibilității forțelor alese democratic să intervină în direcțiile de activitate a instituțiilor, ceea ce ar reduce semnificativ posibilitățile de reparare în caz de eșec al acestora. Este important de a avea un echilibru între independență și influență politică, prin stabilirea unor modalități de distribuire a influenței politice între mai mulți actori și de a o limita cu reguli exprese și clare, astfel încât riscul de abuz de către un grup restrâns de politicieni să fie minim.”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului de independență a instituțiilor publice.
În acest context, juristul Viorel Pîrvan recomandă instituțiilor publice monitorizate o serie de măsuri care ar asigura independența și eficiența lor. Printre acestea putem menționa respectarea legislației privind accesul la informație, implicarea mai multor autorități publice la numirea și destituirea conducerii unei instituții publice, utilizarea audierii publice în procesul de selecție pentru ocuparea funcțiilor de conducere, o politică echilibrată și motivatoare de salarizare etc.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Ce este bugetarea participativă? De ce au nevoie comunitățile din Republica Moldova de bugetarea participativă? Cum poate o idee să devină proiect de bugetare participativă și cum se implementează sunt doar câteva din subiectele instruirii „Bugetare participativă – instrument decizional democratic, transparent și eficient” care a fost desfășurat de IDIS „Viitorul” pe 9 octombrie, în regim online.
Evenimentul, care a adunat zeci de primari din țară a fost desfășurat în cadrul proiectului „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova”. Proiectul este implementat de Agora Central Europe, IDIS „Viitorul”, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
„Vrem să împărtășim experiența din cadrul proiectului și anume posibilitatea oferită cetățenilor de a decide cum se cheltuie banii publici. Ne dorim ca instrumentul bugetării participative să fie preluat de cât mai multe primării și suntem deschiși să oferim celor interesați metodologia de implementare”, a declarat managerul proiectului și directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.
„Proiectele noastre pun accent pe buna guvernare, educație civică și participarea cetațenească. Proiectul de bugetare participativă l-am început acum patru ani și astazi avem peste 80 de localitați care implementează acest instrument și aproape 3 milioane de cetățeni implicați. Fiecare autoritate din Cehia are chiar și un departament care se ocupă de procesul de bugetare participativă”, a spus Miroslava Vitásková, coordonatoare de proiect, Agora Central Europe.
Bugetarea participativă reprezintă o practică de democrație participativă prin care cetățenii se implică în decizii cu privire la modul în care sunt alocați banii publici. Bugetarea participativă este un mecanism de implicare a cetățenilor în procesul decizional la nivel local și la dezvoltarea unui dialog constructiv dintre administrația publică locală și cetățeni. Apărută inițial la sfârșitul anilor ’80 în orașul Porto Alegre, Brazilia, bugetarea participativă a fost adoptată treptat de orașele din Europa, SUA și alte regiuni ale lumii, inclusiv România. În Republica Moldova, alături de Budești și Ialoveni, municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, dar și orașul Cimișlia implementează practici de bugetare participativă în comunitățile lor.
„Atunci când implementăm procesul de bugetare participativă ne dorim să obținem anumite rezultate. Astfel, dorim să vedem că autoritățile își sporesc competențele necesare în promovarea bugetării participative, că atât autoritățile, cât și cetățenii găsesc util acest instrument, că cetășenii sunt implicați în procesul decizional, iar comunitățile la rândul lor, câștigă experiență în rezolvarea problemelor locale”, a menționat experta IDIS „Viitorul”, Ana Znaceni.
În cadrul seminarului, experții de la IDIS „Viitorul” au împărtășit experiența autorităților din Budești și Ialoveni, care au implementat proiecte de bugetare participativă în valoare de 10 mii euro fiecare, mulțumită. Așadar, 180 de copii care frecventează grădinița-creșă „Viorel și Viorica” din satul Budești, municipiul Chișinău au un nou teren de joacă după ce aici au instalate tobogane moderne, achiziționate prin intermediul programului de bugetare participativă. Iar cetățenii de la Ialoveni, împreună cu administrația publică locală au reușit să amenajeze unui teren sportiv multifuncțional pe strada Păcii cu o suprafață de 800 m2. Terenul sportiv multifuncțional este amenajat cu spații speciale pentru practicarea fotbalului, baschetului și voleiului pentru cei 520 de cetățeni care trăiesc pe această stradă și ceilalți locuitori ai orașului Ialoveni.
La rândul său, participanții au apreciat drept utile informațiile obținute în cadrul instruirii, menționând că vor aplica cunoștințele în localitățile lor, dar și în comunicarea zilnică cu cetățenii.
„Prin intermediul grupului de acțiune locala am reușit, cu bani puțini, să construim o nouă piață agricolă pentru locuitorii care comercializau produsele la sol. Acest proiect ne-a demonstrat că împreună cu cetățenii pot fi realizate lucruri frumoase în comunitate”, povestește Vera Buga, primara orașului Cornești din raionul Ungheni.
Iar Stella Bădin, viceprimara orașului Cahul recomandă: „Ar fi minunat să existe la nivel național o platformă care să prezinte cele mai de succes proiecte de unde să ne putem inspira”.
……………..
Proiectul „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova” este implementat de Agora Central Europe, IDIS „Viitorul”, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul programului „Transition Promotion”. Află mai multe pe www.bugetareparticipativa.viitorul.org
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Primăria orașului Călărași în parteneriat cu IDSI „Viitorul” implementează proiectul „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”. Proiectul este finanțat de către Comisia Europeană în cadrul programului regional de vecinătate estică în sprijinul inițiativei emblematice a Parteneriatului Estic privind dezvoltarea urbană durabilă.
Obiectivul general al proiectului constă în creșterea eficienței iluminatului public și a siguranței locuitorilor din orașul Călărași. Printre cele mai relevante activități incluse în proiect sunt: renovarea sistemului de iluminare stradală; iluminatul arhitectural al unei clădiri; implementarea sistemului de management al energiei; organizarea meselor rotunde tematice; elaborarea și publicarea articolelor privind problemele urgente în domeniul eficienței energetice etc.
Reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat stradal se va face în corespundere cu documentația de proiect disponibilă în format electronic pe https://drive.google.com/drive/folders/1RU45ONL3ME4q7ZySOVA4d5hZWjID3VvQ?usp=sharing.
În total vor fi achiziționate și montate 951 dispozitive de iluminat echipate cu surse LED pe stâlpi existenți și/sau stâlpi noi în corespundere cu documentația de proiect. Cele 951 corpuri de iluminat sunt divizate pe diferite clase ale sistemului de iluminat după cum este descris mai jos: cu sistem dimming și telegestiune - 612 corpuri și fără sistem de dimming și telegestiune - 339 corpuri. Perioada preconizată pentru implementarea lucrărilor de renovare a sistemului de iluminare stradală este 1 septembrie 2020 – 31 martie 2021.
Pentru activitatea de renovare a sistemului de iluminare stradală Primăriei orașului Călărași este în căutarea unui responsabil tehnic autorizat pentru monitorizarea lucrărilor.
Funcția responsabilului tehnic are ca scop organizarea și realizarea supravegherii directe a lucrărilor de modernizare a sistemului de iluminare publică stradală care vor fi executate de către o companie specializată. Responsabilul tehnic este angajat în bază de concurs și activitatea acestuia este reglementată de contractul semnat cu Primăria or. Călărași.
Responsabilul Tehnic va reprezenta interesele Primăriei pe perioada executării lucrărilor de construcții și va avea următoarele obligații și sarcini:
Responsabilul tehnic își asumă răspunderea materială individuală deplină față de investitor și beneficiarul care l-a angajat pentru verificarea corectă a execuției lucrărilor, inspectarea tuturor aspectelor în legătură cu implementarea proiectului din punct de vedere al profesionalismului, calității, respectării standardelor calitative și a specificațiilor cantitative descrise în documentația tehnică anexată la contractul încheiat de Beneficiar cu Contractorul.
În procesul de prestare a serviciilor de supraveghere tehnică responsabilul tehnic va respecta prevederile tuturor actelor legislative și normative, în special cele prevăzute în legea calității nr.721 din 02.02.1996, Hotărârea guvernului nr.361 din 25.06.1996 cu privire la asigurarea calității construcțiilor și normativele în vigoare.
Cerințele de eligibilitate față de candidat:
Ofertantul care nu va satisface cerințele de eligibilitate va fi descalificat și oferta acestuia nu va fi supusă evaluării tehnice.
Documentele necesare pentru concurs:
Persoanele interesate care corespund criteriilor indicate sunt rugate să depună dosarul în format electronic pe adresa: info@calarasi-primaria.md sau fizic la adresa Primăriei orașului Călărași, str. M. Eminescu nr. 19, MD 4400 până la data de 26.08.2020, ora 17:00.
Primăria municipiului Chișinău a fost premiată de către Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pentru asigurarea transparenței în activitatea administrației publice locale în anul 2019. Evenimentul de premiere a avut loc pe 6 august, în cadrul unui eveniment public desfășurat în cadrul Primăriei capitalei.
Potrivit raportului cu privire la transparența autorităților administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2019 și portalul www.localtransparency.viitorul.org, Primăria municipiului Chișinău este a doua cea mai transparentă autoritate publică locală din Republica Moldova. Primăria municipiului Chișinău a plasat pe web Raportul de transparență pentru anul 2019 și a instituit linia telefonică anticorupție. Tot Primăria municipiului Chișinău a asigurat publicarea tuturor anunțurilor privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor imobile pe www.chisinau.md și publicat pe web Codul de etică pentru auditorii interni. Primăria capitalei reprezintă și un exemplu pozitiv printre autorități deoarece a urcat cu nouă poziții în clasament față de anul 2018.
„Transparența determină calitatea serviciilor publice și calitatea activității administrației publice locale. O primărie transparentă este o primărie în care cetățenii au încredere. Îmi doresc ca acest trofeu să fie o dovadă în plus ca în Chișinău lucrurile merg spre bine”, consideră Veaceslav Ioniță, economist IDIS „Viitorul”.
„Vrem ca Primăria municipiului Chișinău să devină una dintre cele mai performante entități și o fabrică mare de servicii calitative pentru cetățeni, o fabrică în care oamenii să vadă transparent cum se realizeză procesele, cum se cheltuie banii publici și cum sunt planificate activitățile. Îmi doresc ca Primăria municipiului Chișinău să fie numărul unu în țară la capitolul credibilitate, anticorupție și transparență”, a declarat Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban.
Potrivit edilului, municipalitatea se află în proces de digitalizare a peste 12 servicii, cum ar fi e-petiția sau autorizarea actelor permisive în construcție, iar până la sfârșitul acestei toamne în capitală va exista un ghișeu unic în municipalitate. În premieră istorică, primăria capitalei face evaluarea tuturor imobililor din capitală și la fel, pentru prima oară, pretorii raportează săptămânal activitatea lor.
Reamintim că cele mai transparente localități în anul 2019 sunt municipiul Bălți (76 puncte), municipiul Chișinău (58 puncte) și orașul Fălești (56 puncte). Clasamentul celor mai deschise autorități publice locale, este realizat al patrulea an consecutiv de IDIS „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia. Cele 60 de localități (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune) au fost evaluate în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile autorităților locale în anul 2019. Punctajul maxim pentru administrația unui autorități publice locale constituie 100 de puncte.
Primăria municipiului Chișinău s-a ales cu un trofeu și diplomă de onoare.
Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
……………..
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844
Preșcolarii de la grădinița „Viorel și Viorica” din satul Budești au acum parte de tobogane noi, iar locuitorii din Ialoveni, de un teren multifuncțional de sport de 800 m2 după ce cetățenii din aceste localități au decis cu ajutorul bugetului civic cum să investească 10 mii de euro în dezvoltarea locală. Acestea sunt doar câteva din rezultatele proiectului „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova”, prezentate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” pe 9 iulie, în cadrul conferinței finale a proiectului.
Proiectul a fost lansat în 2019 și este implementat de IDIS „Viitorul” în parteneriat cu organizația cehă Agora Central Europe, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe. Proiectul urmărește să îmbunătățească transparența și cooperarea între sectorul public și cetățeni în cadrul procedurilor bugetare, prin consolidarea bunei guvernări la nivel local.
„Prin intermediul procesului de bugetare participativă cetățenii din Budești și cei din Ialoveni au reușit să se mobilizeze, au identificat problemele la nivel local, au venit cu viziuni noi și prin efort comun, au reușit să implementeze proiectele de bugetare participativă. În acest fel dialogul dintre autoritățile locale și cetățeni a devenit mai dinamic, iar democrația locală, consolidată. La fel, a crescut încrederea cetățenilor în faptul că opinia lor contează pentru dezvoltarea locală, iar la rândul lor, autoritățile locale au devenit mai transparente”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Miroslava Vitaskova, coordonator de proiecte în cadrul AGORA Central Europe a menționat: „Bugetarea participativă devine foarte populară în Cehia și în total există 80 de localități care implementează acest instrument și aproape 3 milioane de cetățeni care se pot implica. În Republica Moldova bugetarea participativă a fost implementată în Ialoveni și Budești și asta datorită muncii sârguincioase a partenerilor noștri de la IDIS „Viitorul” și de la partenerii locali. Consider de succes ambele proiecte din aceste localități și sunt fericită că am făcut parte din acest proiect”.
În cadrul proiectului, cetățenii din Budești și Ialoveni au decis cum să investească 10 000 de euro din bugetul public. Aceștia au depus proiecte de propuneri în vara anului 2019 pe domeniile de competență locală și au votat proiectul câștigător prin SMS și vot direct. În total, au fost depuse 27 de proiecte din ambele comunități. Ideile au vizat mai multe domenii, printre care infrastructura socială, mobilitate urbană, amenajarea teritoriului, cultură, terenuri de joacă și de sport, educație și smart city. De asemenea, a fost creată metodologia de bugetare participativă pentru autoritățile publice locale din Moldova, care va fi ulterior transferată în alte localități din țară. Unul din obiectivele pe termen lung ale proiectului este creșterea numărului de municipalități, cel puțin 10 localități, care vor folosi instrumentul de bugetare participativă.
Prin urmare, cei peste 180 de copii care vor frecventa grădinița-creșă „Viorel și Viorica” din satul Budești, municipiul Chișinău au un nou teren de joacă după ce aici au instalate tobogane moderne, achiziționate prin intermediul programului de bugetare participativă. Proiectul a întrunit cel mai mare număr de voturi, acumulând 444 de voturi din 616 oferite în total și a fost ales câștigător în luna noiembrie 2019 pentru a fi implementat de administrația publică locală împreună cu comunitatea.
„Părinții și-au dorit mult acest teren pentru noi și ne-am propus să fie un proiect nu doar pentru copii care actualmente frecventează instituția, dar și a viitorilor beneficiari. De accea, am considerat că este un proiect destul de benefic și le mulțumim mult care au realizat acest proiect pentru că, cu siguranță, copiii vor fi încântați”, este de părere directoarea grădiniței „Viorel și Viorica”, Ludmila Ganganu.
Majoritatea toboganelor existente pe terenurile de joaca ale grădiniței din Budești sunt vechi (încă din 1981), uzate, distruse de timp și chiar periculoase. Prin acest proiect s-au instalat leagăne, balansoare, togobane, carusel și alte elemente de joacă. Bugetul proiectului constituie 180 mii lei, dintre care 100 mii lei sunt parte a bugetului local din Budești, iar 80 mii au fost oferiți de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin AGORA Central Europe în cadrul proiectului de bugetare participativă.
„Proiectul de bugetare participativă ne-a oferit posibilitatea de a implica întreaga comunitate în identificarea priorităților de dezvoltare locală. Așadar, prin propunerea cetățenilor de a avea noi tobogane la grădiniță am reușit să realizăm o prioritate a comunității. Totodată, am învățat anumite lecții și am încercat să le insuflăm oamenilor încrederea de a se implica activ în realizarea obiectivelor de importanță socială”, a subliniat Nina Costiuc, primarul satului Budești.
Iar cetățenii de la Ialoveni, împreună cu administrația publică locală au reușit să amenajeze unui teren sportiv multifuncțional pe strada Păcii cu o suprafață de 800 m2. Terenul sportiv multifuncțional este amenajat cu spații speciale pentru practicarea fotbalului, baschetului și voleiului pentru cei 520 de cetățeni care trăiesc pe această stradă și ceilalți locuitori ai orașului Ialoveni. Bugetul proiectului constituie 298 mii lei, dintre care 211 mii lei sunt parte a bugetului local din Ialoveni, iar 87 mii au fost oferiți de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
„Proiectul stadionului multifuncțional din strada Păcii a fost selectat în urma votării din partea cetățenilor din orașul Ialoveni ca fiind cel mai râvnit proiect, de un impact major pentru locuitorii din zonă, care sunt extrem de recunoscători pentru rezultatele obținute”, spune Carolina Nofit, autoarea proiectului de bugetare participativă din orașul Ialoveni.
„Mulțumim partenerilor, Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe, AGORA, IDIS „Viitorul”, pentru promovarea acestui proiect. Suntem siguri că atragerea proiectelor similare v-or aduce prosperitate pentru întreaga comunitate”, a subliniat primarul orașului Ialoveni, Sergiu Armașu.
Prin implementarea proiectului echipa IDIS „Viitorul” a reușit să crească competențele Primăriei orașului Ialoveni și a Primăriei satului Budești în promovarea conceptului de bugetare participativă. Astfel, pe durata desfășurării proiectului aceștia au beneficiat de mai multe ateliere de lucru în cadrul cărora au fost instruiți cum să coordoneze bugetarea participativă în comunitățile lor.
Bugetarea participativă reprezintă o practică de democrație participativă prin care cetățenii se implică în decizii cu privire la modul în care sunt alocați banii publici. Bugetarea participativă este un mecanism de implicare a cetățenilor în procesul decizional la nivel local și la dezvoltarea unui dialog constructiv dintre administrația publică locală și cetățeni. Apărută inițial la sfârșitul anilor ’80 în orașul Porto Alegre, Brazilia, bugetarea participativă a fost adoptată treptat de orașele din Europa, SUA și alte regiuni ale lumii, inclusiv România. În Republica Moldova, alături de Budești și Ialoveni, municipiile Chișinău, Bălți, Ungheni, Cahul, dar și orașul Cimișlia implementează practici de bugetare participativă în comunitățile lor.
……………..
Evenimentul are loc în cadrul proiectului „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova”. Proiectul este implementat de Agora Central Europe, IDIS „Viitorul”, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul programului „Transition Promotion”. Află mai multe pe www.bugetareparticipativa.viitorul.org
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Muzeul de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov – Russu” din orașul Călărași a ales în acest an să marcheze într-un mod cu totul inedit Săptămâna Europeană a Energiei Durabile, care se desfășoară în perioada 22 – 26 iunie. O expoziție intitulată „Evoluția iluminatului de la opaițe, lumânări – până la becul inteligent”, a fost amenajată și poate fi urmărită de ochii curioșilor în cadrul unui tur virtual al muzeului. Anul acesta s-a renunțat la primirea vizitatorilor, însă nu și la ideea de a expune palmaresul impunător de candelabre, candele, lumânări, dar și alte corpuri de iluminat din secolul IX, precum și sfeșnice, lămpi cu gaz, leduri moderne etc. Astfel, cei de acasă pot lesne intra prin intermediul gadget-urilor în incinta muzeului și face o excursie virtuală a acestei expoziții unicat.
Aflați din numărul opt al Buletinului informativ din cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor” care este cel mai vechi corp de iluminat expus la Călărași în cadrul Săptămânii energetice, cum să citim corect etichetele energetice, de ce Feștelița are statut de sat inteligent energetic, dar și alte subiecte interesante.
În numărul de iunie 2020 al buletinului veți descoperi următoarele subiecte:
NOUTĂȚI: Un proiect realizat în Cantemir și Ocnița a câștigat Premiul UE pentru energie durabilă
NOUTĂȚI: Un parc cu panouri fotovoltaice cu capacitatea de 300 kilowaţi urmează a fi amenajat la Feștelița
NOUTĂȚI: Utilizarea resurselor energetice alternative ar putea cunoaște un avânt, prognozează IEA
NOUTĂȚI: Cum reducem consumul de energie stând acasă? Premier Energy va implementa încă un experiment social
SĂPTĂMÂNA ENERGIEI DURABILE LA CĂLĂRAȘI: O nouă expoziție la muzeul din Călărași. Vedeți cum a evoluat iluminatul
FINANȚARE PRIN CONVENȚIA PRIMARILOR: Convenția Primarilor pentru Climă și Energie oferă autorităților locale oportunități de accesare a finanțărilor pentru proiecte de energie regenerabilă
UTIL: Săptămâna Europeană a Energiei Durabile, în Republica Moldova. Cum să citim corect etichetele energetice
BUNE PRACTICI: Exemplu de bune practici: Feşteliţa are statut de sat inteligent energetic
GHIDUL TĂU ÎN EFICIENȚĂ ENERGETICĂ: Ce trebuie să știe cetățenii pentru a economisi energia electrică? Care sunt lecţiile învăţate privind modernizarea sistemului de iluminat public?
Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ
Buletinul Informativ apare în cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP).
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
Locuitorii din Ialoveni vor avea parte în cel mai scurt timp de un teren multifuncțional de sport de 800 m2 după ce cetățenii din acest oraș au decis cu ajutorul bugetului civic cum să investească 10 mii de euro în dezvoltarea locală. Activitatea este de realizată de IDIS „Viitorul”, cu susținerea financiară a Primăriei orașului Ialoveni și Ministerul de Externe al Cehiei prin intermediul Agora Central Europe, în cadrul proiectului „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova”.
Astfel, cetățenii de la Ialoveni, împreună cu administrația publică locală au reușit să amenajeze unui teren sportiv multifuncțional pe strada Păcii cu o suprafață de 800 m2. Terenul sportiv multifuncțional este amenajat cu spații speciale pentru practicarea fotbalului, baschetului și voleiului pentru cei 520 de cetățeni care trăiesc pe această stradă și ceilalți locuitori ai orașului Ialoveni.
„Proiectul stadionului multifuncțional din strada Păcii a fost selectat în urma votării din partea cetățenilor din orașul Ialoveni ca fiind cel mai râvnit proiect, de un impact major pentru locuitorii din zonă, care sunt extrem de recunoscători pentru rezultatele obținute”, spune Carolina Nofit, autoarea proiectului de bugetare participativă din orașul Ialoveni.
„Mulțumim partenerilor, Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe, AGORA, IDIS „Viitorul”, pentru promovarea acestui proiect. Suntem siguri că atragerea proiectelor similare v-or aduce prosperitate pentru întreaga comunitate”, a subliniat primarul orașului Ialoveni, Sergiu Armașu.
Bugetul proiectului de amenajare a terenului multifuncțional de sport constituie 298 mii lei, dintre care 211 mii lei sunt parte a bugetului local din Ialoveni, iar 87 mii au fost oferiți de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe.
……………..
Proiectul „Bugetare participativă – instrument eficient pentru participarea cetățenească în Moldova” este implementat de Agora Central Europe, IDIS „Viitorul”, Primăria orașului Ialoveni și Primăria satului Budești, cu susținerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe în cadrul programului „Transition Promotion”. Află mai multe pe www.bugetareparticipativa.viitorul.org
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Dezvoltarea sectorului energetic a cunoscut în ultimii 20 de ani o dinamică accentuată în direcția consolidării securității energetice prin dezvoltarea capacităților de producere la nivelul statelor care s-au confruntat cu problema aprovizionării populației cu energie sigură și accesibilă. În acest sens, valorificarea surselor de energie regenerabilă a constituit o prioritate pentru țările care nu dispun de suficiente resurse fosile de energie, dar au și anumite angajamente politice de mediu. La nivel țărilor membre ale Comunității Energetice din care face parte și Republica Moldova, începând cu anul 2010 au fost agreate obiective comune în ceea ce privește dezvoltarea sectorului pentru a consolida eforturile în vederea sporirii securității energetice, dar și atenuarea impactului sectorului energetic asupra mediului. Astfel, pentru anul 2020 a fost stabilit un obiectiv țintă de 20% a energiei regenerabile în consumul final brut și realizarea unei ponderi de 10% a energiei electrice în consumul final brut.
Progresele obținute pe parcursul acestei perioade au fost diferite de la o țară la alta, acestea fiind condiționate de factorii politici, economici și sociali, care în unele cazuri au devenit realizări ce depășesc obiectivele stabilite, iar în altele progresele sunt foarte modeste.
Obiectivul de 20% a ponderii energiei regenerabile în Republica Moldova
Ca și alte țări din Comunitatea Energetică, Republica Moldova și-a asumat în 2012 obiectivul de 20% ponderea energiei regenerabile în consumul final brut și 10% ponderea energiei regenerabile în consumul de electricitate. Ulterior, ținta de 20% a fost redusă la 17% ca în anul 2016 urmare a contabilizării biomasei utilizată preponderent în mediul rural la încălzire să fie raportat ca realizat 26%. La capitolul energiei electrice regenerabile rezultatele sunt foarte modeste. Deși în perioada anilor 2009-2018 au fost instalate centrale de producere a energiei electrice regenerabile ce însumau 36.7 MW, împreună cu centrala hidroelectrică de la Costești construită în anul 1978 ce are capacitatea de generare de 16 MW, volumul produs al energiei raportat la consumul final era puțin peste 2% în anul 2018.
Situația dată își găsește explicația în progresele slabe în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energetic în Republica Moldova de la obținerea independenței până în prezent. În această perioadă practic nu au fost construite noi capacități semnificative de generare a energie electrice, dar nici nu a fost realizată interconexiunea cu sistemul energetic european prin intermediul României. Din volumul total de energie electrică consumată, mai puțin de 20% sunt generate de centralele locale vechi. Din capacitățile de generare locală ce însumează 327 MW, aproximativ 11% le reprezintă centralele de producere a energiei electrice regenerabile și 5% cea hidroelectrică.
România o depășește pe Germania la producerea energiei electrice regenerabile
O asemenea arhitectură a sistemului energetic face dificil din punct de vedere tehnic integrarea unor capacități mai mari de generare a energiei regenerabile, așa cum se întâmplă în Austria, care în anul 2018 a ajuns în topul țărilor cu cea mai mare pondere a energiei electrice regenerabile în consumul final unde din capacitățile totale de generare a energiei electrice regenerabile 35% sunt de proveniență hidro, 32% eoliană, 23% solară și altele. Astfel, țările care dispun de capacități importante de generare a energiei hidroelectrice dispun de un avantaj tehnic în ceea ce privește integrarea altor surse de energie regenerabilă, fiind mai simplu și mai puțin costisitor balansarea întregului sistem în perioadele când energia vântului sau cea a soarelui fluctuează. Același lucru este valabil și în cazul României, care în anul 2018, conform datelor Oficiului European pentru Statistică, devansează Germania la capitolul producerii energiei electrice regenerabile, generând aproximativ 28% din energia electrică cu ajutorul centralelor hidroelectrice. Mai mult ca atât, piața de energie electrică din Romania se confruntă în unele perioade cu situații în care volumul de energie regenerabilă este atât de mare încât creează probleme sistemului electroenergetic, fapt ce provoacă căderi de prețuri semnificative la energia electrică. În unele țări precum Austria, Belgia sau Slovacia prețurile la energia electrică ajung din această cauză să devină negative, adică producătorii plătesc cumpărătorilor/consumatorilor pentru ca aceștia să consume energia în momentele când aceasta este în surplus.
Citește opinia integrală a lui Ion Muntean în Buletinul Informativ al proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”.
Buletinul Informativ apare în cadrul proiectului „Eficientizarea iluminatului public în orașul Călărași – Licurici în inima Codrilor”, implementat de Primăria orașului Călărași, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul programului UE „Convenţia primarilor - proiecte demonstraționale" (CoM-DeP).
***
Pentru mai multe informații, contactați Ofițerul de presă al proiectului, Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
Inițiativa EU4Energy acoperă tot sprijinul UE ce vizează îmbunătățirea furnizării energiei, a securității energetice și conectivității, precum și promovarea eficienței energetice și a utilizării resurselor regenerabile în țările Parteneriatului Estic: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. UE oferă acest sprijin prin intermediul finanțării proiectelor și programelor care contribuie la reformarea piețelor energetice și la reducerea dependenței și consumului național de energie. Pe termen mai lung, aceasta face furnizarea de energie mai fiabilă, transparentă și accesibilă, reducând astfel deficitul energetic și facturile la energie atât pentru cetățeni, cât și pentru sectorul privat. Mai multă informație pe: www.EU4Energy.eu.
