Orașele Bălți, Chișinău și Fălești sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova, iar Strășeni, Fălești și Criuleni - cele mai transparente raioane din țară în anul 2020, fapt pentru care urmează să fie premiate. Clasamentul celor mai deschise autorități publice locale, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” împreună cu INEKO Slovacia a fost prezentat astăzi, 30 iunie, în cadrul unei conferințe video.

„Organizația noastră continuă și în acest an să monitorizeze transparența autorităților publice locale din Republica Moldova, iar fiecare clasament prezentat aduce noi provocări, dar și progrese îmbucurătoare. Astfel, cu toate deficiențele care încă există la nivel local, ne dorim ca aceste rezultate să responsabilizeze, să încurajeze autoritățile locale și să devină mai deschise în raport cu cetățenii. Le mulțumim mult și partenerilor din Slovacia care ne ajut să transpunem metodologia lor la realitatea din țara noastră”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.

Cele 60 de localități (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune) și 32 de consilii raionale sunt evaluate, al patrulea an la rând, în baza următoarelor nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, procesul bugetar, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale și investițiile autorităților locale în anul 2019. Punctajul maxim pentru administrația unui autorități publice locale constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente localități sunt municipiul Bălți (76 puncte), municipiul Chișinău (58 puncte) și orașul Fălești (56 puncte). La rândul său, cele mai transparente autorități publice locale de nivelul II sunt consiliile raionale din Strășeni (78 de puncte), Fălești (61 de puncte) și Criuleni (60 de puncte).

Potrivit raportului cu privire la transparența autorităților administrației publice locale din Republica Moldova în anul 2019, media generală de transparență a 32 de raioane monitorizate este de 37,67% și de 24,0% în cazul orașelor și satelor. Astfel, comparativ cu clasamentul din 2018 media generală de transparență a crescut cu 0,39 % pentru administrațiile publice locale de nivelul II, dar din păcate, a scăzut cu 4,47% în cazul autorităților publice locale de nivelul I. Printre exemplele pozitive evidențiem municipiul Bălți, care ocupă prima poziție deja trei ani la rând, municipiul Chișinău, care a urcat cu nouă poziții în clasament față de anul 2018 și orașul Fălești, cu trei poziții față de clasamentul anterior. Îmbunătățiri semnificative se constată și la satul Peresecina (+28 poziții și 22 puncte procentuale), satul Varnița (+ 27 poziții și 24%) și orașul Anenii Noi (+ 27 poziții și 19%). La nivel de raioane, Consiliul raional Strășeni ocupă prima poziție trei ani la rând și au urcat în clasament raioanele Criuleni (+14 poziții și 23 puncte procentuale), Florești (+13 poziții și 34%) și Dondușeni (+ 12 poziții și 33%), se arată în raport.

„Rezultatele monitorizării din anul curent scot în evidență probleme majore de transparență pentru autoritățile publice raionale și locale, fiind constatate deficiențe la toți indicatorii de transparență monitorizați. Acest lucru se datorează nerespectării de către autoritățile publice locale a normelor existente, având la bază și unele motive obiective, dar și lipsa unor instrumente viabile de control și responsabilizare a celor care încalcă legea”, este de părere Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență.

Conform clasamentului, în anul 2019, șapte autorități publice raionale (22%) și 35 autorități publice locale (58%) nu au adus la cunoștința publicului proiectele de decizii şi materialele aferente acestora. Exemple în accesarea proiectelor de decizii ale Consiliului local sunt orașele Soroca, Ceadîr - Lunga și Strășeni, care au pe pagina web mai multe motoare de căutare a documentelor elaborate, examinate și adoptate, inclusiv un motor de căutare a proiectelor de decizii. Clasamentul mai arată că 13 autorități raionale (41%) și 35 de autorități locale (58%) nu au organizat consultări publice în anul 2019. În acest sens, doar nouă raioane (Basarabeasca, Cahul, Cimișlia, Criuleni, Fălești, Leova, Șoldănești, Ștefan Vodă și Strășeni) și trei orașe (Chișinău, Bălți și Codru) au plasat pe web Raportul de transparență pentru anul 2019. În ceea ce privește achizițiile publice, majoritatea autorităților (45 de localități și 15 raioane) nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice. Doar Consiliul raional Fălești și Primăria municipiului Bălți au publicat pe web toate anunțurile de atribuire pentru anul 2019. Totodată, deși este important ca autoritățile să publice contractele de achiziții publice pe paginile lor web ca și societatea civilă să le poată monitoriza, acest lucru nu este făcut. Respectiv doar pe pagina web a municipiului Bălți găsim contractele de achiziții publice.

Ce ține de transparența bugetară, 34 de autorități locale de nivelul I și 25 de raioane au publicat pe web bugetul pe anul 2020. Studiul mai scoate în evidență faptul că nici o localitate nu a publicat un Cod de etică pentru aleșii locali, iar la nivel de raion doar consiliile raionale din Cahul și Rîșcani au astfel de coduri pe paginile web. La fel, 18 raioane (56%) nu au publicat pe web și adus la cunoștința publicului planurile raionale anticorupție și integritate, iar la nivel local 93% din orașe și sate nu au elaborat și publicat documente pentru asigurarea integrității. În acest sens, doar Primăria municipiului Bălți a publicat pe pagina web Planul strategic local de acţiuni anticorupţie şi de integritate al Primăriei municipiului Bălți, Raportul privind implementarea planului local anticorupție al municipiului Bălţi în anul 2019, lista cadourilor și a beneficiarilor acestora pentru anii 2018-2019, componența Comisiei de evidență  și evaluare a cadourilor. Primăriile din orașele Cimișlia și Ialoveni au publicat Planul strategic local de acțiuni anticorupție, iar satul Varnița a adus la cunoștință Regulament privind avertizorii de integritate și Componența Comisiei de evidență a cadourilor.

Clasamentul celor mai transparente autorități publice locale mai arată că 49 de primării și 24 de consilii raionale nu au făcut publice prin intermediul paginii web rezultatele funcţiile publice vacante în 2019 și doar Consiliul raional Strășeni și Primăria municipiului Bălți au făcut acest lucru.

Alte capitole analizate sunt „serviciile publice” și „investițiile, întreprinderi municipale și participarea în societățile comerciale”. Prin urmare, 52% din raioane și 41% din localități nu publică nicio informație privind serviciile sociale existente în teritoriu. De asemenea, doar 11 primării și șapte consilii raionale publică pe web informațiile privind programele şi proiectele, ale căror beneficiari sau executanţi sunt. În același timp, doar Consiliul raional Strășeni și Primăria orașului Fălești publică toate analizele financiare anuale ale întreprinderilor municipale și societăţilor comerciale cu pachet majoritar deţinute.

Topul celor mai transparente autorități publice locale din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.

……………..

Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.

Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

Cele mai mari şi mai importante întreprinderi cu capital public din Republica Moldova au un nivel scăzut de transparenţă, în medie de 18%. Despre aceasta arată rezultatele unui studiu de monitorizare a 67 de întreprinderi de stat, realizat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul". Întreprinderile au fost evaluate după şase criterii de transparenţă: indicatorii economici, transparenţa şi accesul la informaţie, achiziţiile publice şi proprietatea, resursele umane, etica şi conflictul de interese, granturi şi caritate. Cea mai problematică zonă de transparenţă pentru toate întreprinderile o reprezintă „Granturi şi caritate", cu o medie care nu depăşeşte 1%.

Aflați din ediția de mai a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” cât de ne(transparente) sunt întreprinderile cu capital public din Moldova, ce poziție ocupă țara noastră în clasamentul Open Budget Survey 2019 și cum trebuie modificată legea accesului la informații.

Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:

NOUTĂȚI: Republica Moldova bate pasul pe loc la capitolul transparenței bugetare potrivit Open Budget Survey 2019 
NOUTĂȚI: „Nation in Transit 2020”: Punctajul înregistrat de Republica Moldova în domeniul democrației 
TRANSPARENȚĂ: Topul celor mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova 
OPINII: Nivelul de transparență în Moldova are un potențial mare de îmbunătățire 
STUDIU: Întreprinderile de stat nu sunt suficient de transparente 
ACCES LA INFORMAȚIE: Buna guvernare nu se rezumă la publicarea informațiilor pe site-urile oficiale 
ANALIZĂ: De ce și cum trebuie modificată legea accesului la informații 

Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ

Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

Editura „Știința" întreprinderea de stat „Radiocomunicații” și „Manejul de Atletică Ușoară” sunt cele mai transparente întreprinderi cu capital public din Moldova. La polul opus se situează „Confercai”, Tipografia Centrală și Stația de stat pentru încercarea mașinilor. Clasamentul transparenței întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova, disponibil pe www.companies.viitorul.org, a fost prezentat pe 28 mai, în cadrul unei conferințe video organizate de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și INEKO Slovacia.

„Deși au fost evaluate cele mai mari și importante întreprinderi din Republica Moldova, media lor de transparență nu depășește 18%. Este un indicator destul de prost pentru întreprinderile cu capital public, iar 18% este insuficient pentru stabilitatea democrației din țara noastră. Sperăm foarte mult ca aceste întreprinderi își vor îmbunătăți managementul și vor deveni mai eficiente în contextul actual al crizei economice”, a declarat Liubomir Chiriac, directorul executiv IDIS „Viitorul”.

La rândul său, directorul INEKO, Peter Golias, a menționat: „Este un semn bun că nivelul mediu de transparență s-a îmbunătățit ușor și aproape jumătate din întreprinderi au o sănătate financiară relativ stabilă. Cu toate acestea, putem observa un potențial mare de îmbunătățire în ambele domenii, în special în ceea ce privește clasamentul de transparență, unde scorul mediu rămâne în urma companiilor din Slovacia sau Ucraina. Desigur, clasamentul este abia la a doua ediție, dar este un bun început pentru a spori îndemnurile pentru o gestionare mai transparentă a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova”.

Pentru calcularea clasamentului de transparență a fost monitorizată activitatea a 67 de întreprinderi de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova în anul 2019. Clasamentul din anul 2020 a fost completat cu unele întreprinderi noi ca rezultat al reorganizării mai multor întreprinderi incluse în clasamentul anterior. Întreprinderile cu capital public au fost evaluate în baza a șase criterii de transparență: indicatorii economici, transparența și accesul la informație, achizițiile publice și proprietatea, resursele umane, etica și conflictul de interese, granturi și caritate. Punctajul maxim pentru o întreprindere constituie 100 de puncte. Astfel, cele mai transparente întreprinderi sunt Î.S. „Editura Știința” (44 de puncte), Î.S. „Radiocomunicații” (43 de puncte) și Î.S. „Manejul de Atletică Ușoară” (40 de puncte). În comparație cu clasamentul din anul trecut, se observă îmbunătățiri în clasamentul din 2020 la S.A. „Energocom” (+43 poziții), urmată de Î.S. „Editura Știința” (+28 poziții) și S.A. „Moldetelecom” (+34 poziții), iar per general, punctajul a crescut în 25 din 46 de întreprinderi incluse în ambele ediții ale clasamentului.

Potrivit raportului nr.2 de monitorizare a transparenței întreprinderilor cu capital public, media generală de transparență a întreprinderilor de stat, întreprinderi municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova constituie 17,9 %. În timp ce întreprinderile de stat au o medie de 16,9%, întreprinderile municipale înregistrează un punctaj mediu de 21,5%. În acest sens, „Exdrupo” este întreprinderea municipală cu cel mai mare punctaj acumulat (30,1%) și poziționată cel mai sus în clasament (locul 10). Întreprinderile cu capital public se poziționează cel mai bine la categoriile „Transparența și accesul la informație”, „Achizițiile publice” și „Indicatorii economici”.

Astfel, 44 de întreprinderi din 67 monitorizate dispun de pagini web, însă nu toate sunt funcționale. La fel, doar Î.S. „Editura Știința”, Î.S. „Radiocomunicații” și S.A. „Franzeluța” au publicat pe pagina web rapoartele anuale pentru anul 2019. Din păcate, din cele trei rapoarte anuale publicate pe web, doar cele ale companiilor „Radiocomunicații” și S.A. „Franzeluța” au un format care permite publicului de a căuta și copia un text din raport. Analiza mai arată că 88% din întreprinderi nu publică pe web planurile anuale de achiziții publice, 73% nu publică anunțurile de participare la achizițiile publice, 75% nu au comunicat informații despre rezultatele achizițiilor și nici o întreprindere nu a publicat anul trecut contractele de achiziții publice.

În ce privește resursele umane, una din trei întreprinderi monitorizate publică ofertele de muncă pe pagina lor web și nici o întreprindere nu a publicat pe web rezultatele concursurilor pentru ocuparea locurilor vacante în anul 2019. Doar șapte întreprinderi monitorizate au comunicat public CV-ul administratorului (Î.S. „MoldATSA”, Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”, ZAL „Expo Business Chișinău”, Î.S. „Radiocomunicații”, Î.M. „Apă-Canal Strășeni”, S.A. „Apă-Canal Chișinău” și S.A.„Metalferos”), dar nici o întreprindere nu publică CV-urile membrilor Consiliului de administrație. Numai Î.S. „Manejul de Atletică Ușoară”, „Editura Știința” și Î.S. „Radiocomunicații” au furnizat informații, însă incomplete, cu privire la salariul administratorului și indemnizațiile membrilor Consiliului de administrație.

De asemenea, doar 11 întreprinderi au elaborat și publicat un Cod de etică pentru angajații întreprinderii în 2019. Numai S.A. „Franzeluța”, S.A. „Energocom” și S.A. „Metalferos” au elaborat un Cod (standarde) de guvernanță corporativă. Doar șapte întreprinderi cu capital public monitorizate au instituit și adus la cunoștință pe web despre existența unui mecanism de raportare a comportamentului lipsit de etică și faptelor de corupție (linie telefonică, e-mail).

„Întreprinderile rămân restanțiere la toți indicatorii de transparență, atât la cei legali, cât și la cei care reprezintă bune standarde de transparență și guvernanță corporativă. Rezultatele scot în evidență probleme majore de transparență pentru întreprinderile cu capital public, fiind constatate deficiențe la toți indicatorii de transparență monitorizați. Acest lucru se datorează atât cadrului legal imperfect, care nu reglementează un șir de aspecte importante în activitatea întreprinderilor, lipsa instrumentelor viabile de responsabilizare a celor care încalcă legea și nerespectarea de către întreprinderi a normelor existente”, consideră Viorel Pârvan, autorul raportului de transparență a întreprinderilor cu capital public.

Cea mai problematică zonă de transparență pentru toate întreprinderile o reprezintă „Granturi și caritate”, cu o medie care nu depășește 1%. Prin urmare, nici o întreprindere nu a publicat pe web informații referitor la donațiile și sponsorizările din anul precedent, se arată pe www.companies.viitorul.org.

În acest context, juristul Viorel Pîrvan recomandă autorităților, dar și întreprinderilor monitorizate o serie de măsuri care ar asigura deschiderea și eficiența întreprinderilor cu capital public. Printre acestea putem menționa Modificarea Legii privind accesul la informație pentru a include întreprinderile cu capital public în calitate de furnizori de informații; reglementarea obligației întreprinderilor cu capital public de a desfășura procedurile de achiziții publice prin Sistemul MTender; publicarea de către întreprinderi a rapoartelor anuale, a informațiile și rezultatele economico-financiare etc.

La fel, în cadrul evenimentului, economistul Mihail Manoli a scos în evidență cele mai transparente întreprinderi luând în considerare sustenabilitatea lor financiară. Potrivit lui, întreprinderile cu capital public duc lipsă de transparență și de o gestionare eficientă, completate de influența factorului politic. Rezultate analizei pentru anii de gestiune 2015-2018 demonstrează o lipsă a evoluției în ce privește sănătatea financiară a întreprinderilor. Analiza indicatorilor sustenabilității financiare a întreprinderilor cu capital public pentru perioada anilor 2015-2018 mai arată că doar două întreprinderi din topul celor cinci după mărimea activelor, vânzărilor și profitului sunt în fruntea clasamentului, și anume S.A. „Metalferos” și Î.S. „Centrul Național pentru Frecvențe Radio”. „Statul nu este cel mai bun gestionar al patrimoniului. Astfel, nu există raţionamente serioase pentru menţinerea unor active cu potenţial economic înalt în proprietatea statului. Cea mai bună soluţie este privatizarea acestor întreprinderi, ajustarea legislației la standardele internaționale și promovarea în actele normative a principiilor de guvernanță corporativă”, spune Mihai Manoli.

Iar expertul Transparency International din Slovacia, Michal Pisko și împărtășit experiența privind clasamentul transparenței companiilor de stat și municipale din țara sa. Astfel, cele peste 100 de companii evaluate au obținut doar 47% din întregul clasament, un nivel scăzut, după părerea expertului. Din spusele lui, compania de termoficare Tepláreň Košice a obținut 89% și este singura cu un rating A + din clasamentul slovac. Pe pagina web a companiei găsim planurile anuale de acțiuni, CV-urile managerilor, informație despre salariile lor și toate detaliile despre procesul de luare a deciziilor.

Potrivit datelor din Registrul de stat, la data de 1 ianuarie 2019, în Moldova activau 1 552 întreprinderi de stat și municipale, și 4 416 societăți pe acțiuni.

……………..

Topul celor mai transparente întreprinderi cu capital public din Republica Moldova poate fi accesat pe portalul de date deschise www.companies.viitorul.org.

Evenimentul a avut în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor cu capital public din Republica Moldova.

Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.

IDIS „Viitorul”, preluând experiența slovacă, a continuat monitorizarea întreprinderilor de stat, municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale din Republica Moldova (în continuare - întreprinderi cu capital public) pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acestora pentru anul 2019.

O atenție sporită în cadrul analizei a fost acordată modului de respectare a legislației privind accesul la informație de către 67 de întreprinderi monitorizate. Reieșind din prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, persoanele fizice și juridice au dreptul de a solicita, în baza unei cereri scrise, orice informație, cu excepțiile stabilite de legislație, aflate în posesia furnizorilor de informații, iar aceștia au obligația să le furnizeze solicitanților, povestește juristul Viorel Pîrvan.

Potrivit legii privind accesul la informație, unii din posesorii informațiilor oficiale sunt persoanele juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituția publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice și culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informații oficiale. Întreprinderile cu capital public interpretează aceste prevederi în sensul că ele nu se aplică întreprinderilor de stat, întreprinderi municipale și societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat sau municipale. Pentru evitarea oricăror interpretări, se impune modificarea legii privind accesul la informație în vederea includerii întreprinderilor de stat /municipale și societăților cu cotă parte de stat/municipale în calitate de furnizori de informații, care au obligația să le furnizeze solicitanților. Acest fapt este necesar și în contextul în care avem art.18 alin.(4) din legea privind întreprinderile de stat și municipale nr.246/2017, în conformitate cu care aceste întreprinderi au obligația de a satisface interesul public onorând solicitările din partea instituțiilor mass-media și a societății civile în strictă conformitate cu legislația cu privire la accesul la informație.

În procesul monitorizării nivelului de transparență în cadrul întreprinderilor cu capital public, IDIS „Viitorul” a expediat chestionare în adresa întreprinderilor monitorizate, cu solicitarea mai multor informații publice. Drept rezultat, circa 1/3 din cele 67 de întreprinderi monitorizate au completat chestionarul, au răspuns la întrebările adresate și le-au expediat către IDIS „Viitorul”. Totodată, la inițiativa IDIS „Viitorul”, o persoană fizică terță a înaintat cereri către întreprinderi, prin care s-a solicitat o anumită informație publică și anume „suma totală de bani achitată de către întreprindere în anul 2019 la achiziționarea hârtiei A4 pentru imprimante și copiatoare”. Astfel, a fost verificat modul cum reacționează întreprinderile la solicitările de informații adresate de către persoanele fizice. Prin urmare, patru întreprinderi cu capital public au răspuns persoanei fizice și au furnizat informația solicitată, cu mențiunea că una din întreprinderi a furnizat răspunsul cu depășirea termenilor legali.

La cererea petiționarului misterios, șapte întreprinderi au adresat e-mail petiționarului în care l-au întrebat scopul acestuia în obținerea informațiilor solicitate și au solicitat alte date și informații suplimentare pentru a-și justifica cererea de acces la informații. În speță, legea cu privire la accesul la informație prevede doar trei cerințe pentru o solicitare a informațiilor și anume a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia); b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate; c) date de identificare ale solicitantului (art.12). Plus la aceasta, avem art.10 alin.(3) în conformitate cu care orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate legea este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.

Unele întreprinderi invocă că informațiile ce se referă la activitatea întreprinderilor reprezintă secret comercial, protejat de lege (din 1.03.2019 reglementările privind secretul comercial se cuprind doar în Codul civil nr.1107/2002, modernizat prin legea nr.133/2018). Însă, nu toate informațiile pot fi catalogate drept secrete comerciale, or, pentru aceasta, informațiile respective trebuie să îndeplinească un șir de cerințe cumulative, stipulate expres în Codul civil. În esență, activitatea întreprinderilor prezintă interes public, acestea fiind fondate de către autorități publice, care le-au transmis în administrare, fie ca aport în capitalul social anumite bunuri proprietate de stat/ municipală, care le permite să desfășoare o anumită activitate economică, iar acestea din urmă transferă din profitul lor sume de bani către bugetul de stat/municipal.

Citește analiza integrală semnată de juristul Viorel Pîrvan în Buletinul Informativ al inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”.

Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

IDIS „Viitorul”, preluând experiența slovacă, a continuat monitorizarea întreprinderilor cu capital public pentru a determina nivelul de transparență în activitatea acestora pentru anul 2019. O atenție sporită în cadrul analizei a fost acordată modului de respectare a legislației privind accesul la informație de către 67 de întreprinderi monitorizate. Reieșind din prevederile Legii nr.982/2000 privind accesul la informație, persoanele fizice și juridice au dreptul de a solicita, în baza unei cereri scrise, orice informație, cu excepțiile stabilite de legislație, aflate în posesia furnizorilor de informații, iar aceștia au obligația să le furnizeze solicitanților.

Aflați din ediția de aprilie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” cât de deschise sunt întreprinderile cu capital public din Moldova atunci când vine vorba de accesul la informație și care sunt motivele pentru care aceste întreprinderi refuză să furnizeze informații publice. 

Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:

NOUTĂȚI: Politicile anticorupție în autoritățile publice centrale din Moldova, monitorizate de Transparency International
NOUTĂȚI: Progrese actuale pentru susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie 
SONDAJ: Democrația văzută cu ochi diferiți
TRANSPARENȚĂ: Accesul la informație, „în carantină” în Moldova 
ANALIZĂ: Accesul la informație în întreprinderile cu capital public din Republica Moldova 
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Instituții mai independente în Slovacia 
INTERNAȚIONAL: În România a fost lansată prima hartă a transparenței în administrația publică locală 

Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ

Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

Se simte o necesitate de schimbare, regândire a sistemului de administrare a entităților din proprietatea statului. Principalele deficienţe ale managementului entităților de stat sunt constatate, în multe cazuri, si de Curtea de Conturi, controlorii Inspecţiei Financiare. Acestea se manifestă în mai multe domenii, precum achizițiile ineficiente, remunerarea nejustificată a personalului, managementul defectuos al activelor și nereglementarea nerezonabilă a veniturilor, este de părere Mihai Manoli.

Aflați din ediția de martie a Buletinului informativ din cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova” cât de sănătoase din punct de vedere financiar sunt întreprinderile cu capital public din Moldova și care sunt acțiunile de sporire a transparenței activității acestora.

Tot în acest număr veți descoperi următoarele subiecte:

TRANSPARENȚĂ: Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova
NOUTĂȚI: Ce loc ocupă Republica Moldova în Indicele Percepţiei Corupţiei 2019
NOUTĂȚI: Europa - din ce în ce mai nemulțumită cu democrația. Moldova – în „criză” de democrație
NOUTĂȚI: Topul celor mai corupte instituții din Republica Moldova în 2019: MAI, primăriile și Serviciul Vamal, în fruntea clasamentului
DEMOCRAȚIE: IDIS „Viitorul” va da o notă democrației din Moldova
ANALIZĂ: Cui îi este convenabilă vânzarea „Metalferos”
INTERVIU: Economistul Mihai Manoli: „Entitățile publice din Republica Moldova se caracterizează printr-o lipsă a eficienței în activitatea lor”
EXPERIENȚA SLOVACIEI: Povestea din spatele unei limuzine

Mai multe informații găsiți în varianta integrală a Buletinului Informativ

Buletinul Informativ apare în cadrul inițiativei „Susținerea democrației, a independenței și transparenței instituțiilor publice-cheie din Republica Moldova”. Inițiativa este implementată de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO) și este susținută financiar de Programul de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Inițiativa are ca scop informarea publicului despre dezvoltarea democrației și independența instituțiilor-cheie ale statului, precum și îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Republica Moldova.

Directorul Executiv al IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) a raportat implementarea noii politici de integritate în cadrul instituției către Consiliul Administrativ. Astfel, în corespundere cu deciziile Consiliului Administrativ toți angajații Institutului IDIS ”Viitorul” au depus Declarații pe proprie răspundere prin care au confirmat că nu au comis infracțiuni, fapte de corupție sau comportament corupțional, nu au fost condamnați și nu există dosare care îi vizează în acest moment. De asemenea, angajații au confirmat prin declarații pe proprie răspundere că ei nu au fost membri sau colaboratori ai fostei securiăți sovietice, nu fost informatori sau agenți sub acoperire și nu au colaborat cu servicile de securitate din Reupblica Moldova sau din alte state.

Consiliul Administrativ va verifica declarațiile primite și va depune și alte eforturi pentru a menține aceste linii de integritate, în corespundere cu prevederile art.4 și art.6 al Statutului IDIS Viitorul, care definește angajații săi drept ”persoane care aderă opțional la scopurile și obiectivele pe care le stabilește IDIS în perioadele lor specifice de angajare, sunt puternic motivați de valorile care stau la temelia organizatorică a Institutului și contribuie prin eforturi susținute  la realizarea activităților acestuia”.

Noua politică de integritate adoptată de Consiliul Administrativ al IDIS ”Viitorul” ilustrează standardele pe care le va cere angajaților și experților săi ca măsură de eliminare a oricăror riscuri de infulențare ori suspiciuni ce ar afecta credibilitatea instituției. Invităm prin acest comunicat și alte instituții publice și private, organizații ale societăți civile și autorități ale statului să se alinieze la politica de integritate, ca măsură de prevenire a abuzurilor, poliției politice și altor factori corozivi pentru democrația liberală.

21.09.2018

Consiliul Administrativ al IDIS Viitorul

11 politici de succes au fost selectate și evaluate recent de către membrii unui Consiliu de Evaluare la invitația specială a IDIS „Viitorul”. Politicile publice au fost măsurate pe baza unor criterii aprobate metodologic, luând în considerare gradul lor de acceptabilitate și relevanță, elementele care asigură politicilor locale durabilitate și apreciere.

Măsurile evaluate, altfel spus, deciziile de politici identificate pe tot cuprinsul Republicii Moldova, corespund criteriilor internaționale de practici pozitive: sunt inovatoare, rare, notabile și semnificative pentru dezvoltarea economică și socială locală, având potențialul de a fi replicate și în alte localități. Cei 8 experți independenți ai Consiliului de Evaluare au avut misiunea de a examina un număr impunător de decizii de privatizări, documente de strategie, concepte de politici, propuse sau adoptate, măsuri de redresare și optimizare a unor servicii, construcții de infrastructură, făcute în limitele competențelor recunoscute de legislație pentru autoritățile locale de nivelul I și II. Scorurile au fost calculate pe baza valorii medii obținute de la calitatea măsurii (politicii) înmulțită la valoarea medie a importanței măsurii (politicii) pentru dezvoltarea social-economică locală.

Pe primele șase locuri s-au situat politicile publice din următoarele localități: comuna Chișcăreni (raionul Sângerei) – cu un scor final de 236.7, comuna Vinogradovca (raionul Taraclia) – 209.3, satul Selemet din raionul Cimișlia – 184, comuna Țâpala din raionul Ialoveni– 168.3, satul Văleni din raionul Cahul – 160.7 și satul Costești (raionul Ialoveni) – 146.6.

La Chișcăreni au fost instalate panouri solare la grădinița de copii din localitate. Specialiștii au scos în evidență economie la asigurarea grădiniței cu energie electrică și apă caldă. Experții au notat instalarea colectoarelor solare în 20 de gospodării și la grădinița de copii din satul Ciumai, comuna Vinogradovca. La Costești a fost constituit un Parteneriat Public Privat (PPP) între Primăria Costești și Casa de sortare și ambalare a fructelor si legumelor. Însă experții au observat că în cadrul parteneriatului public privat s-a implicat primăria, nefiind clar ce anume a obținut primăria în schimbul participării.

Analiza a fost elaborată în cadrul inițiativei „Promovarea transparenței și sustenabilității financiare a politicilor regionale, a întreprinderilor de stat și a autorităților locale din Republica Moldova”, implementată de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO). Inițiativa este susținută financiar de SlovakAid. Inițiativa are ca scop îmbunătățirea transparenței și a stabilității financiare a autorităților publice locale și a întreprinderilor de stat din Moldova prin transferul de know-how din proiectele similare implementate cu succes în Slovacia.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.