Programul ”Prima Casă” a fost lansat cu mare fast la sfârșitul lunii martie a anului trecut. Au fost enumerate doar beneficiile și a fost una din cărțile de joc a partidul de guvernământ. Chiar dacă obiectul declarat a fost facilitarea accesului populației la procurarea unui imobil, de fapt principalii beneficiari sunt companiile de construcții. Administratorii unora sunt afiliați politic și pentru a-și vinde apartamentele au intrat în joc deoarece tendinţele din piaţa imobiliară din ultimii ani atestă descreşterea preţurilor la locuinţe. Programul a inversat trendul şi a stopat reducerea prețurilor pentru spaţiului locativ, susține jurnalistul Victor Ursu în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”.
În următorii ani prețurile la imobile ar putea să se mai reducă. Dacă acum zece ani prețul mediu al metrului pătrat era 867 euro în prezent acesta constituie în medie 525 euro metrul pătrat.
Argumentul că autoritățile au vrut mai mult să salveze companiile de construcții decât s-au gândit la achiziția imobililor de către cei fără locuință o arată și datele statistice. Astfel, potrivit ultimelor date publicate de BNS, numărul de locuințe date în folosință în Chișinău în nouă luni ale anului 2018 a fost cu 28,4% mai mic față de perioada similară a anului 2017.
”Prin intermediul programului s-a urmărit dezghețul pieței imobiliare dar și a creditelor ipotecare. Lucru care în mare măsură a reușit. Potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale a Moldovei ponderea împrumuturilor imobiliare în lei acordate în luna decembrie a anului trecut a constituit 29% din totalul creditelor de 687,8 milioane de lei acordate persoanelor fizice. Privitor la dezghețul pieței imobiliare, tranzacțiile de vânzare-cumpărare a apartamentelor din Chișinău s-au majorat cu 12% în anul 2018 la 13876, iar contractele de ipotecă au crescut cu 18,8% la 6151”, susține Victor Ursu.
Principalele provocări ale programului ”Prima Casă” sunt prețurile la apartamente care pe fundalul migrației pe termen mediu s-ar putea reduce. De asemenea, salariile nu mai pot creşte, deoarece în sectorul public înregistrăm deficit fiscal, iar companiile private nu mai pot suporta creşteri salariale fără să mai piardă din competitivitate. Majorările de salarii din anul 2019 au fost mai mult electorale, iar acest lucru pe termen scurt este riscant pentru Republica Moldova pe fundalul suspendării finanțărilor externe. Or, finanțarea împrumuturilor s-ar putea dovedi dificilă pentru unele categorii de salariați.
Totodată, sporul natural al Republicii Moldova este unul negativ, iar ponderea populației îmbătrânite constituie 17,7% cu 0,5% mai mult în 2017 comparativ cu anul precedent arată datele BNS. Migrația atinge cote alarmante pe fundalul incertitudinii din țară. Majoritatea celor care pleacă își iau și familiile deși anterior cei care plecau preferau să cumpere imobile în Chișinău cu banii adunați.
Aparent programul prima casă arată foarte bine, însă dobânda în cadrul programului este mai mare decât în afara programului la una din bănci. Potrivit calculatorului de credite la MAIB un împrumut contractat în cadrul programului Prima Casă are DAE de 9,14% față de un împrumut contractat în afara programului DAE 8,92%. MAIB oferă posibilitatea și migranților de a contrata un credit imobiliar cu condiția să aibă un contract de muncă stabil și un salariu nu mai mic de 900 de euro lunar.
În prezent prin intermediul programului ”Prima Casă” au fost garantate 1095 de împrumuturi din totalul 1174 de cereri depuse.
În concluzie, Victor Ursu e afirmă că programul ”Prima Casă” chiar dacă aparent arată bine trage după sine mai multe riscuri. În primul rând că a fost promovată netransparent legea care prevede cesionarea contractelor de împrumut către terțe persoane. În context, cei care au achiziționat apartamente prin intermediul programului s-ar putea pomeni datori unei altei companii și nu băncii de la care a contractat creditul. Problemele ar putea apărea ulterior cu garanțiile acordate de stat.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
