După criza din 2008, piața imobiliară a înregistrat o cădere continuă privind numărul tranzacțiilor. Acest lucru a durat până în 2017. Industria construcțiilor a fost lovită și de criza din 2014, care a redus la maxim investițiile statului și a veniturilor companiilor. Companiile au început să aibă probleme privind rambursarea creditelor. În consecință, aproximativ 30% din împrumuturile contractate erau neperformante (o scădere de la 1,5 miliarde de lei la 600 milioane de lei). Unicul colac de salvare pentru businessul construcțiilor a rămas cetățeanul, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță .
În prezent, pa piața imobiliară avem un fenomene nou. Piața este împărățită în câteva elemente. Apartamentele și casele individuale (de cele mai multe ori ignorată de cumpărători). Piața apartamentelor este concentrată în proporție de 75% în municipiul Chișinău.
Ioniță susține că piața imobiliară este în creștere, iar tendința se va menține în continuare. Dacă în 2018 au fost înregistrate 20 400 apartamente vândute – record pentru Republica Moldova în condițiile în care numărul este cu 5000 mii mai mare comparativ cu ultimii cinci ani. În primul trimestru din 2019 au fost înregistrate 21 000 apartamente vândute în valoare anulă. Acest lucru este impulsionat de creditele ipotecare, numărul cărora a fost 8,500 în valoare anuală din totalul de 21 000 de apartamente vândute.
Potrivit lui, un fenomen nou care nu a mai existat în Republica Moldova este vânzarea caselor individuale. În primul trimestru al anului 2019 volumul caselor vândute a fost de 6 500 în comparativ cu 7 – 8 mii de case pe parcursulu unui an întreg în perioadele precedente. În jumătate din raioane numărul de case individuale vândute în primul trimestru 2019 a fost mai mare decât pe întregul an 2018, iar în câteva raioane vânzările au fost de 7 ori mai mari decât în anii trecuți. Fenomenul este explicat prin faptul că o parte dintre cei care vând casele vin în Chișinău, altă parte sunt moldovenii care s-au stabilit în străinătate și au decis să vândă locuințele și a treia explicație este că o parte dintre cei care au accesat credite imobiliare au decis să-și rezolve problema locuinței în afara Chișinăului.
”Banii care au impulsionat tranzacțiile pe piața imobiliară vin din sistemul bancar. În primul trimestru al anului 2019 volumul creditelor din industria construcțiilor s-a ridicat la 5,2 miliarde lei o creștere de 500 milioane lei, doar într-un singur trimestru, cu cea mai mare pondere a împrumuturilor acordate persoanelor fizice.
Impulsionarea creditelor imobiliare este generată de creșterea veniturilor populației. În primul trimestrul al anului 2019 salariul mediu anual a depășit echivalentul a 4040 euro. Nivelul de 3 000 euro a fost depășit în trimestrul doi din 2017. Creșterea a avut loc pe fundalul aprecierii monedei naționale și creșterii nominale a salariului în lei”, a precizat Ioniță.
Dacă în 2018 valoarea unui apartament de 70 metri pătrați era de 36 750 euro în municipiul Chișinău, atunci în trimestrul unu al anului 2019 valoarea a fost de 36 400 euro. Din punct de vedere al perioadei pentru achiziționarea unui apartament în 2017 era nevoie de 11 ani (11 salarii anuale), în 2018 – 9,4 salarii anuale, iar în 2019 primul trimestru – 9 salarii anuale. În prezent, dobânda bancară este cu mult mai mică față de creșterea nominală a salariului – lucru benefic pentru achiziționarea unui imobil.
În concluzie, economistul a spus că piața imobiliară este în criză și acest lucru este influențat de diminuarea construcțiilor publice. În același timp, piața imobiliară este înviorată de apartamentele vechi. Până în 2010 apartamentele erau achiziționate preponderent de moldovenii care munceau în străinătate și de oamenii foarte bogați. În prezent numărul celor care își pot achiziționa locuințe este mai mare ca urmare a reducerii suprafețelor la media de 60 metri pătrați - de două ori mai mici față de acum 10 ani. Tranzacțiile imobiliare în creștere sunt explicate și prin faptul că multe familii sunt formate din unu sau doi membri. Tinerii care au venituri preferă să locuiască separat de părinți și tinerii care se căsătoresc preferă să locuiască în doi. Astfel, în prezent avem o creștere exponențială a familiilor de unu sau două persoane, care decid să cumpere apartamente cu suprafețe mici.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
