News

Realizări și deficiențe privind implementarea Acordului de Asociere

2019.06.13 Politică Victor Ursu Print version

Eficiența implementării măsurilor prevăzute în Planul Naţional de Acţiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere (PNAIAA) este de o importanță crucială pentru reformarea economică, socială și politică a Republicii Moldova. Apropierea de UE depinde în mod direct de angajamentul autorităților moldovenești de a adopta valorile și principiile europene. În urma evaluării implementării acțiunilor autorităților privind implementarea AA s-a constatat că în domeniul justiției sunt cele mai multe carențe, reformele în domeniul fiscalității sunt afectate de interesele economice de grup, în domeniul liberalizării pieței energetice sunt realizate acțiuni cu întârziere, iar în domeniul calității apelor sunt insuficienți specialiști pentru pe anumite segmente ce ale calității apelor și gestionării resurselor.

Directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a afirmat că evaluarea implementării Acordului de Asociere are drept scop identificarea cauzelor tergiversarea implementării reformelor în anumite sectoare. Există multe lucruri bune care s-au făcut în urma acordului, dar pașii care urmează a fi întreprinși urmează a fi mai hotărâți pentru a beneficia de oportunitățile pe care ni le oferă UE.

Roy HANS, Însărcinat cu afaceri, Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova a menționat că monitorizarea Acordului de Asociere este un lucru important pentru a ne permite să vedem domeniile în care Republica Moldova are nevoie de sprijin. Documentul este unul asumat de Guvernul Republicii Moldova pentru a contribui la edificarea unui stat democratic și prosper. Astfel, valorile care stau la baza acestui acord sunt nu doar valori europene, dar și valori ale Republicii Moldova. AA aduce beneficii țării și realizează conexiunea dintre valori și realizări palpabile și ajută guvernul să implementeze reformele necesare.

Potrivit raportului, domeniul justiției este afectat foarte mult de influența politicului, din care cauză reforma justiției constituie una din cele mai importante restanțe ale autorităților moldovenești în raport cu angajamentele asumate în AA. Mai mult chiar, procesul de reformare a sectorului justiției, derulat de Ministerul Justiției, deviază de la cerințele referitoare la transparență, implicare și participare a părților interesate”, constată Viorel Pârvan, expert în domeniul justiției.

”Dacă în privința reformelor instituționale – Serviciul Fiscal de Stat – sau a definirii elementelor componente ale regimului fiscal privind TVA și accize procesul de transpunere este satisfăcător, atunci reducerea numărului de facilități fiscale prin prisma principiilor și regulilor prevăzute în Directivele examinate în capitolul Fiscalitate este unul din principalele obiective care trebuie atinse pentru a realiza angajamentele asumate”, este de părere Angela Secrieru, autoarea care a monitorizat domeniul fiscal.

La capitolul cooperării în domeniul energetic, racordarea Republicii Moldova la standardele europene decurge lent. Trebuie de menționat că implementarea obiectivelor prevăzute de AA în domeniul energiei electrice – liberalizarea pieței energiei electrice – depinde de interconexiunea cu România și/sau liberalizarea pieței energiei electrice în Ucraina. „În domeniul gazelor, ca și în cazul energiei electrice, pentru a putea liberaliza piața gazelor naturale, sunt necesare surse alternative de aprovizionare. Realizarea interconexiunilor energetice ale Republicii Moldova cu România se realizează cu multe întârzieri și tărăgănări. În condițiile în care există asistență financiară și consultanță tehnică din exterior, instituțiile statului explică întârzierile prin aspectele procedurale de lucru anevoioase”, a spus Ion Tăbârță, care a monitorizat domeniul energetic.

Veaceslav Berbeca a menționat că domeniul calității apelor și gestionării resurselor nu a fost o prioritate pe agenda politică a autorităților moldovenești. Totuși, cu o singură excepție, legislația națională a fost racordată parțial la directivele europene, creând un cadru legal pentru gestionarea, protecţia şi folosirea eficientă a apelor din Republica Moldova. Constituirea și funcționarea Comitetelor districtelor bazinelor hidrografice și adoptarea planurilor de gestionare ale bazinelor hidrografice constituie instrumente importante pentru realizarea obiectivelor propuse. Sistemul colectării, epurării și deversării apelor uzate constituie unul din cele mai problematice segmente din domeniul protecției apelor. De asemenea, există un șir de măsuri care trebuie dezvoltate/identificate/cartografiate – Cadastrul de stat apelor, zonele protejate,  zonele sensibile ș.a. Tergiversarea realizării acestora se explică prin insuficiența resurselor financiare și a capitalului uman   afectat inclusiv de reformele administrației publice centrale și a agențiilor subordonate MADRM.

În domeniul Proprietății Intelectuale, legile speciale sunt ajustate la normele și directivele comunitare. Drepturile de autor și drepturile conexe sunt consolidate prin transpunerea Directivelor UE. Totuși, interesele rentiere existente în sector, precum și disputele/litigiile pe care aceste interese le generează, nu au permis transpunerea normelor europene privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe. Pe dimensiunea proprietății industriale, ajustările majore sunt la cadrul regulator în domeniul Indicațiilor Geografice. ”Deși cadrul legal este racordat la normele europene, lipsa unei instituții naționale de certificare a produselor agroalimentare cu indicații geografice, denumiri de origine și specialităţi tradiţionale garantate, care, împreună cu slaba informare a agenților economici și dificultatea de asociere în Grupuri de Producători, fac dificilă înregistrarea indicațiilor geografice autohtone și valorificarea potențialului național pe piața europeană și mondială” a concluzionat Eduard Țugui, care s-a ocupat de analiza implementării Acordului de Asociere în domeniul proprietății intelectuale.

Raportul a fost realizat cu sprijinul financiar al Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă poziția Ambasadei Regatului Țărilor de Jos.

Pentru alte detalii, vă rugăm să contactați responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com  sau la numărul de telefon 069017396.

 

 

 

 

 

 

 

Follow us on

Our social networks

Subscribe on

newsletter

Connect with us