Numărul mare de încălcări, fraude și ilegalități identificate în achizițiile publice, pe de o parte de instituțiile abilitate, iar pe altă parte de societatea civilă și presa de investigație, ne întrebam cine este responsabil de controlul modului în care sunt utilizați banii publici și cum sunt aplicate sancțiuni persoanele cu funcții publice care admit aceste ilegalități. Cu toate că sunt cazuri de iregularități și fraude depistate chiar de autoritățile statului, totuși persoane atrase la răspundere și sancționate pentru prejudiciile aduse bugetelor publice – nu prea, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economista IDIS Viitorul, Diana Enachi.
În prezent, Agenția Achiziții Publice (AAP) este responsabilă de monitorizarea conformității desfășurării procedurilor de achiziție publică, însă fără pârghii de sancționare a celor responsabili. Anterior, în contextul controlului ex-post, Agenția putea aplica sancțiuni contravenționale pentru persoanele din cadrul autorităților publice care au admis încălcările constatate. Datele AAP arată că în primele 3 luni ale anului 2019, mai mult de jumătate, mai exact 52% din achizițiile care au fost inițiate de către autoritățile contractante, sunt cu abateri de la legislație. Diana Enachi susține că rapoartele de monitorizare ale AAP sunt cu titlu de recomandare, ceea ce generează un grad extrem de redus de conformare din partea autorităților. Respectiv, în circa 60% din cazuri autoritățile nu au realizat măsurile de remediere prescrise de Agenție, deci au continuat desfășurarea procedurilor de achiziție cu încălcarea legislației.
Inspecția financiara – instituția cu atribuții de inspectare financiară a autorităților publice/bugetare pe aspecte privind conformarea la regulile aplicabile achizițiilor publice prevăzute de cadrul legal. Rapoartele de activitate ale instituției pentru anul 2018 și semestrul I al anului 2019, arată că acestea conțin date generale. Referința la procedurile de achiziții care au fost supuse controlului în cadrul autorităților supuse inspectării, nu se regăsesc. Inspectările financiare se realizează conform unui Plan de activitate, care nu a fost publicat pe pagina instituției.
În ceea ce privește sistemul de remediere și soluționare a contestațiilor, datele din 2018 arată că deciziile ANSC au stopat încheierea cu încălcarea legislației a contractelor de achiziție publică cu valoare de peste 660 milioane lei. Aceasta demonstrează că sistemul de contestații este un filtru care poate stopa anumite ilegalități admise de autoritățile publice, însă, doar în cazul în care un operator economic interesat formulează o contestație în acest sens.
În concluzie, se constată că nu avem o politică coerentă și consecventă de monitorizare, control și sancționare a ilegalităților din procesul de achiziție publică. Lipsește colaborarea reală dintre instituțiile abilitate cu funcții de elaborare a politicilor, monitorizare și control a achizițiilor publice. Monitorizarea realizată de Agenția Achiziții Publice nu are rezultatele scontate, autoritățile neconformându-se la măsurile de remediere prescrise. Chiar și deciziile ANSC care prin lege sunt obligatorii și orice contract semnat cu încălcarea acestora este nul. Sunt neglijate de unele autorități publice.
În concluzie, economista afirmă că datele privind conformitatea procedurilor de achiziție ale autorităților publice și prejudiciile identificate cu sancțiunile aplicate în procesul de inspectare de către Inspecția Financiară nu sunt publicate în Rapoartele de activitate ale instituției. Sunt informații generale, deci nu pot fi trase concluzii privitor la ilegalitățile care au dus la prejudicierea bugetului public prin desfășurare a unor proceduri de achiziție neconforme.
Emisiunea este realizată de către IDIS „Viitorul” în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
