Potențialul înregistrării indicațiilor geografice și denumirilor de origine în R. Moldova și procedura de înregistrare a mărcilor comerciale, indicațiilor geografice și denumirilor de origine au fost subiectele de discuție ale mesei rotunde „Proprietatea industrială în contextul integrării europene: mărcile comerciale și indicațiile geografice” organizate în cadrul proiectului „Evaluarea implementării Acordului de Asociere“, sprijinit financiar de Ambasada Regatului Țărilor de Jos.

Liubomir Chiriac, Directorul executiv al IDIS Viitorul a menționat că „dezvoltarea economică presupune, în primul rând, un efort intelectual considerabil, întrucât proprietatea intelectuală presupune nu numai creații tehnice, semne distinctive și asociate, produse de marcă, numele comercial și indicațiile geografice, cât și protecția împotriva concurenței neloaiale. Pentru a face față concurenței, agentul economic este impus să vină pe piață cu produse originale și personalitate”.

Ecaterina Vâlcu, Consilier principal Afaceri Politice al Oficiului Ambasadei Olandei în Republica Moldova  a menționat că acest exercițiu este benefic pentru că ajută autoritățile să identifice lacunele sau domeniile pe care trebuie să le prioritizeze pentru a ajuta producătorii autohtoni să poată beneficia de posibilitățile pe care le oferă Acordul de Asociere.  “Olanda sprijină producătorii autohtoni pentru dezvoltarea capacităților de export. La etapa actuală se derulează un proiect de promovare a producătorilor de fructe și produse de fructe, în care se încearcă creșterea capacităților acestora pentru a exporta pe piața europeană și să se bucure de oportunitățile pe care aceasta le oferă.

Anatolie Fala, Director de programe al Agenţiei Naţionale de Dezvoltare Rurală (ACSA) s-a referit la potenţialul de întregistrare a produselor, băuturilor, bucatelor, obiectelor de meșteșugărit şi beneficiile afacerilor bazate pe IG (Indicații Geografice) sau DO (Denumiri de Origine), potențialul de dezvoltare și evenualele constrângeri din acest domeniu. Expertul a afirmat că au fost identificate 67 de produse, băuturi, bucate şi obiecte de meșteșugărit cu potențial de înregistrat sub IG, DO și Specialități Tradiționale Garantate, inclusiv: Plăcinta rece de Şerpeni, Plăcinta Miresei din Crocmaz, Sărmăluţe ,,pitice de Lalova”, Brânza de capra din Teliţa, Salam de Domulgeni, Prune cu miez de nucă în vin roșu de Lalova, Vin de Răscăieţi, Pomuşoare sublimate de la Ustia, Miere de Codru şi de Condriţa, Lemn şi produse din lemn din Bulboaca şi Pohoarna, Împletitul din papură din Mitoc, Ceramică de la Casa Olarului, Ceramică de Iurceni şi de Ungheni ș.a. Expertul a menţionat că „mediul de afaceri agricol din Republica Moldova este reprezentat predominant de un număr mare de exploataţii agricole de talie medie şi mică, pentru care înregistrarea, promovarea şi comerţul cu produse sub simbolul de IG înseamnă, în primul rând, asocierea producătorilor şi adoptarea comună a unui Caiet de sarcini şi de elemente tehnologice asemănătoare de toate entităţile grupului de fermieri”.

Victoria Pulbere, șefa Secției mărci naționale, Direcția mărci și design industrial a vorbit în cadrul evenimentului despre particularitățile de înregistrare, protecţie juridică şi utilizare a mărcilor, IG, DO. Valorificarea activelor imateriale și utilizarea eficientă a instrumentelor oferite de sistemul național de proprietate intelectuală este o condiție primordială a succesului în afaceri, fiind o componentă esențială în dezvoltarea acesteia. „Înregistrarea mărcii, IG, DO la AGEPI este primul pas spre calea succesului, asigurând protecție juridică și drepturi depline asupra mărcii, dreptul de a o utiliza și dreptul de a interzice altor persoane să o utilizeze” a menționat Victoria Pulbere.

Sistemul de protecţie şi promovare a produselor cu IGP şi DOP este unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. Acest lucru este important în special în zonele îndepărtate sau zonele defavorizate, deoarece împiedică depopularea acestor zone. Prin acest sistem patrimoniul cultural este de asemenea protejat ceea ce contribuie în mare măsură la activitatea zonelor rurale şi la dezvoltarea agroturismului.

Raportul de evaluare a fost realizat în cadrul proiectului „Evaluarea implementării Acordului de Asociere”, finanțat Ambasada Regatului Țărilor de Jos.