În octombrie 2014 volumul de credite oferit economiei s-a ridicat la 51,6 miliarde de lei, iar anul acesta vom depăși această cifră. După criza din 2014 am avut o cădere continuă a creditării timp de trei ani, iar minimul a fost în februarie 2018 – 39 miliarde de lei. Însă în prezent am atins nivelul de 49,5 miliarde de lei. Aparent putem spune că situația s-a redresat. Dar lucrurile stau puțin mai complicat. În valoare reală s-a recuperat doar 4% din volumul creditării de dinaintea crizei. În 2014 cei care dominau piața creditelor erau băncile – 93%, iar companiile de microfinanțare aveau o pondere de circa 7%. În prezent, băncile dețin 80% din cota de piață, iar companiile de microcreditare – 20%. În același timp, avem o amortizare a căderii creditării legată de faptul că prăbușirea băncilor a permis companiilor nebancare să se dezvolte, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Referindu-ne la beneficiarii creditelor, până în 2014, 90% din împrumuturi erau oferite businessului și 10% populației. Or, practic cum s-a prăbușit creditarea persoanelor juridice așa și a rămas, iar recuperarea s-a produs din contul persoanelor fizice ponderea cărora e peste 40% din soldul total al împrumuturilor și a depășit 21 miliarde de lei față de acum trei ani când erau 10 miliarde de lei. În prezent, îndatorarea populației este la circa 10% din PIB. Recuperarea sectorului financiar după criză s-a făcut din contul companiilor nebancare și a persoanelor fizice. Nu există o recuperarea a împrumuturilor corporate, ceea ce denotă situația proastă din economie.
”Cel mai mare nivel de creditare a economiei a fost înregistrat în octombrie 2014 când volumul împrumuturilor a avut o pondere de 35,7% din PIB. Căderea în trei ani a fost de 1,7 ori, iar într-un an și jumătate a fost recuperat doar 4% din această cădere. Dacă volumul de credite ar fi comparabil cu cel de până la criza bancară atunci în loc de 49 miliarde de lei cât este în prezent soldul creditelor ar trebui să ajungă la 77 miliarde de lei. Astfel, cei 28 miliarde de lei lipsă sunt bani care nu au intrat în economie, care nu sunt investiți”, a explicat economistul.
În valori absolute prăbușirea în sectorul bancar a fost de la 48 miliarde lei la 32 miliarde de lei în februarie 2018. Creditarea persoanelor juridice a fost de minus 18 miliarde de lei, dar datorită majorării creditării persoanelor fizice cu 2 miliarde de lei a fost înregistrată o cădere de 16 miliarde de lei. Practic persoanele fizice au amortizat prăbușirea și au salvat băncile. După aceasta timp de un an și jumătate până în prezent avem o creștere de până la 39,6 miliarde de lei în sectorul bancar. Nominal s-ar putea spune că recuperarea a fost la jumătate din căderea de după criză, dar din punct de vedere valoric sectorul bancar a recuperat doar 4% din cădere. Dacă situația actuală se va menține atunci recuperarea ar putea avea loc în cel puțin cinci ani.
La creditarea persoanelor juridice a fost înregistrată o cădere de 18 miliarde de lei de la 41,5 miliarde de lei până la 24,5 miliarde de lei. Iar într-un an și jumătate s-a recuperat doar 2 miliarde de lei în valori nominale. Valoric însă recuperarea a fost de doar 1%.
Potrivit lui Ioniță, în prezent este înregistrată o creștere exponențială privind creditarea persoanelor fizice. Împrumuturile sunt direcționate pentru procurarea imobilului și consum. Dacă acum 7-8 ani soldul creditelor pentru imobil era de 3 miliarde de lei, în ultimii doi ani soldul creditelor s-a ridicat la aproape 7 miliarde de lei. Referindu-ne la creditele de consum, dacă în toată lumea creditele de consum contribuie la creșterea economică, în Republica Moldova acestea au provocat majorarea importurilor și adâncirea deficitului balanței comerciale. Acest lucru a însemnat majorarea cererii de valută ce a dus la deprecierea monedei naționale și în consecință la majorarea prețurilor și sărăcirea populației.
Un impact al crizei bancare este că a crescut discrepanța dintre depozitele din bănci și creditele oferite. Până în 2014 raportul era egal, dar după ne confruntăm cu un fenomen neplăcut. Băncile continuă să acumuleze depozite fără să acorde credite. În prezent, volumul total al depozitelor este de 66 miliarde de lei și doar 39,6 miliarde de lei credite acordate. 26,4 miliarde de lei sunt bani în plus pe care BNM este nevoită să-i sterilizeze și pentru care plătește anual 600-700 milioane de lei.
”Explicația privind majorarea depozitelor în defavoarea creditelor este calitatea plasamentelor bancare. În ultimii patru ani majorarea depozitelor s-a realizat din contul depozitelor la vedere fără dobândă. Astfel dacă volumul total al depozitelor persoanelor fizice a crescut de la 35 miliarde de lei la 42 miliarde de lei, volumul depozitelor la termen au rămas la același nivel de acum 5 ani - 28 miliarde de lei cât a fost și până la criză. Astfel, fiecare al treilea leu pe care moldovenii îl lasă în bănci este fără dobândă sau cu o dobândă nesemnificativă. Cetățenii oferă pe gratis băncilor 13,5 miliarde de lei. Acești bani nu pot fi folosiți de către bănci pentru creditarea economiei și creează perturbații în sistemul financiar”, a precizat Ioniță.
Ioniță a concluzionat că problemele din sistemul bancar de acum cinci ani au reformatat spațiul de creditare. Aceasta a fost o oportunitate pentru dezvoltarea companiilor de microfinanțare, însă au creat probleme cu dobânzile exagerate. Iar cetățenii sunt nevoiți în unele cazuri să achite câte 400-500% anual. Criza bancara a redus drastic din creditarea businessului, iar colacul de salvare au fost persoanele fizice. Totodată, criza bancară a înjumătățit creditele în valoare reală, iar într-un an și jumătate băncile au reușit să recupereze doar 4%.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
