Alegerile primarului de Chișinău au trecut, dar acestea vizează mai multe aspecte politice principiale. Primul aspect, contextul politic al alegerilor a fostul unul deosebit. Pentru prima dată polii geopolitici din Republica Moldova – stânga pro estică și dreapta vestică – sunt împreună la guvernare și nu în permanenta confruntare între ele. Contextul politic inedit a avut un impact deosebit pentru alegerile primarului, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Bătălia pentru fotoliul de primar al Chișinăului în acest an diferă de cea din anul precedent, când în vara anului 2018 s-a încercat implicarea unui al treilea actor – de centru. Este vorba de Silvia Radu, candidatul ambalat independent al partidului de guvernământ de la cea vreme – PDM. În acest an s-a revenit la normalitate – au contat doar cei doi actori geopolitici principali. Un alt aspect al campaniei este că au fost mai multe proiecte politice unioniste care nu aveau un candidat favorit cum era în anii precedenți, dar mai degrabă acestea sunt niște proiecte politice în lansare. Este vorba de proiectele candidaților Octavian Țîcu, Vladimir Țurcanu și Valeriu Munteanu. Cât n-ar fi de straniu, dar cel mai mare scor acumulat de unioniști în alegeri l-a avut Dorin Chirtoacă, candidatul PL. Andrei Năstase a fost candidatul dreptei, dar nu al dreptei unioniste.

Al doilea aspect principial se referă la modul de desfășurare a campaniei electorale. Spre deosebire de scrutinul parlamentar din februarie, Ion Tăbârță a spus că actualele alegeri au fost mult mai libere și mai democratice. Actorii ajunși în turul al doilea nu au participat la dezbateri televizate în primul tur. Ei din start s-au plasat într-o altă ligă superioară comparativ cu ceilalți candidații. Turul al doilea a fost cu participarea celor doi actori, Ion Ceban și Andrei Năstase, în dezbaterile televizate. Comportamentul celor doi a fost diferit în dezbateri. Ceban a încercat să fugă de subiectele geopolitice și să pună accent pe problemele administrative ale orașului, în condițiile în care mai mulți ani a fost membru al Consiliului Municipal Chișinău și cunoaște dedesubturile din primărie. În mod obiectiv, Năstase nu avea cum fi la curent cu detaliile funcționării administrației municipale, dar el a venit cu un plan bazat pe aspecte inovative inspirat din experiența pozitivă a orașelor din Romania. S-a văzut că Năstase încearcă să ducă într-o anumită măsură disputa electorală pe teren geopolitic.

„O altă provocare pentru turul doi al alegerilor a fost marja redusă de participare la vot în primul tur. În premieră nu s-a ajuns nici măcar la 250 mii de participanți, chiar mai scăzută comparativ cu 2018 și cu 10% mai mică față de anul 2015. Aceasta a fost de fapt provocarea lui Andrei Năstase. În condițiile în care rata absenteismului era mai mare, electoratul de stânga mai disciplinat îl făcea pe Ion Ceban favorit. Experiența anterioară a scrutinelor electorale ne arată că creșterea participării în cel de-al doilea tur îi sporea șansele lui Andrei Năstase, creându-i un ușor avantaj. Până la urmă rata de participare în turul doi nu a fost cu mult mai mare comparativ cu turul întâi. Cu doar câteva zeci de mi”, a precizat analistul IDIS Viitorul.

Un alt aspect, rezultatul propriu zis a fost unul surprinzător. Pentru prima dată de la independența Republicii Moldova a câștigat un reprezentant al stângii în municipiul Chișinău. De asemenea, surprinzător este și diferența foarte mare dintre scorul celor candidați, peste 10 mii de voturi. Ion Ceban a acumulat 52,39% ceea ce reprezintă 124 mii de voturi, iar Andrei Năstase – 47,61% - 112 mii de voturi.

Ion Tăbârță a concluzionat că Andrei Năstase plătește polițele pentru mariajul nefiresc dintre Blocul „ACUM” și PSRM, iar electoratul proeuropean și unionist decepționat nu s-a prezentat în număr mare la vot. Năstase nu a fost un candidat unionist capabil să adune în jurul său tot electoratul de dreapta. În același timp, Ceban a venit cu foarte multe promisiuni în campanie. El a propus pentru următorii patru ani, cinci documente strategice. Este vorba de spre concepția durabilă de dezvoltare a Chișinăului, planul de urbanism, planul de mobilitate, harta a investițiilor și renovarea părții istorice a orașului. Dacă va reuși să se lase de aspectul politic și să păună accent pe ramura administrativă a orașului, atunci vom putea vorbi de anumite realizări. Or, dacă promisiunile făcute sunt doar o retorică politică și o strategie electorală doar de a veni în fruntea Chișinăului – schimbarea spre bine nu va fi făcută, iar noul primar ales al capitalei va plăti scump la următorul scrutin.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.