Situația excepțională în care s-a pomenit Republica Moldova astăzi, legată de pandemia COVID-19, nu modifică prea mult agenda de reforme care exista și până la instituirea stării de urgență, cu excepția faptului că această agendă urmează a fi completată cu măsuri pe termen scurt care să combată efectele negative ale crizei pandemice. Odată cu criza, viața nu s-a oprit, iar economia continuă să funcționeze, deși la turații mult mai mici decât înainte. Respectiv, măsurile de reformă și planurile de impulsionare a economiei avute în vedere, sau adoptate până la epidemie, nu trebuie abandonate, ci din contra, impulsionate, pentru că în situația dată acestea vor contribui la redresarea mai rapidă a economiei, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul, Ion Tornea.
Din anul 2012, OECD, în cooperare cu BERD și Comisia Europeană fac public un raport privind Indicele politicilor economice în domeniul IMM în țările Parteneriatului Estic, inclusiv în R. Moldova. Acest Indice este menit să măsoare eficiența politicilor și a instituțiilor de stat în domeniul IMM, în baza celor 10 principii ale Actului European cu privire la micul business. Ultimul raport, publicat în 2020, arată că în privința majorității absolute a principiilor Moldova a înregistrat un progres față de situația din 2016, ceea ce teoretic ar însemna că eficiența politicilor în privința IMM a crescut. Doar în privința a două principii raportul a constatat un regres. Aceste principii se referă la aplicarea ”Standardelor și normativelor tehnice” și la ”Internaționalizarea IMM”. Regresul în privința aplicării standardelor și normativelor tehnice compatibile cu cele europene este legat în primul rând de posibilitățile reduse ale IMM moldovenești de a asimila și a aplica standardele UE. Deficiențele în privința internaționalizării IMM sunt legate, mai ales, de integrarea slabă a IMM locale în lanțurile valorice internaționale. În particular, raportul pentru 2020 constată că lipsesc eforturile sistematice îndreptate la integrarea eficientă a IMM locale în lanțurile valorice globale (LV).
În acest context, raportul menționează că Agenția de Investiții, restructurată recent, se limitează, în mare parte, la suportul pentru participarea companiilor moldovenești la expozițiile internaționale. În pofida competențelor largi, pe care le are Agenția, din cauza capacităților sale limitate și a lipsei cadrelor, aceasta nu a reușit să-și extindă spectrul de servicii pe care le acordă, prin includerea unor servicii mai avansate de suport pentru IMM care participă în operațiunile de export, așa ca servicii de instruire, de studiere a piețelor și consultanță.
Problema respectivă, potrivit lui Ion Tornea, este una de importanță majoră pentru sporirea competitivității economiei moldovenești. Din cauza că aceasta nu a fost și nu este abordată încă la nivelul necesar, ea a fost inclusă ca una din direcțiile principale de intervenție în proiectul Strategiei naționale de dezvoltare a industriei pentru perioada 2020-2030, aflată încă la stadiul de consultări și aprobări, după aproape 2 ani de la elaborare. Suportul pentru internaționalizarea și integrarea IMM în LV internaționale, inclus în proiectul acestei Strategii, prevede, printre alte măsuri, implementarea unui Program de conectare a furnizorilor locali, marea majoritate a cărora sunt IMM, la corporațiile internaționale investitoare în sectorul automotiv din RM, cu un buget de cca. 26 mil. lei, dar și implementarea unui Program de susținere a afacerilor cu potențial de creștere înalt și internaționalizare a întreprinderilor mici și mijlocii, cu un buget de 30 mil. lei.
La fel, proiectul Strategiei prevede măsuri de suport pentru IMM în adoptarea și utilizarea standardelor de calitate și operaționale, cu un buget de peste 2 mil. lei, măsuri de dinamizare și diversificare a exporturilor, cu o finanțare totală de cca. 97 mil. lei, dar și acțiuni de suport pentru stimularea creării și dezvoltării clusterelor, în valoare totală de cca. 8,5 mil. lei.
Economistul, Ion Tornea a concluzionat că toate aceste măsuri țintesc anume domeniile identificate ca problematice de către raportul OECD din 2020, deși au fost elaborate și își așteaptă aprobarea deja de aproape 2 ani. Cu atât mai mult aceste măsuri rămân valabile acum, deși situația actuală de criză impune completarea acestora cu alte măsuri și mai ample de sprijin, atât ca scop, cât și ca volum de fonduri ce urmează a fi alocate. Pentru aceasta, însă, este nevoie ca păienjenișul birocrației, în care se îneacă astfel de acțiuni, să fie eliminat, și să se conștientizeze faptul că acum, mai mult ca niciodată, este nevoie de acțiuni reale și active de sprijin pentru companii.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
