Doar 11% din cheltuielile bugetului municipiului Chișinău sunt acoperite din venituri proprii.
Chiar și așa, Guvernul intenționează să limiteze aceste venituri începând cu anul 2021.
Taxe locale sunt multe, dar ele nu funcționează.
Peste 70% din toate veniturile din taxele locale sunt asigurate de două taxe.
Veniturile actuale bugetare ajung doar pentru nevoile curente ale municipalității și menținerea infrastructurii urbane existente.
Dezvoltarea urbană poate fi asigurată doar prin atragerea de resurse financiare externe, care se vor recupera rapid prin vânzarea de terenuri investitorilor și impozitarea spațiilor locative și comerciale noi create.
Sistemul finanțelor publice din Republica Moldova este conceput în așa fel încât majoritatea absolută a impozitelor merg mai întâi în Bugetul de Stat, iar mai apoi se întorc sub formă de defalcări sau transferuri către primării. Astfel, primăriile din țară sunt lipsite de principalul instrument al autonomiei locale: resurse financiare proprii, gestionate conform priorităților locale de dezvoltare.
Revenind la bugetul municipiului Chișinău, autoritățile municipale planifică pentru anul 2021 un buget de 4,667 de milioane de lei la capitolul venituri și 5,957 de milioane de lei la capitolul cheltuieli și un deficit bugetar de 1,290 de milioane de lei. Din cele aproape 6 miliarde de lei cheltuieli bugetare, doar 671 de milioane de lei, sau 11,3%, sunt acoperite din venituri fiscale proprii ale municipalității, restul sunt defalcări din impozitele generale de stat, care se planifică în mărime de 1,258 de milioane de lei și transferuri speciale din Bugetul de stat în mărime de 2,645 de milioane de lei.
Dar și aceste venituri, Guvernul intenționează să le limiteze începând cu anul viitor, propunând plafonarea taxelor locale. La ziua de azi în legislație există 14 taxe locale, însă marea lor majoritate sunt taxe moarte, imposibil de le aplicat. Astfel, în municipiul Chișinău peste 70% din toate încasările din taxele locale sunt asigurate de două taxe, iar alte 3 taxe asigură restul veniturilor. Fără taxe locale noi și fără impozite proprii, autoritățile locale din Republica Moldova nu au nici o șansă să ofere un nivel de trai decent cetățenilor.
Aproape 60% din veniturile bugetului municipal sunt formate din transferuri cu destinație specială, care au o destinație strictă, unde autoritățile locale nu au practic nici un drept de decizie. În alte localități din țară acest indicator ajunge până la 80-90%. De fapt primăriile gestionează relativ independent maximum 20% din veniturile lor, iar în municipiul Chișinău acest indicator ajunge la 40%.
Astfel, cheltuielile curente ale municipiului Chișinău sunt finanțate din veniturile curente, iar investițiile și cheltuielile de dezvoltare ale orașului sunt finanțate prin intermediul atragerii de împrumuturi. Aici trebuie de ținut cont de faptul ca efectul economic al acestor investiții să fie mai mare decât costurile de atragere al împrumuturilor. Provocare de bază pentru autoritățile municipale sunt oferirea unei perspective de dezvoltare a orașului, însă această sarcină se ciocnește de limitele bugetare existente.
În contextul discuțiilor pe marginea bugetului municipal pentru 2021, dorim să atragem atenția la cel mai important aspect al dezvoltării urbane și anume construcția de spații locative și comerciale. Dezvoltarea din ultimii 30 de ani a orașului Chișinău a fost caracterizată prin parazitarea pe infrastructura existentă. În toată perioada de la independență încoace, în municipiul Chișinău au fost construite circa 62 de mii de apartamente, care au fost înghesuite pe suprafața și infrastructura existentă și care în mare parte deja este uzată atât fizic cât și moral.
Orașul Chișinău pentru dezvoltare are nevoie de extindere, de creare de noi cartiere rezidențiale, modernizarea infrastructurii urbane, crearea unui mediu urban atractiv pentru muncă, studii și trai.
Oamenii, persoanele private au investit în imobile noi mai mult de 3 miliarde de euro, datorită faptului că aceste investiții private nu au fost urmate și de investiții publice. Astfel, valoarea acestor imobile este mult mai mică, decât ar trebui să fie. Mai mult ca atât, ele au devalorizat și imobilele existente, deoarece cea ce sa petrecut în oraș numai dezvoltare nu a fost. Am asistat ani la rând la o mutilare a municipiului Chișinău, pe banii noștri. Aceste 3 miliarde de euro investite de către „privați”, în loc să aducă un aspect nobil orașului, l-au sufocat complet, iar aici nu am inclus investițiile efectuate de către companii, care se ridică și ele la minimum un miliard de euro.
Pe lângă activitățile curente, prioritate de dezvoltare pentru primărie trebuie să devină dezvoltarea de noi sectoare locative. Banii investiții de către cetățeni, trebuie să fie precedați de investițiile publice în dezvoltarea spațiului urban. În toate țările europene, dezvoltarea urbană de regulă este realizată fie prin împrumuturi, fie prin emiterea de obligațiuni municipale. Acești bani se recuperează cel mai rapid, prin vânzarea de terenuri către investitori și prin impozitele pe imobilele noi construite. Mai mult, IDIS Viitorul, propune autorităților stabilirea unei taxe de dezvoltare, care va fi plătită de către toți dezvoltatorii de noi cartiere rezidențiale. Banii din această taxă vor merge pentru dezvoltarea infrastructurii urbane.
Sună banal, dar sloganul pentru mulți ani înainte a municipiului Chișinău trebuie să fie: investițiile private trebuie să fie precedate de investițiile publice.
