Există riscul ca exportul de vinuri moldovenești din acest an, să fie cel mai mic din ultimii 20 de ani. Și asta deoarece în anul 2020, sectorul viti-vinicol din Republica Moldova intră în a treia criză care se înregistrează în ultimii 15 ani. Conform estimărilor, acestea pot scădea sub 100 de milioane de dolari. Datele sunt prezentate de către experții IDIS Viitorul, într-o notă informativă adresată deputaților din Parlamentul Republicii Moldova, privind măsurile de sprijin care se impun pentru a ajuta vinificatorii moldoveni.
În nota informativă se spune că sectorul viti-vinicol este ramura cea mai dependentă de export. Peste 85% din producția viti-vinicolă este destinată spre export. Pandemia provocată de noul tip de coronavirus (COVID-19) și carantina impusă de majoritatea partenerilor comerciali ai Moldovei, pun în pericol această ramură. Astfel, cel mai probabil, în 2020, exporturile care țin de această ramură, se vor prăbuși iarăși, până la nivelul anului 1998, sub 100 de milioane de dolari.
Potrivit experților IDIS, criza exporturilor va afecta nu doar vinificatorii, dar și agricultorii, fabricile de sticlă, transportatorii și alte ramuri conexe. Industria vinicolă din Republica Moldova este unica ramură unde întreg ciclul de producție este autohton. Toate verigele lanțului valoric, de la producerea butașilor, până la turnarea vinului în sticlă, țin de întreprinderile moldovenești din țară.
Experții mai menționează că primele două crize au afectat Moldova în ceea ce privește desfacerea produselor pe piața din Est. În schimb, companiile au avut posibilitatea să exploareze noi piețe, inclusiv pe cea a UE. Însă, criza actuală va lovi absolut în toate piețele externe. Din aceste considerente, este necesar să fie identificate posibilități de vânzări pe piața internă.
În condițiile create, susțin experții IDIS, Guvernul Moldovei este obligat să întreprindă acțiuni de susținere a sectorului viti-vinicol. Recomandările IDIS Viitorul pentru acest sector includ propuneri de măsuri fiscale, care pot fi implementate. Este vorba de amânări de plată a impozitelor și amânări de plată a accizelor pentru vinul distilat. Alte recomandări țin și de unele măsuri financiare, care pot fi întreprinse. Este vorba de reglementări ale BNM, care ar permite amânări de plată a creditelor bancare; subvenții din partea statului la plata dobânzilor bancare și garantarea de către stat a creditelor bancare pentru micii producători.
Experții IDIS Viitorul susțin că pot fi luate și unele măsuri administrative. Este vorba de obligarea, prin lege, a companiilor petroliere să includă în produsele petroliere o cantitate minimă reglementată de BioEtanol. De asemenea, anual ANRE, împreună cu companiile petroliere și vinificatorii, ar trebui să stabilească prețul de achiziție a BioEtanoului și cantitatea achiziționată trimestrial.
Experții IDIS afirmă că ultima măsură trebuie urgent realizată. Companiile vinicole au surplus de stocuri încă din perioada crizei din 2014-2016. Întreprinderile viti-vinicole nu au lichidități, deoarece nu au reușit să vândă producția vinicolă. Unica soluție de primire a lichidităților este transformarea unei cantități de vin în BioEtanol și comercializarea lui în Republica Moldova. Însă, acest lucru poate fi realizat doar prin obligarea legală a companiilor petroliere să comercializeze BioEtanol prin amestecul lui cu alte produse petroliere.
Potrivit experților, prin această normă legală, Republica Moldova își va onora angajamentele luate față de UE, privind creșterea cotei produselor regenerabile în consumul energetic al țării. Bugetul de stat nu va avea nici o pierdere ca rezultat al implementării acestei măsuri. Costurile vor fi incluse în prețul produselor petroliere. Consumatorii, tot nu vor simți această creștere de preț, deoarece în perioadele crizelor economice prețurile la produsele petroliere scad, iar majorarea neesențială a prețului datorită BioEtanolului nu se va face simțită.
Experții IDIS amintesc faptul că ramura viti-vinicolă este una de bază pentru economia națională, iar în ultimii 15 ani – trece prin a treia criză puternică. Prima și cea mai puternică lovitură a fost din partea Federației Ruse în 2006, când au fost interzise exporturile de vinuri moldovenești. Acestia au constituit în 2005 circa 280 de milioane de dolari. În 2007, din cauza crizei din 2006, au scăzut până la 110 milioane de dolari. Republica Moldova, până în prezent nu a reușit să atingă volumul exporturilor de vinuri din anul 2005.
Experții menționează că încet, dar sigur, exporturile viti-vinicole au început să crească, mizând în mare parte pe piața UE. Astfel, în 2013 acestia au ajuns până la 150 de milioane de dolari. Însă, criza din 2014-2015 a lovit din nou sectorul, care doar își revenea de la lovitura din 2006. După această criză, exporturile de vinuri pentru prima dată, în ultimii 20 de ani, au coborât sub 100 de milioane de dolari. Ulterior, în 2019, a urmat o recuperare anevoioasă. Exporturile de vinuri lent au crescut, iarăși, până la 140 de milioane de dolari.
Nota informativă a fost expediată în adresa lui Igor Munteanu, Președinte al Comisiei Controlul Finanțelor Publice, a lui Vladimir Golovatiuc, Președinte al Comisiei Economie, Buget și Finanțe și a lui Radu Mudreac, Președinte al Comisiei Agricultură și Industrie Alimentară.
Această notă informativă a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
