Moldovenii țin în bănci, la depozite fără dobândă, aproape 23 de miliarde de lei și ratează anual 940 de milioane de lei venituri

 

Depozitele bancare în Republica Moldova continuă să crească și au trecut, în luna mai 2020, de 70 de miliarde de lei, însă calitatea lor scade continuu. Este opinia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, din 70,4 miliarde de lei doar 45% sau 32,1 miliarde de lei sunt depozite la termen, pentru care băncile plătesc dobândă obișnuită și pe care le pot folosi fără nici un fel de probleme la creditarea economiei.

Restul 55% , spune Veaceslav Ioniţă, cifră record, sunt depozite necalitative, bani depuși de către cetățenii moldoveni și agenții economici în conturi la vedere, pentru care nu se plătește nici un fel de dobândă  sau se plătește o dobândă de 5-7 ori mai mică decât dobânda obișnuită. „Acești bani sunt practic un balast în sistemul bancar, băncile au acești bani în conturi, dar nu-i pot folosi pentru oferirea de credite pe termen lung”, susţine Veaceslav Ioniţă.

Expertul mai menţionează că acesta este unul din motivele de bază, care explică de ce în prezent, noi în sistemul bancar avem un surplus de bani de peste 29 de miliarde lei. Băncile au bani în conturi, dar care nu sunt buni de nimic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, dacă ne uităm atent la dinamica depozitelor bancare, observăm că ele în ultimii cinci ani au crescut cu 20,2 miliarde de lei, însă exclusiv din contul depozitelor necalitative. Depozitele la termen, pe care băncile le pot folosi la creditarea economiei în această perioadă, nu s-au modificat deloc, rămânând neschimbate la nivel de 32 de miliarde de lei timp de cinci ani. Iar față de anul 2014, au înregistrat chiar o scădere semnificativă de 2,8 miliarde de lei.  Deci, 20 de miliarde de lei creșterea depozitelor în ultimii cinci ani se datorează exclusiv depozitelor necalitative deținute în bănci la vedere.

Veaceslav Ioniţă mai susţine că în prezent moldovenii dețin în bănci 22,8 miliarde de lei, la depozite fără dobândă și altele 15,5 miliarde de lei sunt depozite la vedere, cu o dobândă redusă. Pe de o parte, băncile nu pot utiliza pe deplin aceşti  bani, iar pe de altă parte, cetățenii moldoveni ratează anual sume enorme de bani.

 

Ratările anuale de venituri sub formă de dobândă, spune expertul, se ridică la 940 de milioane de lei, dintre care 460 de milioane de lei revin persoanelor fizice. Dacă e să fie analizate ratările de venituri după valuta depozitelor deținute în bănci, atunci cele mai mari pierderi sunt la depozitele în lei, unde pierderile se ridică la 750 de milioane de lei anual, iar cele în valută străină la 180 de milioane de lei anual.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, sunt trei motive de bază pentru care moldovenii au plasat 55% din bani lor în bănci sub formă de depozite necalitative:

  1. Educația financiară slabă și atenție scăzută la administrarea depozitelor în bănci;
  2. Neîncrederea în sistemul bancar și frica de a plasa banii sub formă de depozite la termen;
  3. Cardurile bancare, care au devenit omniprezente. Majoritatea cetățenilor primesc veniturile pe carduri bancare. Ei nu scot imediat banii, cum procedau câțiva ani în urmă, dar nici nu-i schimbă la depozit la termen. De fapt, băncile sau transformat în portofelul moldovenilor, unde permanent sunt 5-7 miliarde de lei, banii de buzunar ai moldovenilor. Bani care nu le aduc venituri, dar nici nu pot fi investiți de bănci. Vedem acești bani în statisticile BNM, dar nu avem mare folos de la ei.

Potrivit expertului, cert este faptul că calitatea depozitelor bancare trebuie să devină preocuparea de bază a BNM și a băncilor comerciale. O rată de 55% a depozitelor necalitative este prea mult chiar și pentru Republica Moldova. Acești bani în loc să fie investiții în economie sunt o durere de cap pentru BNM, care este nevoită să sustragă acești bani din bănci și să plătească anual 600-700 de milioane de lei dobândă pentru acești bani necalitativi.

„Deci pierderile totale ale societății moldovenești de pe urma depozitelor necalitative se ridică la 1,5 miliarde de lei anual”, a conchis expertul.