Autoritățile trebuie să aibă o politică monetară mai prudentă și reglementări mai clare în raport cu persoanele fizice care desfășoară activități economice. Excesul de reglementare, instituit de recent, duce la blocarea creditării populației pentru activități economice/de antreprenoriat. Însă, cel mai mare risc este că poate fi blocată creditarea acestor persoane fizice. „Atât timp cât la sate, practic în proporție de 90%, veniturile persoanelor fizice sunt neoficiale, provin din activități agricole, în astfel de condiții posibilitatea acestora de a se împrumuta de la bănci pentru a desfășura o activitate economică/agricolă este zero”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 14 octombrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, estimativ, veniturile oficiale, din salarii, ale cetățenilor Republicii Moldova în acest an vor fi de circa 71 de miliarde de lei. Pensiile și prestațiile sociale - circa 34,2 miliarde de lei. Aceste sunt două surse de venit, plăți oficiale asupra cărora sunt documente de proveniență a banilor. Suplimentar, spune expertul, moldovenii desfășoară activități agricole individuale, despre care Biroul Național de Statistică spune că estimativ în acest an vor ajunge la circa 21 de miliarde de lei. Alte venituri, sunt remitențele, despre care nu sunt suficiente datele Băncii Naționale a Moldovei pentru a estima volumul acestora în acest an, deoarece pe lângă banii care vin prin intermediul transferurilor, mai există modalități prin care banii de peste hotare ajung acasă: prin rutieră; moldovenii singuri aduc banii acasă; dar și pe cardurile bancare străine, care circulă în Republica Moldova.
O altă sursă, susține Veaceslav Ioniță, sunt salariile neoficiale, iar problema este că asupra acestora nu există documente oficiale. În aceeași situație se află și persoanele de la sate, a căror activitate ține de prelucrarea terenurilor, de agricultură. „Ei sunt cei mai vulnerabili că nu au documente confirmative asupra acestor bani, iar acum conform noilor reglementări, nu poți obține credite dacă nu ai surse oficiale, deoarece la ei toate veniturile sunt neoficiale. Riscăm să blocăm orice activitate de creditare a persoanelor din zonele rurale. Este un lucru inadmisibil”, a spus expertul.
Economistul a menționat că în Republica Moldova până în 2016 dominau veniturile neoficiale. Cele oficiale erau la nivel de 52,4 miliarde de lei, iar cele neoficiale - 52,8 miliarde de lei. În anii anteriori veniturile oficiale erau cu mult mai mici decât cele neoficiale. După 2017 situația a început să se inverseze datorită: 1) remitențelor, care în prezent nu mai joacă rolul important avut până în 2012-2014; și 2) a scoaterii presiunii fiscale de pe salariați și înăspririi evaziunii fiscale legată de salariați, lucru care a dus la scăderea salariului în plic.
„În acest an vom avea circa 105 miliarde de lei venituri oficiale, dintre care 1/3 sunt sub formă de pensii și pensionarii de regulă nu accesează credite pentru activități economice. 76 de miliarde de lei sunt venituri neoficiale. Comparabil, chiar mai mari decât salariile plătite. Oamenii continuă să primească neoficial mai mult decât primesc oficial. Respectiv, acești oameni au o dificultate odată cu înăsprirea politicii de creditare a persoanelor fizice, care ar dori să ia credit pentru desfășurarea unor activități economice, dar nu pot să-și demonstreze veniturile. Cea mai mare problemă ține de persoanele care activează în agricultură”, a menționat economistul.
Analistul economic a mai afirmat că producția agricolă în Republica Moldova în 2021 a fost de 46,1 miliarde de lei, aproape egal cu producția agricolă din momentul obținerii independenței, și cu mult mai jos față de nivelul record din 1987, care a fost de 65,9 miliarde de lei. Până în 2020 veniturile întreprinderilor agricole erau în minoritate față de ale celor individuale. Din 2021, datorită anului agricol destul de bun, veniturile întreprinderilor agricole din vânzarea producției agricole au dominat față de cele ale întreprinderilor individuale. „În zorele rurale aproape jumătate din toată activitatea economică/agricolă este înafara economiei oficiale. Nu este economie ilegală, statul permite agricultorilor să practice acest tip de agricultură, nu are obligații fiscale față de stat, decât să plătească anumite taxe, dar veniturile lor nu pot fi oficializate. Oamenii care practică această activitate pot să-și estimeze veniturile, dar nu le poate demonstra prin intermediul unor documente”, spune expertul.
Veaceslav Ioniță opinează că activitatea de creditare a persoanelor fizice, care practică antreprenoriatul, era destul de slabă. O creștere plăpândă a început să fie înregistrată după căderea continuă de până 2018, dar acum există riscul să fie stopată, deoarece persoanele fizice din mediul rural, care câștigă din activitățile lor agricole nu pot să demonstreze proveniența banilor. „În 2014 moldovenii au luat 1,5 miliarde de lei credite pentru desfășurarea unei activități economice. După am avut un bum de creditare, oamenii luat credite de consum, ipotecare, însă creditele pentru activitatea economică au scăzut continuu până în 2018, ajungând la 0,74 de miliarde de lei. Din 2018 avem o creștere continuă, deși incomparabil de mică față de creditele pe care le-au accesat pentru consum. Însă, anul acesta avem un risc real ca această creștere început în 2018 să fie stopată”, a atenționat economistul.
În opinia sa, creditarea persoanelor fizice pentru activități antrepenoriale, în mod special creditarea persoanelor fizice din zonele rurale și creditarea persoanelor fizice în domeniul agricol sunt practic ramuri cele mai vulnerabile atunci când vine vorba de justificarea veniturilor, în condiția în care oamenii au venituri, care sunt legale, însă nu sunt oficiale. „Trebuie să oferim omului o șansă ca să poată lua împrumuturi, să poată desfășura activități agricole și să nu fie stopată creșterea creditării persoanelor fizice în domeniul antreprenoriatului”, a conchis expertul.