Tinerii din Republica Moldova, după ce ating vârsta de 25 de ani, nu au decât două alegeri: fie rămân acasă, fără a avea o ocupație sau pleacă peste hotare. „Cea mai mare rată a populației supusă migrației este reprezentată de către tinerii de la 25 la 34 de an. Aceștia nu văd oportunitatea de a munci acasă și pleacă peste hotare”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 9 august, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în Republica Moldova, pe ambele maluri ale râului Nistru, în anul 1980, tinerii de la 15-34 de ani erau în număr de 1,33 de milioane (mln) de persoane; în 1990 – 1,34 mln. În anul 2000, doar pe malul drept al Nistrului, deoarece datele din regiunea separatistă transnistreană nu sunt disponibile, erau 1,1 mln; în 2010 – 1,2 mln. În 2015, conform datelor recensământului din 2014 erau 1,1 mln, dintre care aproape 867 de mii erau în țară; 2020 – puțin peste 684 de mii – în țară; 2023 – puțin peste 577 de mii – în țară; 2024, estimativ – puțin peste 537 de mii de tineri se află în țară. „Față de ceea ce am avut cândva, în prezent avem o scădere de două ori și jumătate a tinerilor din Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre tinerii de la 15 la 34 de ani, cu referire la recensământul din 2014, expertul a declarat că în 2014, pe malul drept al Nistrului, erau 1 milion 202,2 mii, dintre care 892,7 mii – în țară, iar 309,6 mii – peste hotare. În 2017 – 1 milion 136,8 mii: 799,3 mii – în țară, iar 337,5 mii – peste hotare; 2020 – 1 milion 055,5 mii: 684,3 mii – în țară, iar 371,2 mii – peste hotare; 2023 – 955,7 mii: 577,3 mii – în țară, 378,4 mii – peste hotare; 2024, estimativ – 925 de mii: 537,3 mii – în țară, 387,7 mii – peste hotare. „Numărul tinerilor a scăzut constant. Natalitatea tot mai scăzută a dus la scăderea numărului de tineri, dar și migrația a influențat. Mulți dintre tinerii au plecat peste hotare”, a spus expertul.
Analizând modificarea numărului populației în ultimii zece ani, economistul a menționat că în 2014 erau 513 mii de copii de până 14 ani, iar în 2024 – 424 de mii. Tineri de la 15 la 34 de ani era în 2014 – 893 de mii, iar în 2024 – 537 de mii. Maturi de la 35 la 54 de ani erau în 2014 – 754 de mii, iar în 2024 – 692 de mii. Vârstnici de la 55 la 74 de ani erau în 2014 – 580 de mii, iar în 2024 – 654 de mii. Persoane peste 75 de ani erau în 2014 – 130 de mii, în prezent sunt 116 mii. „Unica categorie de populație care a crescut are vârsta de la 55 la 74 de ani, vârsta de pre și pensionare. Cel mai mult a scăzut, incomparabil, numărul tinerilor de la 15 la 34 de ani. Numărul lor timp de zece ani s-a redus cu 40%”, a menționat economistul.
Despre populația plecată peste hotare, analistul economic a afirmat că în 2014 aceștia aveau o pondere de 19,4% din populația țării, iar în 2024 a ajuns la 30,7%. În 2014, copii de până la 14 ani erau plecați în proporție de 9,9%, în 2024 reprezintă 16,9%. Tinerii de la 15 la 34 de ani, în 2014 erau plecați în proporție de 25,7%, în 2024 reprezintă 41,9%. Maturii de la 35 la 54 de ani, în 2014 erau plecați 23,4% din populația țării, iar în 2024 reprezintă 38,2%. Vârstnicii de la 55 la 74 de ani, în 2014 erau plecați 11%, în 2024 nu sunt în țară 16,9%. Persoanele trecute de 75 de ani, în 2014 erau peste hotare 14,1%, în 2024 – 23,5%. „Atât în 2014, cât și în prezent, tinerii și adulții au plecat și continuă să plece. Persoanele apte de muncă decid că mai bine este peste hotare decât în Republica Moldova” , a afirmat analistul economic.
Cu referire la ponderea tinerilor plecați, Veaceslav Ioniță susține că în 2015, tinerii plecați de la 15 la 19 ani reprezentau 18,8%; de la 20 la 24 de ani – 24,5%; de la 25 la 29 de ani – 30,4%; de la 30 la 34 de ani – 30,2%. În 2020, tinerii plecați, cu vârsta de 15 și 19 ani, reprezentau 25,8%; de la 20 la 24 de ani – 35%; de la 25 la 29 de ani – 37,1%; de la 30 la 34 de ani – 38,5%. În 2024, tinerii de la 15 la 19 ani, reprezentă 29,1%; de la 20 la 24 de ani – 45,6%; de la 25 la 29 de ani – 45,8%, de la 30 la 34 de ani – 44,6%.
Expertul declară că tinerii care studiau în Republica Moldova în 2010 erau 264,3 mii, dintre care 104,2 mii erau încadrați în învățământul superior; 32,2 mii – în învățământul profesional tehnic postsecundar; 21,4 mii – în învățământul profesional tehnic secundar; iar 106,6 mii – în învățământul primar și secundar. În 2020 erau 163,7 mii, dintre care 53,5 mii – învățământul superior; 29,8 mii – învățământul profesional tehnic postsecundar; 15,1 mii – învățământul profesional tehnic secundar, iar 65,3 mii – învățământul primar și secundar. În 2023 au fost 161,5 mii, dintre care 50,1 mii – învățământul superior; 32,3 mii – învățământul profesional tehnic postsecundar; 13,9 mii – învățământul profesional tehnic secundar, iar 65,3 mii – învățământul primar și secundar. „Din păcate natalitatea este scăzută și numărul tinerilor scade. Dacă pentru studiile liceale copiii mai degrabă rămân în Republica Moldova, însă după ce finalizează liceul ei preferă să plece peste hotare. Surprinzător este că faptul că în cazul colegiilor numărul tinerilor care studiază a rămas constant în ultimii 15 ani. În 2023 au fost mai mulți decât a fost în 2010, chiar dacă sunt cu mult mai puțini copii”, a declarat expertul.
Economistul a mai menționat că ponderea tinerilor, din categoria de vârstă 15-34 de ani, care merg la studii în 2015 a fost de 23,6%; în 2020 – 23,4%; 2022 – 26,6%; iar în 2024 – 30,1%. „Creșterea ponderii tinerilor care fac studii arată că doar studiile îi mai țin acasă. Cei care sunt acasă au rămas pentru a merge la studii. După ce vor finaliza studiile, cei mai mulți dintre ei, din păcate, vor pleca”, a menționat expertul.
Analistul economic mai afirmă că în trimestrul patru din 2019, rata tinerilor care nu au avut o ocupație și nici nu învățau a fost de 30,9%. Fiecare al treilea tânăr nu avea o ocupație și nu învăța. În trimestrul patru din 2020 rata a ajuns la 30,4%. În trimestrul patru din 2021 – la 27,8%. În trimestrul patru din 2022 – 28,7%. În trimestrul patru din 2023 – 28,1%; iar în trimestrul unu din 2024 – 24,9%. „Lipsa ocupației acasă îi determină pe acești tineri să meargă peste hotare. În trimestru unu din acest an am avut o scădere bruscă a numărului de tineri care nu sunt ocupați. A scăzut din contul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani care au plecat peste hotare”, a afirmat economistul.
Potrivit analistului economic, în 2020, din cei 684 de mii de tineri care erau în țară, 248 de mii erau încadrați în câmpul muncii, 213 mii – nu învățau și nu munceau; iar 160 de mii – studiau. În 2022, din cei 622 de mii de tineri aflați acasă, 237 de mii – munceau, 190 de mii – nu învățau și nu munceau; iar 165 de mii – învățau. În 2024, estimativ, din cei 537 de mii aflați pe loc, 220 de mii – muncesc, 162 de mii – studiază, iar 156 de mii – nu învață și nu studiază. „La noi, numărul tinerilor angajați rămâne stabil, care studiază – rămâne stabil. Însă avem un număr foarte mare de persoane care nu au ocupații, deoarece nu-și găsesc locul aici, nici la studii, nici la muncă și decid să plece peste hotare”, a spus analistul economic.
Vorbind despre tinerii din Republica Moldova, de 25-34 de ani, Veaceslav Ioniță a spus că în 2020, din cei 404 mii aflați în țară, 202 mii – munceau, 164 de mii – nu învățau, nu munceau, iar 11 mii – învățau. În 2022, din cei 364 de mii care erau acasă, 195 de mii erau încadrați în câmpul muncii, 144 de mii – nu învățau, nu munceau; iar 13 mii – studiau. În 2024, estimativ, din cei 300 de mii care sunt pe loc, 165 de mii lucrează, 121 de mii – nu învață, nu lucrează, iar 10 mii – studiază. „Numărul celor care învață după 25 de ani este mic. Este mic numărul celor care sunt antrenați în câmpul muncii. Iar numărul tinerilor care nu au o ocupație tot scade. Tinerii, după 25 de ani, ne mai fiind la studii, nu reușesc să se încadreze în câmpul muncii din Republica Moldova. Migrația tinerilor moldoveni este legată de faptul că ei nu-și găsesc oportunitate de muncă în Republica Moldova”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
