Deși, în prezent, citesc ziare și reviste de 3-4 ori mai puțin decât acum 15 ani, moldovenii, după ce au depășit perioada de deznaționalizare din perioada sovietică, astăzi, la capitolul ziare – aproape citesc românește, iar la capitolul reviste și cărți – deja citesc românește. O spune expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, care a realizat o ediție specială a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, în contextul marcării la 31 august a Zilei Naționale a Limbii Române.
Potrivit expertului, în 1995 în Republica Moldova erau 287 de publicații periodice tipărite. În 1998 – 331; 2008 – 518, maximum istoric; 2018 – 331; iar în 2023 – 222, cel mai mic număr avut vreodată. „Începând cu 2008, în Republica Moldova, anual, se închid 20 de publicații periodice. Cel mai mare record a fost în 2015, când s-au închis 60 de ziare și reviste. Jaful bancar, creșterea prețurilor, deprecierea valutei, inflația mare, au afectat grav nu doar viața economică, dar și presa scrisă din Republica Moldova”, a spus expertul.
Expertul a mai spus că în perioada 1996/2000 au existat 292 de publicații periodice, dintre care: reviste-87, iar ziare-205. Între 2006/2010 erau 478 de publicații: reviste-257, ziare-221. 2016/2020 – 319 publicații: reviste-195, ziare-124. 2021/2023 – 250 de publicații: reviste-154, ziare-96. „Ziarele, de la un număr de 205 în perioada 1996/2000, au scăzut la 96, în prezent. Revistele, de la un număr de 87 în perioada 1996/2000, au crescut la 154, în prezent. Ziarele astăzi sunt de două ori mai puține decât revistele. Practic, ziarele pe hârtie dispar”, a mai spus expertul.
După limba în care au apărut și apar, Veaceslav Ioniță declară că între 1996/2000, din cele 292 de publicații care au fost publicate, 134 au apărut în limba română, iar 159-în limba rusă și alte limbi. Între 2006/2010 – 478 de publicații: 222-în limba română, iar 257-în limba rusă și alte limbi. 2016/2020 – 319 de publicații: 137-în limba română, iar 182-în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 250 de publicații: 105-în limba română, iar 145-în limba rusă și alte limbi. „Au dominat și domină publicații tipărite în limba rusă, dar deja nu atât de accentuat”, declară Veaceslav Ioniță.
Analizând numărul ziarelor procurate, economistul a afirmat că între 2001/2005, un adult de peste 15 ani, procura anual 19 ziare, dintre care 8 în limba română, iar 11 - în limba rusă și alte limbi. Între 2006/2010 procura 20,7 ziare: 7 în limba română, iar 13,7 în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 6,6 ziare: 3,1 în limba română, iar 3,4 în limba rusă și alte limbi. 2011/2015 – 15,8 ziare: 5,7 în limba română, iar 10,1 în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 6,6 ziare: 3,1 în limba română, iar 3,4 în limba rusă și alte limbi. „Deși 78% dintre moldoveni sunt vorbitori de română, totuși ziare în limba română erau mai puține și moldovenii procurau ziare în limba rusă. Totuși a scăzut și numărul ziarelor în limba rusă. Dacă ziarele tipărite în limba română a scăzut de 2,2 ori, cele în limba rusă de 4 ori”, constată economistul.
Economistul a precizat că între anii 1996/2000, o persoană, de peste 15 ani, procurase timp de zece ani, 13 reviste, dintre care 3 în limba română, iar 10 în limba rusă și alte limbi. Între 2001/2005, procurase timp de zece ani 16 reviste: 7 în limba română, iar 9 în limba rusă și alte limbi. 2006/2010 – 17 reviste: 7 în limba română, iar 10 în limba rusă și alte limbi. 2011/2015 – 14 reviste: 8 în limba română, iar 6 în limba rusă și alte limbi. 2021/2023 – 5 reviste: 3 în limba română, iar 2 în limba rusă și alte limbi. „Reviste în limba română se procurau în 1995 câte trei în zece ani și astăzi situația este la fel. Revistele în limba rusă se procurau în 1995 câte zece în zece ani, astăzi se procură două reviste în zece ani. Scad revistele tipărite în limba rusă, domină cele românești. În doi-trei ani, cred că vor domina procurarea ziarelor tipărite în limba română”, a precizat economistul.
Potrivit analistului economic, importul mediu anual de ziare și reviste între 1996/2000 a totalizat 400 de mii de dolari. Între 2006/2010 – 4,7 milioane de dolari. 2016/2020 – 1 mln/dolari. 2021/2023 – 500 mii/dolari. „Numărul de ziare și reviste citite în prezent este de trei ori mai mic decât în perioada 2006/2010, iar numărul de ziare și reviste importate este de zece ori mai mic. Presa scrisă, moldovenii o citesc de 3-4 ori mai puțin decât acum 15 ani”, potrivit analistului economic.
Veaceslav Ioniță a mai constatat că între 2001 și 2005 un moldovean procurase, timp de zece ani, 5 cărți tipărite în Republica Moldova, dintre care: 4 în limba română, iar 1 în limba rusă și alte limbi. Între 2006/2010 procurase, timp de zece ani, 11 cărți, dintre care: 8 în limba română, iar 3 în limba rusă și alte limbi. 2011/2015 – 10 cărți: 7 în limba română, iar 3 în limba rusă și alte limbi. 2016/2023 – 8 cărți: 6 în limba rumână, iar 2 în limba rusă și alte limbi.
Vorbind despre importul mediu anual de cărți, expertul a specificat că între 1996/2000 acesta a totalizat 2,2 milioane de dolari; 2001/2005 – 2,6 mln/dolari; 2006/2010 – 4,9 mln/dolari; 2011/2015 – 4,8 mln/dolari; 2016/2020 – 5,6 mln/dolari; 2021/2023 – 8,7 mln/dolari. „2021/2023 – a fost luată media pe ultimii trei ani, dar datele oficiale arată că anul trecut, în 2023, moldovenii au importat cărți de peste 10 mln de dolari”, a specificat expertul.
Economistul menționează că sunt zece țări de unde Republica Moldova a importat cele mai multe cărți în 2023: România – 34,9%; Rusia – 20,4%; Ucraina – 11%; Italia – 7,4%; China – 7,1%; Marea Britanie – 5,8%; Polonia – 3,7%; Germania – 3,2%; Slovacia – 0,9%; SUA – 0,7%; restul țărilor – 4,8%. „1/3 dintre cărțile procurate de peste hotare sunt în limba română, 1/3 – sunt cel mai probabil în limba rusă, iar 1/3 sunt în restul limbilor lumii, preponderent în limba engleză. Dacă la capitolul cititului de ziare și reviste situația nu este prea bună, la capitolul cititul cărților stăm relativ mai bine”, a menționat economistul.
Date statistice preluate de la Camera Națională a Cărții din Republica Moldova arată că în 2023, în funcție de limba textului, în Republica Moldova au fost editate 2521 de titluri de carte, dintre care în limba română – 1832, ceea ce reprezintă 72,7%. În restul limbilor – 689 de titluri de carte sau 27,3%. Cărțile, în proporție de 44,1% au fost tipărite la edituri private; 15,9% - edituri de stat; 12,2% - peste hotare la comanda editurilor din Republica Moldova; 3,3% - tipografii, în calitate de editură; 0,6% - centre de învățământ superior de stat; 0,4% - centre de învățământ superior private; 0,3% - edituri ale autorităților publice; 0,2% - edituri religioase; iar 23,2% dintre cărți au apărut fără indicarea editurii.
„Nu este faptul că moldovenii nu citesc ziare și reviste. Există un studiu din 2014, când online-ul nu era atât de răspândit, care a spus că oamenii de la sate citesc de două ori mai puțin; că moldovenii citesc mai puțin decât europenii; și că aproape tot timpul liber, moldovenii îl petrec citind online. Din 2014 și până astăzi situația cu mult s-a schimbat. Cred că internetul a depășit ziarele și revistele”, a conchis expertul.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
