La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 a fost înregistrată cea mai mare rată de participare la vot a moldovenilor atât de acasă, cât și din afara țării, din ultimii zece ani. Un element notabil a fost mobilizarea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani din afara Chișinăului, fapt ce a influențat direct susținerea unui concurent electoral. Totuși, fenomenul opus s-a manifestat în capitală, unde tinerii nu s-au prezentat în număr suficient la urne, confirmând o problemă structurală de mobilizare urbană.
„S-a constatat o scădere a participării alegătorilor în vârstă de la 56 la 75 de ani, categorie care, în mare parte, sprijinea un alt concurent electoral. Circa 15.000 de cetățeni nu au participat la vot, din motive neclare”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, vineri, 03 octombrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 la urne s-a prezentat 1 milion și peste 608 mii de alegători. Dintre aceștia, 1 milion și peste 315 mii au reprezentat moldovenii din țară; peste 281 de mii – alegători de peste hotare, iar 12 300 – alegătorii din stânga Nistrului. Ultima dată, mai mult de 1 milion și 600 de mii de moldovenii au mers la urne la alegerile parlamentare din 2014. În rest, doar la alegerile prezidențiale, în turul doi, se înregistrează o prezență mai bună la vot.
Una dintre cele mai scăzute rate a fost la alegerile parlamentare din 2021 – 60,2%. La alegerile prezidențiale din 2024 și la alegerile parlamentare din septembrie 2025, ratele de participate au fost de 70,2% și 69,7%. „Am estimat anterior o prezență de 68% și a fost mai mare. Am estimat anterior că la noi electoratul îmbătrânește și este mai disciplinat în ceea ce privește prezența la vot. Însă, la aceste alegeri, nu cei vârstnici au mers cei mai mulți la urne”, a spus Veaceslav Ioniță.
La fel este și în cazul moldovenilor de peste hotare. Aceștia, de asemenea, au o rată de participare mai slabă la alegerile parlamentare și mai bună în turul doi al alegerilor prezidențiale. La alegerile parlamentare din 2019 au votat în număr de 76,6 mii, din 2021 – 212,4 mii, iar la 28 septembrie 2025 – 281,2 mii. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016, diaspora a votat în număr de 138,7 mii, în 2020 – 255,9 mii, iar în 2024 – 329,8 mii. Între timp, alți peste 200 de mii de moldoveni au migrat.
Moldovenii din stânga Nistrului, în 2010 aveau o rată de participare slabă. Cei mai mult care au votat vreodată au fost la alegerile parlamentare din 2019 – 33 de mi. La cele din 2021 au mers la urne 28,8 mii, iar la cele de acum câteva zile – 12 300. O prezență bună au înregistrat-o în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2020 – 31,8 mii. La cele din 2024 au votat 26,3 mii. Cea mai mare rată de participare la alegeri a celor din stânga Nistrului a fost la parlamentarele din 2019 – 18%. La cele din 2021 au mers 15,7%, iar la recentele alegeri parlamentare au votat 6,6%. O rată similară a fost înregistrată la alegerile parlamentare din 2014. În turul doi al prezidențialelor din 2016 au ieșit la vot în proporție de 8,3%, la cele din 2020 – 17%, iar din 2024 – 14,3%.
Moldovenii de peste hotare, în 2005 doar 6% au votat. În 2010 – aproape 15%. În turul doi al alegerilor prezidențiale din 2016 au votat 21,5%. La alegerile parlamentare din 2019 a fost atestată cea mai mare pasivitate a cetățenilor moldoveni plecați peste hotare – doar 9,9% au votat. În turul doi al prezidențialelor din 2020 au ieșit la vot 32,3%. La alegerile parlamentare din 2021 – 27%, iar în turul doi al prezidențialelor din 2024 – 34,5%. La parlamentarele din 28 septembrie – 28,5%. „Pentru turul doi al alegerilor prezidențiale avem cea mai mare mobilizare a moldovenilor din diasporă. La parlamentare, participarea este mai slabă. Totuși rata din 28 septembrie este cea mai mare înregistrată vreodată la parlamentare”, a spus expertul.
Economistul a mai menționat că la aceste alegeri parlamentare, în interiorul țării, rata de participare la vot a fost cu 16% mai mare față de alegerile parlamentare precedente. După 1994 și până în 2005 au fost trei alegeri parlamentare cu scădere a ratei de participare de 9%, 2,5% și de 7%. A crescut rata de participare la alegerile parlamentare din 2009 cu 2,5%, din 2010 – 7% și din 2014 – 1%. A scăzut din nou la alegerile parlamentare din 2019 cu 8% și din 2021 – 9%, ca să crească semnificativ, cu 16%, la alegerile parlamentare care s-au desfășurat pe 28 septembrie 2025.
Și peste hotare, în 2014 și în 2019 au fost înregistrate rate scăzute a participării moldovenilor la alegerile parlamentare de 19,6% și de 17,3%. Față de alegerile din 2019, în 2021 a crescut brusc rata de participare cu 172,4%, iar în alegerile recente a crescut rata de participare, față de 2021, cu 5,6%. „În 2005, diaspora avea o pondere de 1% în totalul voturilor exprimate. Diaspora a decis soarta unui deputat. La alegerile din 2025 a ajuns să aibă o pondere de 17,5%. Mandatul a 17 deputați a fost obținut cu voturile venite din diasporă. Remitențele diasporei reprezintă 17% din veniturile Bugetului Public Național”, a menționat economistul.
Analistul economic a mai afirmat că la aceste alegeri a fost înregistrată o rată de participare cu 0,5% mai mică față de turul doi al alegerilor prezidențiale de acum un an, când a fost cea mai bună participare a moldovenilor. „Acum avem o scădere pronunțată a ratei de participare în rândul persoanelor de la 56 la 75 de ani. A scăzut cu 2,5%. 15 mii de oameni, din diferite motive, nu au dorit să iasă la vot. De regulă acest grup de oameni este foarte mobil. Dacă în cazul celorlalte grupuri rata de participare a fost cât de cât egală, a fost scăzută în rândul votanților de la 56 la 75 de ani”, a afirmat analistul economic.
Votanții de la 18 la 25 de ani, de regulă au o rată de participare de 45-50%, maximum 54%. La alegerile de duminică au avut o rată de circa 58%, ceea ce a favorizat un partid politic, care a și ajuns în Parlament. „În toate grupele de vârstă avem păstrate aceeași rată de participare. Comportamentul alegătorilor este aproape la fel. Avem o ușoară scădere pentru cei de la 56 la 75 de ani. Oamenii de la sate nu au ieșit atât de masiv la vot cum ieșeau la alegerile precedente și aici este tot problema unui concurent electoral. Tinerii au stabilit un record de această dată. Am avut o prezență foarte bună a celor de la 18 la 25 de ani. Tinerii din Chișinău au ieșit la vot în proporție de 50%, iar cei din afara municipiului – 58%”, a conchis Veaceslav Ioniță.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
