Creditele bancare și creșterea economică: lecții din experiența Republicii Moldova

Creditul bancar este o sursă importantă de promovare a creșterii economice în țările dezvoltate. Din păcate, autoritățile publice din Moldova au acordat foarte puțină atenție acestui model de dezvoltare. Politicienii de la noi au fost mereu ocupați cu pregătirile pentru următoarea campanie electorală, în timp ce Banca Națională a Moldovei (BNM) a fost nevoită să se ocupe de rezolvarea fraudelor bancare în ultimii doi ani.

Spre exemplu, cel mai recent episod de recesiune (2015) s-a datorat în principal reducerii creditării efectuate de băncile care au fost fraudate. Cu toate acestea, chiar dacă excludem din calculele noastre băncile cu probleme, rezultatele noastre relevă faptul că restul sectorului bancar și-a redus portofoliul de credite cu 22% în 2016 față de 2014. Așadar, fiecare al cincilea leu împrumutat de la băncile fără probleme în 2014 nu a mai fost împrumutat în 2016.

Cea mai mare parte a reducerii creditelor bancare a venit în detrimentul sectorului construcțiilor (o scădere de 42% a creditelor). De fapt, toate sectoarele economiei au simțit povara unui acces redus la credite bancare, înregistrând scăderi semnificative a împrumuturilor primite de la băncile comerciale. De remarcat este și faptul că sectoarele care sunt preponderent compuse din întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) au fost cele care au suferit cel mai mult.

Pentru a rezolva aceste dezechilibre, propunem două instrumente de politică pe care BNM ar putea să le folosească pentru a spori stabilitatea pieței creditelor bancare și pentru a favoriza creșterea economică. Ambele politici se bazează pe instrumentele existente utilizate de către Banca Națională a Coreei de Sud. Aceste instrumente s-au dovedit a fi extrem de folositoare pentru asigurarea unui flux constant de credit în economie și încurajarea creșterii sectorului IMM-urilor.

  1. Primul instrument de politică este o cerință legată de creditele pe care băncile comerciale care activează în Moldova ar trebui să o urmeze. BNM trebuie să se fixeze o proporție minimă obligatorie de 60% a creditelor pentru IMM-uri din totalul creditelor bancare. Astfel, pentru a corespunde cerinței respective băncile locale ar trebui să dea cu împrumut sectorului IMM-urilor 3/5 din portofoliul lor de credite, restul mergând pentru întreprinderi mari și alți actori economici. Această politică de creditare va asigura că orice dezechilibru a pieței ce rezultă din asimetria informațiilor între firmele de diferite dimensiuni și băncile ce le deservesc nu va avea un efect negativ asupra creșterii economice pe termen lung.
     
  2. Al doilea instrument de politică este asemănător unei facilități speciale de creditare, care va fi activată în principal în perioadele de criză. BNM trebuie să instituie un sistem suplimentar de împrumuturi în valoare de 4% din Produsul Intern Brut al Moldovei și dedicat în exclusivitate acordării de împrumuturi pentru IMM-uri de către Banca Națională prin intermediul băncilor comerciale. Acest lucru va permite băncii centrale să răspundă la variația ciclică a accesului la credite. Instrumentul poate fi de asemenea utilizat și pentru subvenționarea IMM-urilor din Moldova prin stabilirea unor rate ale dobânzii pentru creditele pentru IMM-uri acordate de BNM sub rata dobânzii de referință. Mai mult decât atât, accesul la sistem poate fi retras pentru băncile care nu respectă proporția minimă de credite acordate IMM-urilor, consolidând eficacitatea primului instrument.

Aceste instrumente pot fi implementate cu ușurință de către BNM și nu necesită vreo implicare a clasei politice din Moldova. În studiu prezentăm și câteva dovezi empirice cu privire la implementarea și succesul unor astfel de politici în Coreea de Sud. BNM trebuie doar să urmeze cele mai bune exemple din străinătate și să înceapă să folosească instrumente mai agresive de promovare a creșterii economice și a stabilității financiare.

Mai multe detalii puteți găsi în publicația Bank Credit and Economic Growth: Lessons from Moldova.