Activitățile de monitorizarea achizițiilor publice de către societatea civilă și investigațile jurnalistice au scos la iveală multiple încălcări, fraude și corupție. Experiența unor organizații și jurnaliști privind monitorizarea banilor publice demonstrează că monitorizarea banilor publici are impact pozitiv asupra bunei guvernări, în primul rând prin faptul că pune presiune publică pe autorități și le responsabilizează. Este genericul celui de al 12-lea training pentru reprezentanții societății civile în cadrul proiectului “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, implementat de IDIS ”Viitorul”, cu suportul financiar al Uniunii Europene.
Banii publici ajung în conturile companiilor private ca urmare a licitațiilor pentru procurarea bunurilor și serviciilor, iar agenții economici care obțin contracte cu unele autorități publice fac donații la partidele politice din care sunt promovați conducătorii instituțiilor publice care au organizat licitațiile.
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac a spus că agenții economici care sunt în cârdășie cu instituțiile statului fac donații în campania electorală și pe tot parcursul anului. Un exemplu a fost scandalul medicamentelor din anul 2015 când o treime din licitațiile din sănătate au mers la o singură companie, Dita EstFarm. ”Agenția Medicamentului, a decis să includă firma în lista de interdicții pentru participarea la licitații publice până în martie 2018 și a fost însă radiată din această listă peste doar patru zile, în baza unei decizii judecătorești. Între timp a reușit să mai câștige 16 licitații dar și să scape de sancțiunea de 14 milioane de lei, aplicată de Consiliul Concurenței pentru abuz de putere dominantă, constatată în cazul crizei medicamentelor”.
În ceea ce privește buna execuție a lucrărilor din contractele de achiziții, Oleasea Stamate, președinta Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă a declarat în cadrul trainingului că în contractele foarte mari nu este stipulată garanția de bună execuție sau să fie achitată înainte de a fi finalizate lucrările. ”Garanția pentru bun/lucrare – este un criteriu de selecție, adică dacă ofertantul nu oferă minim garanția stipulată în documentele de licitație, el este descalificat și oferta lui nu mai trece la etapa evaluării ofertelor”.
Ea a sugerat celor care monitorizează procesul de achiziții să atragă atenția la conținutul caietului de sarcini și cât de potrivite sunt cerințele indicate, prezența tuturor documentelor în caietul de sarcini, conținutul ofertei câștigătoare și a contractului de achiziție. ”Etapa implementării contractului este importantă, de aceea nevoie de atras o atenție sporită, iar în cazul depistării neregulilor în dosar sau la implementarea contractului trebuie semnalată autoritatea contractantă, Agenția Achiziții Publice, Curtea de Conturi, Procuratura.
Reprezentanții societății civile, participanți în cadrul ttraining-ului au menționat că, de cele mai multe ori, se confruntă cu problema accesului limitat la informațiile privind un anumit contract de achiziție sau dosarul unei achiziții. Autoritățile contractante invocă diverse motive pentru a nu oferi informațiile solicitate în temeiul cadrul legal privind acesul la informație și cel din domneiul achizițiilor publice.
Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi responsabilul pe presă, Victor URSU la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon 069017396.
