Noutăţi

În următoarele luni, BNM va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației și va spori creditarea, opinie

2023.05.26 Economie Maria Procopciuc Imprimă

 

În următoarele luni, Banca Națională a Moldovei (BNM) va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației. Oamenii vor prefera să facă investiții decât să-i țină în bănci, dacă rata dobânzilor va scădea la depozite. În prezent, procesul de creditare al populației rămâne slab și ține de faptul că dobânda este ridicată. „A doua jumătate a anului va fi caracterizată prin reducerea înclinației spre economii la banci și spre o creștere a procesului de creditare din bănci a populației”, a spus Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 26 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova, piața financiară poate fi împărțită în două grupe: depozitele pe care persoanele fizice și juridice le duc la bănci; și creditele pe care persoanele fizice și juridice le i-au de la bănci și de la instituții nebancare. Totodată, a spus că în 2022, Republica Moldova era în al treilea an de criză, după criza pandemică, predomina criza resurselor energetice și a prețurilor. De asemenea, a avut cea mai mare inflație din ultimii 22 de ani. Banca Națională a Moldovei (BNM), de la cea mai mică rată a dobânzilor, sub 3%, de la cea mai relaxantă politică monetară, timp de un an a majorat de zece ori rata de bază, înăsprind politica monetară. „În prezent, asistăm la  o scădere rapidă a ratei inflației. În lunile de vară vom avea chiar o scădere de prețuri, care va accelera scăderea ratei inflației, ceea ce va duce la relaxarea politicii monetare. Acest fapt încă nu se vede pe piața financiară, dar intuim că se va observa în următoarele luni. Situația rămâne încă a fi complicată, dar sunt semnale clare că lucrurile se pot îmbunătăți”, a declarat expertul.

Despre surplusul de lichidități (diferența dintre volumul de bani depus în bănci și volumul de credite luat din bănci), Veaceslav Ioniță a spus că în luna aprilie curent, pentru prima dată, depozitele din sistemul bancar au depășit pragul de 100 miliarde de lei, ajungând la 101,4 miliarde de lei. Referitor la credite, situația rămâne complicată. S-au oferit 61,3 miliarde de lei sub formă de credite, în descreștere față de sfârșitul anului trecut. „Avem un record istoric de 40,2 miliarde de lei surplusul de lichidități. Doar în patru luni ale anului curent, surplusul de lichidități în sistemul bancar a crescut cu 7 miliarde de lei, care au fost aduși sub formă de depozite de către persoanele fizice și juridice. Economia moldovenească are nevoie de bani, dar noi avem acest surplus de lichidități. Aici nu este problema atât a sistemului bancar, cât a celui economic. Economia noastră este ca una în reanimare, care nu poate volumul acesta de lichidități să-l absoarbă”, a spus Veaceslav Ioniță.

Economistul susține că economiile nete ale populației (volumul depozitelor în bănci, minus creditele de la bănci) au crescut până în 2021 până la 28,5 miliarde de lei. Moldovenii aveau cu 28,5 miliarde de lei mai mult în bănci decât luase credite. În perioada 2021-2022 a avut loc o scădere puternică a economiilor nete ale populației, cauzate de creșterea fără precedent a creditelor contractate de către populație. Moldovenii au accesat cel mai mare volum de credite. Volumul depozitelor creștea, dar volumul creditării și mai mult și mai rapid, astfel economiile nete ale populației au scăzut cu 10 miliarde de lei. În aprilie curent, economiile nete ale populației a crescut din nou până la 28,6 miliarde de lei, cu 10 miliarde de lei mai mult față de acum un an. Tot în prezent, se constată că depozitele au crescut și ele, doar că stau neatinse în bănci, populația nu ia credite.

„Acum avem o creștere a economiilor nete, însă acest lucru din păcate nu oferă motive de bucurie: populația nu se creditează și economia se află într-o stare proastă; iar banii care stau în bănci nu pot fi folosiți. Faptul că oamenii economisesc banii, ar trebuie să fie ceva pozitiv, doar că acești bani rămân neutilizați în bănci, cea ce face acest fenomen mai degrabă unul negativ. Volumul depozitelor în bănci a crescut constant, iar volumul creditelor luate de la bănci acum are o tendință de scădere deja de un an. În luna aprilie, comparativ cu trimestrul doi din anul trecut, volumul creditelor din sistemul bancar a scăzut cu peste un miliard de lei. Depozitele au crescut cu 8,7 miliarde de lei. Acum asistăm la o creștere a economiilor nete, deoarece depozitele populației în bănci au crescut cu mult mai repede decât creșteau creditele oferite”, a declarat economistul.

Analistul economic a mai afirmat că dacă anul trecut, lunar, moldovenii aduceau câte 260 de milioane de lei în banci drept depozite, anul acesta, în doar patru luni, au depus lunar câte 640 de milioane de lei. „Moldovenii se tem să investească. Cei care au bani au trei soluții: țin banii acasă, cumpără imobile sau duc banii la bancă. Acum oamenii mai țin banii acasă, dar nu atât de mult. Referitor la imobile, până ce ezită încă să facă astfel de achiziții. Unica lor soluție este să ducă banii la bancă, unde sunt deja 2,6 miliarde de lei depuși în primele patru luni ale anului curent”, a afirmat analistul economic.

Vorbind despre gradul de îndatorare al populației, expertul a menționat că acesta a fost maximum în 2021 - 13,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Acum este de 11,7%. „Gradul de îndatorare în Europa este de 55%-60% din PIB. La noi e de 5 ori mai mic decât media europeană. Media regională este de 15%-20% din PIB. Avem un grad de împrumut destul de slab și în ultimul an asistăm la reducerea lui”, a menționat expertul.

În opinia expertului, în următoarele luni volumul depozitelor în bănci se va tempera. Moldovenii nu vor duce atât de mult banii în bănci și se va relua procesul de creditare al populației, lucru care se vede dacă ne uităm la rata dobânzilor la credite comparativ cu cele la depozite. „Rata dobânzilor la credite, în medie, la persoanele fizice era aproape de două ori mai mare decât dobânda la depozite. În luna noiembrie, 2022, a fost o situație mai rar întâlnită la noi în economie. Banca dădea mai mulți bani pentru depozite decât pentru creditul mediu pe care îl oferea. 15,3% se dădea pentru depozit și 15,2% pentru credite. După ce BNM a început relaxarea politicii monetare și după ce avem un surplus mare de bani, băncile comerciale au început brusc să scadă rata dobânzilor la depozite și am ajuns la 9,3% și cred ca va cotninua să scadă, lucru care va descuraja depozitele. Cât privește creditele, ele scad, dar nu atât de puternic. Suntem la 15,1%, față de 16,5% maximum. Cred că în următoarele luni, dacă nu scad dobânzile creditelor sub 10%, relansarea procesului de creditare, în special ipotecar, va fi dificil. Dobânzile mai mari de 10% la ipotecă sunt mari și nu se merită să te bagi în așa ceva”, a opinat expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, creditarea netă a agenților economici (volumul creditelor luat, minus depozitele pe care le țin în bănci), recordul a fost în 2012. Diferența dintre creditele luate și depozite era de aproape 19 miliarde de lei. După jaful bancar, situația s-a agravat și creditarea netă a ajuns în 2020 la doar 0,5 miliarde de lei. La sfârșitul anului 2021 s-a ajuns la o situație fără precedent. Volumul depozitelor în bănci ale agenților economici era mai mare decăt volumul creditelor accesate de ei. „În acest an, în aprilie, avem recordul absolut. Volumul de creditare netă al agenților economici este de minus 1,5 miliarde de lei. Agenții economici nu doar că nu i-au credite de la bănci, ei banii lor preferă sa-i mențină în bănci. Acest lucru se întâmplă deoarece situația economică este una destul de proastă. Creditarea netă a agenților economici rămâne a fi cel mai îngrijorător indicator, care reflectă situația precară din economie și ne dorința agenților economici de a investi”, susține Veaceslav Ioniță.

Economistul a mai afirmat că până în 2021 moldovenii luau mult mai multe credite, decât întorceau. Însă, în 2022 și 2023, volumul de credite întoarse a fost mai mare decât volumul creditelor contractate. La fel, a spus că în Republica Moldova întotdeauna volumul de credite era mai mare decât volumul depozitelor. Au fost doar doi ani excepții 2021 - 2023. Raportat de PIB, în 2013 volumul de credite era de 31%, acum - 13,5%. Nivelul cel mai jos. „În prezent, economia noastră se finanțează la nivelul anului 2001, 2002, dar atunci depozitele nu erau foarte mari. Agenții eocnomici se împrumutau de la bănci, dar banii lor tot îi investeau. În prezent, agenții economici nu se creditează din bănci, iar banii pe care îi au din contra îi țin la bancă”, a afirmat economistul.

Analistul economic mai susține că până în 2020 volumul creditelor noi, lunar contractat, era la nivel de 2,7 miliarde de lei. În 2021 a crescut până la 4,3 miliarde de lei. Cea mai mare parte din contul populației. Acum avem o scădere și tot din contul populației. Dacă populația în 2021, într-un trimestru, a luat 4,5 miliarde de lei lunar credite noi, în ultimul trimestru din 2022 suma a scăzut până la 1,8 miliarde lei, iar ân prezent avem o ușoară creștere până la 2,4 miliarde lei. În trimestrul trei din 2021, populația a luat cele mai multe credite de consum, urmate de cele pentru imobile și pentru afaceri. La sfârșitul anului 2022 s-au acordat, lunar, credite de 668 de milioane de lei. Pentru consum au mers 455 de milioane de lei, imobile - 128 de milioane de lei, pentru afacer- 75 de milioane de lei, față de 50  de milioane de lei în 2021. În prezent, toate tipurile de credite sunt în creștere, însă cel mai mult au crescut cele pentru afaceri, ajungând la cea mai mare sumă din istorie – 125 de milioane de lei.

Economistul crede că în următoarele luni, BNM va continua să relaxeze politica monetară, lucru care va tempera înclinația spre economii a populației. Oamenii vor prefera să facă investiții decât să-i țină în bănci, dacă rata dobânzilor va scădea la depozite. Referitor la credite, până ce procesul de creditare al populației rămâne slab și ține de faptul că dobânda este ridicată. 15% este prea mare. La creditele ipotecare este circa 12%, însă trebuie să scadă sub 10%. „Cred că se va întâmpla în următoarele luni, deoarece a început un proces rapid de reducere. Anticipăm în următoarele luni o reluare puternică a procesului de creditare ipotecară. A doua jumătate a anului va fi caracterizată prin reducerea înclinației spre economii la banci și spre o creștere a procesului de creditare din bănci a populației”, a spus economistul.

Referitor la agenții economici, analistul economic menționează că situația este mai complicată. Procesul de creditare la bănci mai mult sau mai puțin merge bine. Asistăm la un ritm de creștere al creditării egenților economici cu mult mai mare decât al populației. Problema agenților economici este că ei preferă să-și țină banii proprii în bănci și să nu facă investiții. Ei nu investesc banii lor în propriile afaceri”, a conchis analistul economic.  

------------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Urmărește-ne pe

rețele de socializare

Abonează-te la

Știri

Connect with us