Angajamentele internaționale, dar și cadrul legal primar, dar și cel normativ-secundar, în materie de achiziții publice a fost analizat, în cadrul a trei studii, prin prisma conceptului de durabilitate. Documentele au fost prezentate publicului, joi, 17 decembrie, în cadrul unei conferințe, la care au participat reprezentanți ai mediului academic, autorități de reglementare, autorități publice, cercetători, experți, dar și organizații ale societății civile.
Analiza prevederilor cadrului legal și angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale a fost prima etapă a proiectului „Consolidarea Achizițiilor Publice Durabile în Republica Moldova” și a fost realizată de către experții IDIS „Viitorul, Carolina Ungureanu, Viorel Pîrvan, Vadim Țurcan și Diana Enachi. Proiectul finanțat din bugetul de stat în cadrul Programului de Stat (2020-2023) Nr. 81-PS din 03.01.2020, implementat de către Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova, în parteneriat cu IDIS „Viitorul”.
Carolina Ungureanu, vicedirector IDIS „Viitorul”, cercetător științific al proiectului, a spus că studiul Cartografierea angajamentelor asumate de Republica Moldova în cadrul acordurilor internaționale cu referire la achizițiile publice durabile „își propune promovarea achizițiilor publice durabile, care au o durată de viață mai lungă și care nu au un impact negativ asupra mediului ambiant, asupra oamenilor și comunităților”. Potrivit cercetătorului, conceptul achizițiilor publice durabile este unul mai nou și mai puțin utilizat în Republica Moldova, de aceea scopul principal este cel de a promova aceste achiziții publice durabile.
Potrivit lui Vadim Țurcan, la fel cercetător științific al proiectului, cadrul normativ în vigoare conține o serie de prevederi cu privire la achiziții publice, însă suntem la un nivel incipient în utilizarea achizițiilor publice durabile. „Ar trebui să lucrăm mai mult pe partea de implementare. Pentru că dacă ne uităm la cadrul normativ asumat și la angajamentele asumate, din acest punct de vedere totul este perfect, legea ne permite să utilizăm aceste criterii, ne explică cum să le utilizăm și ne recomandă să le utilizăm, însă la capitolul de implementare, nu că avem o oarecare deficiență, dar suntem la un nivel începător”, a menționat Vadim Țurcan.
Diana Enachi, cercetător științific al proiectului, economist IDIS „Viitorul”, unul dintre autorii studiului Conceptul de durabilitate în legea achizițiilor publice: reglementare versus aplicare, a spus că Republica Moldova a implementat în perioada 2018 – 2020 un Program de promovare al economiei verzi, care, printre altele avut ca obiectiv ca până în 2020 cel puțin 15% din toate achizițiile publice să corespundă criterii de achiziții publice durabile. „Ca urmare a analizei cadurlui legal primar, constatăm că Legea 131/2015 permite autorităților să includă aspecte de durabilitate în documentația de atribuire, precum și să aplice criterii care au la bază considerente de rentabilitate și factori precum calcularea costurilor pe întreg ciclul de viață. Cu toate acestea, în practică, orientarea spre achizițiile publice durabilă este extrem de redusă, iar autoritățile contractante nu dau importanță acestor aspecte”a spus Diana Enachi.
La rândul său, Viorel Pîrvan, și el cercetător științific al proiectului, unul dintre autorii studiului Durabilitatea și protecția mediului. Componente ale cadrului normativ secundar în achiziții publice a afirmat că practic în cadrul normativ secundar mai mult se utilizează protecția mediului, mai rar sau deloc durabilitatea. Nu sunt astfel de prevederi de durabilitate într-un șir de regulamente importante. Într-un șir de acte normative secundare sunt anumite reglementări sumare privind durabilitatea. Norme puțin mai detaliate în ceea ce privește aceste componente de durabilitate au putut fi găsite în Regulamentul privind achizițiile publice pe lucruri, aprobat în 2016 și în Regulamentul privind achiziționarea în cadrul întreprinderilor de stat.
Maria Cojocaru, doctor conferențiar la USM, cercetător științific în cadrul proiectului, a menționat că citind aceste studii a ajuns la concluzia că schimbarea trebuie să înceapă de la fiecare dintre noi. Potrivit cercetătorului, ar trebui cu toții să purcedem la promovarea acestor practici, să le trăim. „Ne gândim chiar la noi la universitate, care un consumator de bunuri și servicii, să discutăm cu secția achiziții publice, ca la unele poziții să implementăm anumite criterii de durabilitate”, a spus Maria Cojocaru.
Cu referire la constatarea că „legislația permite, recomandă”, Natalia Postolache, de la Agenția Achiziții Publice, a spus, din experiența sa în sectorul public deja de mulți ani, că „odată ce nu este impus ceva, dar doar se permite, acest lucru nu o să fie executat”. „Și noi putem să includem foarte multe prevederi în legislație, dar dacă noi nu vom impune o cotă parte a achizițiilor durabile, obligator, ele nu o să meargă”, a spus Natalia Postolache.
Olga Pisarenco, șef de secție achiziții la Banca Națională, a menționat că de când activează la BNM tot stă cu gândul la achizițiile verzi, care pot fi realizate inclusiv la cel mai mic preț și acolo unde este posibil BNM solicită certificate ecolabel. „Foarte mult contează ceea ce avem pe piață. Trebuie să avem operatori economici care să ne asigure concurență inclusiv pe partea ce ține de ecologie. Nu poate statul să impună ca cerință obligatorie achizițiile verzi, atît timp cât pe piață noi nu avem operatori economici”, a spus Olga Pisarenco.
Proiectul „Сonsolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova” urmărește să consolideze componenta de sustenabilitate a achizițiilor publice în Republica Moldova prin cercetare teoretico-metodologică și aplicativă, dar și prin analiza bunelor practici europene în materie de achiziții publice durabile. La fel, prin transfer de cunoștințe și sporire a gradului de conștientizare al societății asupra rolului achizițiilor publice durabile, prin organizarea de reuniuni, ateliere de lucru, cluburi de discuții, simpozioane științifico-practice etc. Proiectul va fi implementat în patru etape și vor participa profesori de la Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova și experți de la IDIS „Viitorul”.
