Ediția a III-a a Indicelui de percepție a sistemului de achiziții publice inclusiv percepția privind reglementarea și implementarea achizițiilor publice durabile/ecologice în Republica Moldova, a fost prezentat pe 20 decembrie 2021 de către experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. Indicele a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, implementat de către Facultatea de Științe Economice a Universității de Stat din Moldova și IDIS „Viitorul”, finanțat din bugetul de stat.
Diana Enachi, cercetător în cadrul proiectului, a spus că Indicele de Percepție a Sistemului de Achiziții Publice din Republica Moldova și-a propus să aducă în spațiul public, într-o manieră comprehensivă și sistematică, percepția tuturor actorilor din sistem (autoritățile contractante, sectorul privat și societatea civilă / monitorii) cu privire la utilizarea banilor publici prin sistemul național de achiziții publice. În premieră, ce-a de-a III-a ediție a studiului a evaluat percepția privind reglementarea și implementarea achizițiilor publice durabile / ecologice în Republica Moldova.
Scopul cercetări a fost de a evalua percepția operatorilor economici și autorităților contractante asupra respectării principiilor care stau la baza achizițiilor publice (transparență; eficiență; asigurarea concurenței; protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile; etc.). Un alt scop a constat în identificarea și analiza constrângerilor privind implementarea criteriilor de durabilitate în procesul de achiziție publică, dar și formularea unor propuneri de politici publice care să impulsioneze acest proces.
Elaborarea Indicelui a vizat analiza cadrului legal primar și normativ secundar, chestionarea a 61 de autorități contractante și a 30 de operatori economici. A fost organizat un focus grup cu participarea reprezentanților societății civile, au fost analizate surse de date deschise etc.
Potrivit Dianei Enachi, 60% din agenții economici participanți la sondaj au o încredere înaltă (50%) și extrem de înaltă (10%) în sistemul achizițiilor publice. Circa 1/4 dintre respondenți au un nivel de încredere scăzut și extrem de scăzut (27%), iar 13% au menționat un nivel de încredere mediu.
Autoritățile contractante participante la sondaj au fost întrebate cum evaluează activitatea autorităților de reglementare în domeniul achizițiilor publice, cu referire la autoritățile care elaborează cadrul legal și politicile în domeniu. Astfel, mai mult de jumătate dintre autoritățile contractante respondente au evaluat la nivel înalt (38%) și foarte înalt (20%) activitatea de reglementare a Ministerului Finanțelor și Agenției Achiziții Publice. Circa 1/3 au notat o poziție neutră (35%), apreciind activitatea de reglementare cu calificativul mediu. Doar 7% dintre cei chestionați au evaluat cu calificativul scăzut și extrem de scăzut activitatea de reglementare și elaborare a politicilor în domeniul achizițiilor publice.
Vadim Țurcan, la fel cercetător al proiectului, a declarat că mai mult de jumătate dintre autoritățile contractante au apreciat cadrul legal în materie de achiziții publice cu calificatul foarte înalt și înalt. 35% - cu calificativul mediu, 5% și 2% - cu calificativul scăzut și extrem de scăzut. În cazul operatorilor economici, puțin peste jumătate dintre respondenți au apreciat înalt (43%) și foarte înalt (10%) cadrul legal în domeniul achizițiilor publice. În același timp, circa o treime dintre respondenți (30%) au apreciat cu calificativul mediu cadrul legal în materie de achiziții publice. Iar, ceilalți 17% operatori economici au apreciat calitatea cadrul legal cu calificativul scăzut.
„Comparativ cu rezultatele edițiilor precedente, se atestă o dublare a respondenților care apreciază calitatea cadrul legal în materie de achiziții publice cu calificativele înalt și foarte înalt. Acest rezultat se datorează faptului că în ultimii doi ani cadrul legal în materie de achiziții publice a fost îmbunătățit”, a declarat Vadim Țurcan.
Vorbind despre eficiența sistemului de achiziții publice în viziunea autorităților contractante, Vadim Țurcan a precizat că mai mult de jumătate au apreciat cu calificativul înalt și foarte înalt, 31% - cu calificativul mediu, iar 7% și 2% - cu calificativul scăzut și extrem de scăzut. Operatorii economici, doar 10% au menționat calificatul foarte înalt, 30% - înalt, 34% - mediu, scăzut și extrem de scăzut - 23 și 3%.
Potrivit cercetătorului, 2/3 dintre autoritățile contractante au apreciat cu calificativul foarte înalt și înalt transparența și accesul la date, 20% - cu calificativul mediu, iar 2% cu calificativul scăzut și foarte scăzut. Operatorii economici, mai mult de jumătate au acordat calificativul foarte înalt și înalt, mediu - 23%, scăzut și extrem de scăzut - 10% și 13%. Despre concurența de pe piața achizițiilor publice, Vadim Țurcan a afirmat că 16% și 30% dintre autoritățile contractante au apreciat foarte înalt și înalt indicatorul. 44% - cu calificativul mediu, iar scăzut și extrem de scăzut - 2%. Operatorii economici: 23% și 30% au apreciat cu calificatul foarte înalt și înalt, mediu - 27%, iar scăzut și extrem de scăzut - 13% și 7%.
Mai mult de jumătate dintre autoritățile contractante au apreciat cu calificativul foarte înalt și înalt integritatea sistemului de achiziții publice, 29% - cu mediu, 11% și 4% - cu scăzut și extrem de scăzut. Operatorii economici au avut o opinie mai rea. 10% cu foarte înalt, 17% cu înalt, 36% cu mediu. Scăzut și extrem de scăzut - 20% și 17%.
Carolina Ungureanu, alt cercetător în cadrul proiectului, a remarcat că autoritățile contractante asociază achizițiile publice durabile cu ecologia, economie, eficiență, calitate, durabilitate, impact pe termen lung și cu diminuarea efectului nociv al substanțelor toxice asupra mediului ambiant. Altele au afirmat că achizițiile publice durabile ar însemna siguranța că achizițiile publice în Republica Moldova au atins nivelul standardelor europene.
Operatorii economici au asociat achizițiile durabile cu protecția mediului, ecologie, raport-calitate-preț, durabilitate, transparență și achiziții verzi. De asemenea, au menționat că cerințele și specificațiile tehnice pentru obiectul achizițiilor publice durabile trebuie să fie bine pregătite și să fie respectată etica concurenței de către operatorii economici, iar luarea deciziilor de către grupurile de lucru să fie bazate pe prevederi legale. Aceștia, au venit și cu percepții negative cu privire la achizițiile publice durabile, pe care le-au asociat cu înțelegeri după culise, mijloace financiare aruncate în van și care nu se monitorizează, cu o selecție incorectă din partea autorităților contractante și cu solicitarea de documente suplimentare din partea operatorilor economici care nu au posibilitate să le prezinte.
La rândul lor, reprezentanții societății civile au menționat că achizițiile publice durabile sunt cele ecologice, care au un impact asupra mediului; produse care sunt calitative și sunt sustenabile, durabile și au impact pe termen lung.
Potrivit Carolinei Ungureanu, autoritățile contractante au declarat că aplică mai puțin criteriul de durabilitate, iar prioritate are criteriul de atribuire cel mai mic preț. Vorbind despre cauzele neaplicării criteriilor de durabilitate de către autoritățile contractante, cercetătorul a menționat că 32 dintre respondenți au răspuns că piața nu este pregătită să ofere astfel de bunuri, servicii sau lucrări; 24 au menționat lipsa de ghiduri și instrucțiuni practice și lipsa resurselor financiare. Alte motive ar fi lipsa seminarelor de instruire în acest sens.
56% dintre operatori economici consideră că nivelul de pregătire al autorităților contractante pentru implementarea achizițiilor publice durabile este unul scăzut și extrem de scăzut. Doar 17% dintre respondenți apreciază înalt nivelul de pregătire. În ceea ce privește nivelul de pregătire al pieței privind ofertarea conform criteriilor de durabilitate și protecție a mediului, 27% au menționat că piața este pregătită la un nivel înalt. 44% dintre autorități, comparativ cu 37% dintre operatorii economici, apreciază la un nivel scăzut și extrem de scăzut. 47% dintre autorități și 36% dintre operatori consideră că nivelul de pregătire al pieței este unul mediu.
Viorel Pîrvan, unul dintre autorii indicelui, a spus că pentru o mai bună calitate a procesului de achiziție, autoritățile contractante, operatorii economici și reprezentanții societății civile au vorbit, la compartimentul recomandări, despre necesitatea instituțiilor publice din domeniu de a-și realiza competențele legale. La fel, au menționat acordarea Agenției Achiziții Publice a acelor pârghii de supraveghere, monitorizare a achizițiilor publice. S-a mai recomandat ridicarea gradului de profesionalist, pregătire și calificare a funcționarilor din cadrul instituțiilor publice, dar și necesitatea majorării salariilor acestora, pentru a reduce riscurile de corupție.
O altă recomandare ține de necesitatea ca MTender să fie de deplin funcțional, în format electronic, pentru a avea acel proces electronic de achiziții publice, ce ar ușura activitatea tuturor celor care au tangență cu achizițiile publice.
Viorel Pîrvan a mai declarat că operatorii economici își doresc ca la elaborarea caietului de sarcini, a specificațiilor tehnice de către autoritățile contractante, să nu fie favorizați anumiți agenți economici. La fel, să fie incluse cerințe clare în ceea ce privește documentele necesare la depunerea ofertelor, iar autoritățile contractante să aloce acele resurse financiare pentru ca să poată fi desfășurate acele achiziții publice durabile.
Totodată, autoritățile contractante au notat despre importanța informării societății și a participanților la procesul de achiziții publice despre avantajele și importanța achizițiilor publice durabile. Despre necesitatea elaborării unor ghiduri, regulamente și instrucțiuni, despre cum să realizeze aceste achiziții publice durabile. Alte voci au vorbit despre necesitatea impunerii prin legislație a criteriilor de durabilitate în procesul de achiziții publice și crearea de stimulente și facilități pentru autoritățile contractante care desfășoară achiziții cu criterii de durabilitate.
Reprezentanții societății civile au recomandat instituirea unui clasament al autorităților contractante și al operatorilor economici care participă la achiziții publice, desfășoară proceduri și vin cu oferte care corespund criteriilor de durabilitate. S-a mai menționat acea obligație de sancționare pentru neaplicarea criteriului de durabilitate.
După prezentarea Indicelui, Natalia Postolache, reprezentant al Agenției Achiziții Publice, a afirmat că „cadrul legal oferă posibilitatea autorităților contractante de a desfășura proceduri de achiziții publice durabile și de a aplica criteriile de durabilitate, doar că lipsește caracterul obligatoriu. „Până nu se va realiza această condiție obligatorie, nu putem vorbi de un oarecare nivel de implementare a achizițiilor publice durabile în Republica Moldova”, a spus Natalia Postolache.
În opinia unei alte participante la discuție, instituirea obligativității poate fi utilă, dar să se facă gradual. „Nici țările dezvoltate nu au mers pe calea implementării din start a achizițiilor publice durabile. Puțin câte puțin se realizează aceste obiective. Nu știu dacă această obligativitate ar aduce acele rezultate. Poate odată cu educarea populației despre acest consum durabil”, a opinat participanta.
„Când vorbim de o achiziție verde, durabilă trebuie să avem în vedere toate cerințele standardelor Emas Iso. Asta înseamnă că noi trebuie să creăm un impact minimum asupra utilizării resurselor”, a declarat Valeriu Rusu, reprezentant al societății civile.
Potrivit Galinei Ulian, profesor universitar, doctor habilitat, director de proiect, obiectivele care au fost trasate până acum în cadrul proiectului au fost realizate și apreciate la nivel foarte înalt. „Tema achizițiilor publice durabile atrage foarte multă atenție din toate sectoarele, toți cer să fie făcute cercetări amănunțite în acest domeniu nou”, a spus Galina Ulian
Maria Cojocaru, doctor, conferențiar universitar, cercetător științific și coordonator în cadrul proiectului, a declarat că realizarea Indicelui a fost precedat de activități de documentare, de cercetare a conceptelor, analiza bunelor practici în domeniul achizițiilor publice durabile cât și a consumului durabil. „Autoritățile contractante, dar și operatorii economici, mai puțin cunosc despre aceste aspecte, cu toate că ele sunt prevăzute, dar s-a demonstrat că bunele practici fiind aduse la cunoștința celor implicați ar putea îmbunătăți foarte mult domeniul dat”, a afirmat Maria Cojocaru.
