O amplă analiză, privind identificarea reperelor pentru investiții și creșterea exporturilor produselor agricole moldovenești, cele mai importante ale complexului agroindustrial din Republica Moldova, care ar conduce la creșterea securității alimentare și dezvoltarea unei agriculturi moderne, a fost realizată de către expertul în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Viorel Chivriga. Studiul are trei capitole care analizează comerțul exterior al Republicii Moldova cu produse alimentare, cu produse vegetale și cu produse animale. La final sunt făcute concluzii și recomandări.
Potrivit studiului, în structura exporturilor moldovenești predomină produsele agroalimentare, care constituie circa 50% din totalul exporturilor. În prezent, majoritatea au ca destinație țările UE. Exporturile de produse agroalimentare nu sunt stabile și depind de factorii externi și interni. De exemplu, sistarea exporturilor de produse vegetale, animale și a băuturilor alcoolice în Federația Rusă, în 2005-2006 s-a diminuat drastic din cauza lipsei de flexibilitate atât în activitatea producătorilor și a exportatorilor de produse agroalimentare, cât și a autorităților. Importurile de produse agroalimentare în Republica Moldova, care sunt în creștere liberă, au luat amploare odată cu dezagregarea vechiului sistem agroalimentar, moștenit în anii 90.
Sectorul vegetal, în raport cu statele europene, este caracterizat prin producții mici și randamente foarte scăzute la majoritatea culturilor agricole. Tendințele ar fi influențate de utilizarea ineficientă a resurselor de producție, atât naturale, cât și umane și materiale. Sectorul vegetal este vulnerabil în fața calamităților naturale. Alt factor destabilizator este fragilitatea pieței rurale, aflată în proces de formare. Piața agricolă este caracterizată prin nestabilitate, fluctuații puternice de prețuri, lipsă de echilibru între cererea și oferta de produse vegetale, amenințări frecvente a securității alimentare a țârii etc. Pentru a schimba tendințele negative este necesar de a moderniza sectorul prin înzestrarea tehnică a entităților agricole, extinderea irigației, optimizarea structurii înființărilor agricole și mărirea spectrului de culturi agricole cultivate. Nu mai puțin importantă este extinderea serviciilor de consultanță în agricultură, de creditare etc.
Referitor la comerțul cu produse animale în studiu se spune că sectorul, în perioada tranziției spre economia de piață, a cunoscut metamorfoze colosale. În perioada 1980-2022, efectivul de bovine s-a redus de la 1 milion 150 de mii de capete la 104 mii. Situația este similară și la efectivul de porcine, de la 2 milioane 079 de mii de capete până la aproape 348 de mii de capete. Numărul ovinelor în această perioadă s-a redus mai lent, de la 1 milion 207 mii de animale la 433,8 mii de capete. Numărul cabalinelor sa diminuat de la 54 de mii de capete la 19,8 mii. Creșteri ale efectivului sunt înregistrate la caprine, de la 19 mii de capete la 140 de mii; iepuri de casă, de la 365 de mii de capete la 385 de mii, și la familiile de albine, de la 168 la 191 de mii de familii.
În opinia expertului, agricultura ecologică în Republica Moldova este un sub-sector cu potențial mare, dar nu s-a dezvoltat corespunzător. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, în 2020 erau înregistrați 152 de producători ECO, care cultivau 71 de culturi agricole ECO și produceau 53 de produse ECO. În 2019, numărul acestora a fost de 144 de antreprenori, 87 de culturi și 65 de produse ECO. Suprafața culturilor ECO în ultimele două decenii a avut o evoluție instabilă și a variat de la 80 ha în 2003 la 29.352 ha în 2020. Potrivit previziunii de extindere a suprafețelor pentru producție agroalimentară ecologică, prevăzută în Programul național privind producția agroalimentară ecologică, aprobat în februarie 2006, indicii actuali sunt mai mici decât prognoza pentru anul 2010, când s-a estimat 31.100 ha.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului “Strengthening Knowledge Management for Greater Development Effectiveness in the Near East, North Africa, Central Asia and Europe (SKiM)” /„Consolidarea gestionării cunoștințelor pentru o mai mare eficacitate a dezvoltării în Orientul Apropiat, Africa de Nord, Asia Centrală și Europa”, finanțat de către International Center for Agricultural Research in Dry Areas (ICARDA) și International Fund for Agricultural Development (IFAD). Proiectul colaborează, de asemenea, cu parteneri internaționali, precum CIHEAM-Bari, PROCASUR, Virginia Tech, precum și sisteme naționale de cercetare agricolă (NARS), guverne și servicii de extindere agricolă în Moldova, Maroc și Sudan.
