Anunțarea intenției de a modifica cardinal actualul sistem electoral din Republica Moldova a trezit numeroase reacții din partea societății civile și a partidelor politice din opoziție. Adoptarea unei legislații electorale noi înaintea viitorului scrutin parlamentar din 2018 poate crea senzația unor interese înguste pe care partidele aflate la guvernare le urmăresc pentru a-și fortifica pozițiile înainte de scrutin, aceasta este percepția care poate compromite orice inițiative legislative. Cu atât mai mult, adoptarea unui sistem electoral majoritar uninominal pe 101 circumscripții, în locul sistemului actual proporțional pe liste de partid, într-o singură circumscripție uninominală, cere autorităților sprijinul unui larg consens public la nivel național, deopotrivă cu clarificarea satisfăcătoare a unor multiple preocupări legitime asupra modului în care noul sistem electoral va lucra în beneficiul general, va rezolva problemele multiple, menționate în mai multe rânduri de către raportorii OSCE/ODIHR, ai Comisiei de la Veneția, orgaismul tehnic de monitorizare al Consiliului Europei. Aceste dezbateri au fost pe larg încurajate sâmbătă, 8 aprilie, în cadrul Conferinței internaționale „Schimbarea sistemului electoral: Pro și Contra“, organizată la Chișinău de către fundațiile Kondrad Adenauer Stiftung (KAS-Moldova) și Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), în parteneriat cu Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT și Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS-Viitorul).
Conferința a oferit posibilitate autorilor acestei inițiative, deputați și loialiști ai Partidului Democrat, să-și expună pozițiile, în efortul de a promova oportunitatea schimbării sistemului electoral. În egală măsură, alți vorbitori au avut șansa de a analiza riscurile și pericolele care pot fi create în urma acestui sistem electoral, consemnând că alegerea unui nou tip de alegeri nu este o operație cosmetică, ci un mecanism extrem de puternic de revizuire a puterii politice. Implicațiile sale pot afecta sistemul partidelor politice, legitimitatea noilor aleși, gradul de reprezentare al femeilor, minorităților etnice, implicarea diasporei și a cetățenilor RM rezidenți permanenți ai raioanelor estice, etc. Foarte mulți experți au atras atenția asupra impactului grav pe care intenția autorilor de a anula principiul ”votul imperativ este nul” din Constituția RM îl poate produce asupra stabilității politice și a mandatului suveran pe care, în ansamblul său, corpul legislativ îl formează după alegeri.
Moderatorul I panel, Igor Munteanu, Directorul IDIS, a opinat că sistemul electoral majoritar, în care câștigătorul ia totul, crează un drept absolut al unor actori politici de a-și impune voința absolută asupra minorității, ceea ce crează o soluție pe deplin nedemocratică, mai ales în societățile fragmentate, fragile, aflate în traziție, iar datorită existenței unei justiții slabe ori controlate, se crează riscul atribuirii unui învingător permanent, prin întroducerea acestui sistem. Sistemul proporțional instituie regula reprezentării proporționale, astfel, mai nuanțate, mai aproape de recunoașterea unor pluralități, în care nu există regula majorității absolute, ceea ce ferește de pericolul instituirii unei noi autocrații. Tot el a menționat spusele lui Giovanni Sartori, după care, ”ideile false despre democrație fac rău modelului democratic, impunând reguli, care nu au nimic cu democrația”, avansând ipoteza că sloganuul ”votul tau, deputatul tău” este total fals și chiar dăunător. Deputații aleși pentru legislativul național nimeresc în serviciul interesului național, al suveranității naționale, nu sunt ancorați în serviciul puterii dispozițiilor locale, iar cetățenii au tot dreptul să ceară socoteală autorităților locale pentru calitatea autoguvernării locale”.
Alți vorbitori, printre care și deputați în Parlament, lideri ai unor partide de opoziție, Europarlamentari și experți în sisteme electorale au continuat această linie de reflecție, extinzând lista de alerte, care se ridică în mod legitim față de un proiect de lege, în mare parte dezechilibrat, crud, necorelat cu normele și recomandările anterioare, care s-au făcut Republicii Moldova în vederea ajustării cadrului normativ în domeniul electoral și al reglementărilor ce țin de funcționarea procesului politic. Printre aceștia:
Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate:Este necesar de a rezolva problemele actualului sistem electoral. Trebuie soluționată problema votului pentru diaspora, care nu doar că asigură 30% din PIB, dar este și capitalul uman cu care putem construi ceva în această țară.
Vasile Bolea, deputat PSRM: Inițiativa de modificare a sistemul electoral apărut pentru a distrage atenția societății de la alte lucruri care se întâmplă în Republica Moldova - acțiune de PR pentru PD. Nu este o necesitate de a schimba sistemul electoral, ci trebuie acordată o mai mare atenție recomandărilor Curții Constituționale care au fost făcute după alegerile prezidențiale din anul 2016.
Siegfried Mureșan, europarlamentar:Sistemul uninominal trebuie să pornească de la numărul real al cetățenilor care se află peste hotare în condițiile în care 3-4 mandate nu sunt suficiente pentru a fi reprezentați în Parlament.
Tudor Deliu, șeful fracțiunii PLDM:Introducerea sistemului uninominal va fortifica fenomenul coruperii deputaților, iar autorii își doresc astfel să se mențină la putere.
Sergiu Sârbu, deputat PD:inițiatorii proiectului votului uninominal își doresc apropierea deputaților de cetățeni și responsabilizarea acestora. Populația susține trecerea la sistemul uninominal, inclusiv diaspora, potrivit unui sondaj.
Vladislav Gribincea, directorul Centrului pentru Resurse Juridice: De ce discutăm doar despre sistemul uninominal, dacă nu suntem de acord cu cel actual și există atâtea alternative? Principalele probleme ale Republicii Moldova sunt corupția și ierarhia puterii, iar corupția va afecta orice sistem electoral. România, care a avut sistemul uninominal, a renunțat.
Dumitru Diacov, președinte de onoare al PD:Ideea sistemului uninominal nu este a partidului pe care îl reprezintă, ci a fot preluată de la alți promotori ai inițiativei. Trebuie să ne mobilizăm pentru a face propuneri de îmbunătățire a proiectului, ca în final acesta să fie salutat de cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, în condițiile în care sisteme electorale ideale nu există.
Sorin Ioniță, președinte al ONG-ului ”Expert Forum”, România: O campanie în sistemul uninominal este mult mai costisitoare și mai greu de controlat, fiindcă în loc să verifici banii a 40 de partide, trebuie să ai în vizor cel puțin 300 de candidați. Un asemenea sistem electoral penalizează partidele mici și le favorizează pe cele mari cu resurse administrative, lucru demonstrat în Marea Britanie, unde există o asemenea experiență.
Igor Boțan de la ADEPT:Inițiativa privind introducerea sistemului uninominal în Republica Moldova ar reanima sistemul sovietic. Este necesar de a schimba legislația în sensul obligării partidelor să promoveze cei mai buni candidați. Partidele pot asigura reprezentativitatea tuturor grupurilor din societate în forul legislativ al țării.
Conerința de sâmbătă, 8 aprilie, a fost un exercițiu de reflecție publică deosebit de productiv în canalizarea atenției celor prezenți spre problemele de esență ale schimbării sistemului electoral. Organizatorii au salutat prezența activă a deputaților, a think tankurilor și presei interesate de acest subiect, concluzionând că stabilitatatea și vigoarea aranjamentelor constituționale se sprijină pe dreptul cetățeanului de a pune întrebări față de oportunitatea și eficiența oricăror acte legislative propuse de deputați, iar dezbaterile publice contribuie esențial la crearea analizelor de cost-beneficiu, astfel înțelegându-se în ce măsură interesul public este protejat, salvgardat de experimente costisitoare și adeseori nepotrivite.
