Orașele Bălți, Cahul și Cimișlia sunt cele mai transparente localități din Republica Moldova. Aceasta este concluzia raportului „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție”, prezentat astăzi, 29 iunie, de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.
„Cetățenii Republicii Moldova au nevoie de instituții democratice, eficiente, care pot servi interesului public numai în măsura în care arată aderență la valorile statului de drept, iar transparența și responsabilitatea este ca o foaie de turnesol care demonstrează seriozitatea intențiilor, planul lor concret de a munci pentru binele public. Moldova trebuie să investească mult mai mult în modernizarea spațiului rural, al dezvoltării locale și regionale, care nu pot fi de atins dacă nu tratăm autonomia financiară ca un drept efectiv alocat colectivităților locale de a se auto-guverna, potrivit competențelor și atribuțiilor recunoscute de legislație și Carta europeană a autonomiei locale. Evenimentul de astăzi este un bun prilej de a demonstra pe viu cum și în ce fel putem stimula o concurență sănătoasă, corectă, între localități pentru atragerea mai multor resurse externe, pentru repornirea motoarelor de dezvoltare locală în beneficiul cetățeniei locale”, a declarat Igor Munteanu, directorul executiv IDIS „Viitorul”.
La rândul său, Peter Tomášek, Diplomat pentru Dezvoltare și Cooperare din cadrul Ambasadei Republicii Slovace la Chișinău a menționat „Mă bucur că ne putem împărtăși experiența de succes pentru a contribui la creșterea transparenței la nivelul autorităților din Moldova. Iar INEKO, împreună cu partenerii săi, au creat niște portaluri utile care au crescut evident interesul cetățenilor față de viața civică și dezvoltarea comunităților din care fac parte”.
Prezent la eveniment, directorul INEKO, Peter Golias a subliniat: „Sunt încântat să constat că nivelul transparenței a crescut în multe localități din Moldova, în comparație cu clasamentul de anul trecut. Multe autorități locale s-au inspirat și au găsit motivația de a deveni mai deschise față de public și de a nu lăsa spațiu pentru corupție. Ca exemplu, municipiul Bălți, pe care l-am vizitat și s-a ridicat considerabil în topul celor mai transparente localități”.
Raportul, semnat de expertul Viorel Pârvan a monitorizat activitatea administrației publice locale din 60 de unități administrativ teritoriale din Republica Moldova (40 de orașe și 20 cele mai mari sate/comune). Localitățile au fost evaluate și clasate în următoarele nouă criterii de transparență: accesul la informație, participarea în procesul decizional, bugetarea locală, organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, administrarea proprietății publice, etica profesională și conflictul de interese, resursele umane, serviciile sociale, investițiile, întreprinderile municipale și participarea în societățile comerciale. Punctajul maxim pentru administrația unei localități, incluzând toate zonele a fost de 100 de puncte. Cele mai transparente autorități publice localesunt municipiul Bălți (83,5 puncte), Cahul (56 puncte) și Cimișlia (49 puncte).
„Analiza comparativă pentru anul 2016 indică pentru unele administrații publice locale un progres față de anul 2015 în ce privește asigurarea accesului la informațiile publice și transparența în activitatea guvernării locale. Desigur, au fost identificate și cazuri de pasivitate în deschiderea datelor publice către cetățeni și asigurarea participării acestora la procesul decizional. Dacă e să facem o medie generală a punctelor privind transparența, acumulate de localități, vom observa o ușoară creștere, în anul 2015 a fost 23,6%, iar în anul 2016 media a constituit 25,6%”, consideră Viorel Pârvan.
Potrivit raportului de monitorizare, aproape jumătate din autoritățile publice locale (27) nu au pe pagina lor web rubrici dedicate transparenței decizionale. Paginile web care includ astfel de rubrici nu sunt completate și nu conțin informațiile cerute de legislație. Iar în anul 2016, 29 de autorități publice locale din cele analizate nu au elaborat, aprobat și adus la cunoștință regulile interne de informare, consultare şi participare în procesul de elaborare şi adoptare a deciziilor. Cele mai bune exemple de respectare a accesului la informație sunt autoritățile publice locale din Bălți, Fălești și Orhei. La capitolul participarea în procesul decizional, doar 27 de autorități locale au organizat consultări publice în anul 2016 pentru proiectele de decizii. Totodată, numai autoritățile municipale din Chișinău, Bălți și Orhei și-au făcut public Raportul de transparență.
În ceea ce privește achizițiile publice, 23 de autorități publice locale au adus, parțial, la cunoștință publică anunţurile de participare la achiziţii publice. De asemenea, doar primăria municipiului Bălți a publicat pe web unele contracte de achiziții publice în anul 2016. La capitolul elaborarea şi executarea bugetului cele mai transparente sunt orașelor Cimișlia, Fălești și Cahul.
Autorul mai remarcă că deși 23 de autorități locale au făcut public pe pagina web CV-ul primarului, majoritatea localităților (57) nu aduc la cunoștința cetățenilor declarațiile cu privire la venituri şi proprietate ale aleșilor locali. Raportul „Transparența în guvernarea locală: între progres și involuție” mai arată că 14 autorități publice locale au făcut publice pe pagina web funcţiile vacante existente în serviciul public în 2016 și doar o singură autoritate publică locală și anume cea din municipiul Bălți a comunicat public pe pagina procesele - verbale ale comisiei de selectare a candidaţilor pentru funcţia vacantă, incluzând evaluarea comisiei şi clasamentul solicitanţilor.
Alte capitole analizate sunt „investițiile” și „gestionarea patrimoniului public”, unde datele atestă o tendință mai puțin îmbucurătoare. Astfel, doar șapte localități publică pe pagina web informațiile privind proiectele gestionate de administrația locală. Totodată, 49 de autorități publice locale nu fac publice anunțurile privind desfășurarea licitațiilor de vânzare/locațiune/arendă a bunurilor proprietate publică locală. Totuși, cele mai bune exempleprivind transparența în administrarea proprietății publice sunt autoritățile publice locale din Bălți și Cricova.
„O administrare pe deplin transparentă la nivel local presupune că autorităţile publice să garanteze accesul liber la informaţie și să asigure informarea corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public”, spune Viorel Pârvan.
La conferința din 29 iunie, intitulată „Transparența și responsabilitatea autorităților locale prin acțiuni anticorupție”, experta în finanțe publice, Angela Secrieru a comunicat rezultatele evaluării veniturilor publice locale din cele mai mari 50 de orașe și sate din Moldova, compilate într-un raport. Potrivit ei, administrațiile publice locale din Republica Moldova dispun de puține surse de venituri în comparație cu multe alte guverne locale din întreaga lume. Bugetele unităților administrativ-teritoriale au de un potenţial financiar insuficient, iar economiile locale se confruntă cu incapacitatea de a genera venituri proprii în volumul necesar.
La eveniment au participat și experții Transparency International din Slovacia care au împărtășit experienţa lor în domeniu. De asemenea, au fost prezentate principalele concluzii ale Indicelui de dezvoltare al mediului de afaceri local. Indicele, semnat de Liubomir Chiriac, Tatiana Lariușin și Ion Butmalai are scopul de a analiza avantajele și dezavantajele competitive ale raioanelor din Republica Moldova.
……………..
Topul celor mai transparente localități din Republica Moldova poate fi găsit pe portalul de date deschise www.localtransparency.viitorul.org.
Evenimentul a avut în cadrul inițiativei “Localități transparente, competitive și sustenabile financiar“. Inițiativa este implementată de IDIS Viitorul, în parteneriat cu Institutul pentru Reforme Economice și Sociale din Slovacia (INEKO), cu susținerea financiară a Programului de Asistență Oficială pentru Dezvoltare al Republicii Slovace (SlovakAid). Proiectul are ca scop creșterea transparenței, responsabilității financiare și competitivitatea autorităților locale din Republica Moldova.
Pentru detalii, contactaţi Ana – Maria Veverița: ana.veverita@viitorul.org sau la numărul de telefon (0 22) 221844.
