Republica Moldova este în continuare un teren fertil  pentru propaganda rusă, deoarece există, pe de o parte, o conexiune interdependentă între fenomenul propagandei și al dezinformării și societățile sărace, pe de altă parte, care sunt mai facil de manipulat. Televiziunea este un mijloc important de informare în rândurile populației din Republica Moldova, iar în ultimii doi ani, pentru spațiul informațional moldovenesc dominat de către mass media rusească, televiziunea rămâne încă a fi o pârghie importantă de influență. Este una dintre concluziile studiului „Politica informațională a televiziunilor din Republica Moldova”, realizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS „Viitorul”) și prezentat vineri, 15 decembrie, 2023.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București și a avut ca scop monitorizarea principalelor posturi de televiziune din Republica Moldova pentru a determina narațiunile informaționale ale surselor media TV și a estima dacă acestea informează cetățenii corect și echidistant, sau dimpotrivă, au tenta de a dezinforma și manipula opinia publică moldovenească.

Ion Tăbârță, expert politic la IDIS „Viitorul”, autorul studiului, a spus că subiectele selectate spre monitorizare reprezentă esența informațională a spațiului din Republica Moldova: politica internă; situația social-economică; justiția; Unitatea Teritorială Autonomă (UTA) Găgăuzia; politica externă; agresiunea militară a Rusiei contra Ucrainiei. Au fost analizate principalele produse informaționale care modelează opiniile în spațiul informațional: buletinele de știri; materiale cu tematică politică și social-economică; și talk-show-urile politice. Astfel, au fost selectate spre a fi monitorizate: Moldova 1; Jurnal TV; TV8; TVR Moldova; Pro TV; Vocea Basarabiei; Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT). Criteriile de selectare a televiziunilor au fost nivelul de audiență în conformitate cu măsurătorile efectuate și popularitatea lor rezultând din datele cercetărilor sociologice.

Este de menționat aici că la 16 decembrie 2022, Comisia Situații Excepționale a dispus suspendarea licenței de emisie pentru canalele Primul în Moldova, RTR Moldova, Accent TV, NTV Moldova, TV6, Orhei TV, pentru „lipsa unei informări corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”, iar unele dintre acestea – RTR Moldova, NTV Moldova, Primul în Moldova și TV6, care erau la acel moment printre primele 10 TV-uri cu cea mai mare audiență, au migrat spre altele, cu audiență mai mică. RTR Moldova spre Cinema 1, NTV Moldova spre Exclusiv TV și TV6 spre Orizont TV. Astfel, în monitorizare au fost incluse dublurile lor. Din aprilie 2023, primul în Moldova nu a mai produs continut informativ și nu a fost monitorizat.

Studiul a analizat narațiunile televiziunilor date referitoare la subiecte precum: 9 mai, Marea Adunare „Moldova Europeană” din 21 mai 2023; tematica energetică; protestele fermierilor; majorarea salariului miniștrilor; protestul deținătorilor de patente; incidentul de la Aeroportul Internațional Chișinău soldat cu decesul a două persoane; scandalul lingvistic de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”; reforma justiției; alegerile pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia; Summitul Comunității Politice Europene; relațiile Republicii Moldova cu NATO; denunțarea mai multor acorduri cu CSI; agresiunea militară rusă contra Ucrainei etc..

Studiul arată că o parte dintre televiziunile moldovenești dezinformează în mod intenționat și manipulează societatea moldovenească, acționând în interesele geopolitice ale Federației Rusi, dar și în interesele de grup și personale ale elementelor oligarhice din Republica Moldova. Scopul lor este de a nu permite reforma și modernizarea instituțiilor statului, parte a efortului de integrare europeană. De aceea, unele televiziuni încearcă să compromită orice guvernare proeuropeană de la Chișinău, indiferent de culoarea ei politică. Este vorba aici de: Orizont TV; Exclusiv TV; Cinema 1; și Gagauziya Radio Televizionu (GRT).

Autorul studiului mai afirmă că în ultimii doi ani, aceste televiziuni, prin intermediul politicii lor informaționale, au promovat mai multe narațiuni cu scopul de a lovi guvernarea proeuropeană de la Chișinău, și, prin aceasta, în mod intenționat, și constant, să discrediteze parcursul european în rândurile cetățenilor. În perioada de monitorizare au fost promovate narațiuni de manipulare și dezinformare precum: „plătim scump pentru gaz pentru că Sandu nu a vrut să meargă la Moscova ca să se înțeleagă cu Putin”, „cumpăram același gaz rusesc, dar mai scump din Europa”, „Republica Moldova merge pe calea Ucrainei, fiind o unealtă docilă în scopurile agresive ale Occidentului” etc.

„Concluzia generală a studiului este că Moldova 1, Jurnal TV, TV8, TVR Moldova, Pro TV și Vocea Basarabiei își construiesc politica de informare prin abordarea principalelor subiecte mediatice, reieșind din propria politica editorială, obiectivă și subiectivă, iar modul de diseminare a informației în spațiul public are loc prin intermediul știrilor și a talk-show-urilor. Exclusiv TV și Cinema 1 au o politică editorială la știri echilibrată pe unele subiecte, interpretativă pe altele, și de neinformare pe subiectele sensibile, de ordin geopolitic, cum ar fi agresiunea militară rusă contra Ucrainei. Este sesizabilă tenta de a nu promova parcursul european al Republicii Moldova, și dimpotrivă, de a favoriza camuflat direcția estică a vectorului extern sub lozinca echilibristicii geopolitice. Orizont TV deschis promovează interesele politice ale grupului Șor, având o politică informațională anti-UE și pro-Rusia. Politica informațională a GRT este puțin conectată la agenda publică a Republicii Moldova, reflectă situația din UTA Găgăuzia cu accente clare ostile la adresa autorităților centrale de la Chișinău și în interesele politice ale grupului Șor în regiunea găgăuză”, a declarat Ion Tăbârță.

Potrivit lui Ion Tăbârță, Chișinăul este o țintă a agresiunii hibride din partea Moscovei, iar unul dintre elemente este răspândirea propagandei ruse prin dezinformare, pentru a scădea gradul de reziliență a societății și a instituțiilor statului contra acestei agresiuni hibride dirijată de la Moscova. „În Republica Moldova, există încă un segment numeros al populației social-vulnerabile, care, alături de vorbitorii rusolingvi, este cel mai expus la propaganda și dezinformarea venită dinspre Federația Rusă, inclusiv prin intermediul actorilor politici interni, care acționează contrar intereselor Republicii Moldova”, menționează autorul în studiu.

Ion Tăbârță crede că pentru a combate și a reduce din fenomenul dezinformării în Republica Moldova este foarte important de a cunoaște care dintre televiziunile moldovenești manipulează opinia publică prin dezinformare sau neinformare privind principalele subiecte tematice care interesează societatea moldovenească. Astfel, în opinia sa, soluțiile contra televiziunilor care dezinformează, și în general contra fenomenului dezinformării, sunt:     aplicarea legislației

Republicii Moldova pentru televiziunile care nu respectă prevederile codului audiovizualului și acționează subminând securitatea instituției statului, dar și acordarea unei atenției sporite procesului de educație mediatică, începând din școli și continuând pe toate treptele din societate.

Cu referință la soluțiile legale, Ion Tăbârță susține că este indicat ca instituțiile statului să: comunice strategic; stabilească criterii clare de evaluare a posturilor televizate; dezvolte instrumente pentru a putea combate dezinformare de pe internet și platformele de socializare. Privind măsurile educaționale, este necesară: modificarea curriculum școlar (la așa obiecte ca dezvoltarea personală sau educația pentru societate) ca elevii de la ce mai fragede vârste să fie învățați să se orienteze în labirintul informațional al tehnologiilor postmoderniste, ca să poată face distincția dintr-o platformă care informează și una care dezinformează, să depisteze o știre care dezinformează și manipulează; introducerea în ultimul an de studii gimnaziale (cel puțin) și în licee și colegii, în mod obligatoriu, a obiectului de studiu educația mediatică.  

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

O Platformă de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată luni, 16 octombrie, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli. În cadrul primei ședințe a fost prezentată o culegere de cinci articole, în care cinci participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat o serie de unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.

Platforma de discuții a fost lansată în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. Platforma are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”: „Prin lansarea acestei Platforme de discuții vrem să atragem atenția asupra informațiilor numeroase, care în prezent sunt difuzate prin intermediul multor canale de informare și care trebuie asimilate atent, ele necesitînd o gândire critică și o analiză din diferite surse, în scopul evitării manipulării. Obiectul nostru, lansând această Platformă, este de a cerceta instrumentele, modalitățile și sursele care dezinfomează, dar și de a veni cu recomandări constructive pentru cetățeni. Astăzi este nevoie de o implicare mult mai largă în această privință. Viteza cu care circulă informația este alta decât a fost cu 20 sau chiar cu 10 de ani în urmă. Aceste procese influențează comportamentul cetățenilor și construiesc mentalitatea și gândirea omului. Vrem să avem o societate democratică, unde există acea gândire critică și posibilitatea de a reflecta și de a înțelege care informație este veridică și corectă, cu posibilitatea exprimării opiniilor tuturor părților implicate”.

Maria Nistor a analizat modul în care anumite surse media au manipulat, în interes politic, unele evenimente istorice. Este vorba de data de 28 iunie 1940, când din punct de vedere istoric se marchează ziua ocupației sovietice, iar partidele pro-ruse de la Chișinău sărbătoresc, la această dată, „eliberarea Moldovei de sub ocupația română”. Unele surse de informare în masă, potrivit Mariei Nistor, au tirajat cu această ocazie falsuri, susținând viziunile ideologice ale partidelor politice proruse. „Cu toții știm ce s-a întâmplat la 28 iunie 1940. Când am văzut reportajul la Primul în Moldova am cercetat să aflu de ce avem un astfel de material. Am aflat că postul TV are licența de emisie suspendată, a fost amendat de către Consiliul Audiovizualului de mai multe ori pentru că dezinfomează. A fost afiliat anterior unui partid politic cu viziuni ruse. Astăzi, alt partid pro-rus îl gestionează. Totodată, eroii din materialul jurnalistic sunt membri ai unui alt pardid politic care optează pentru direcția estică de orientare externă a Republicii Moldova”.

Mihai Avasiloaie a cercetat cum manipulează presa prezentarea unor sondaje de opinie. Astfel, a aflat că ignorarea contextului, prezentarea unor opinii ca fapte și estomparea sunt câteva dintre procedeele folosite într-o știre kp.md despre sondajul IPRE și CBS-AXA („Percepția cetățenilor cu privire la procesul de integrare europeană al Republicii Moldova”) din iulie 2023. „Sondajele de opinie sunt adesea un prilej pentru unele surse media de a manipula. Am aflat, în timpul realizării acestei analize, că portalul kp.md este o sursă media finanțată de la Moscova și urmează narativele propagandei rusești. Site-ul (dar și ziarul Комсомольская правда) au promovat intens interesele PSRM în ultimii ani, fiind deținute de către compania fostului președinte al fracțiunii socialiștilor din Parlament, Corneliu Furculiță. Într-o investigație a Ziarului de Gardă din anul 2021 se arată că această companie mai deținea și ziarul „Аргументы и Факты в Молдове” (aif.md)”.

Mihail Nesteriuc a vorbit despre relațiile moldo-române prin prisma dezinformării putiniste. În opinia sa, Rusia modernă și-a moștenit strategia de politică externă de la URSS, care, în loc să consolideze popoarele în statele lor naționale și să le atragă să coopereze cu poporul rus pe baza unui proiect sau a unei idei cu beneficii comune, a ales să împartă naționalitățile în blocuri artificiale și să le controleze. „Situația din Republica Moldova, și din regiunile învecinate, rămâne complexă și dinamică. Problemele ridicate cu privire la armament, politica externă și interesele geopolitice necesită o analiză și o discuție atentă cu toate părțile interesate. Este important ca factorii de decizie și ONG-urile implicate în securitatea informațională și educație să pregătească cetățenii pentru dezinformare și potențiale provocări ale propagandei inamice”.

Cătălin Murzac a analizat modul în care manipulează unele instituții de presă subiectul retragerii Republicii Moldova din Acordul privind Adunarea Interparlamentară a Comunității Statelor Independente (CSI). „În urma monitorizării efectuate, au fost depistate tendințe de manipulare informațională prin intermediul reportajelor postului de televiziune OrizontTV. Au fost încălcate norme ale Codului Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova, cum ar fi: promovarea pluralismului audiovizual; informarea corectă, obiectivă, complexă și imparțială; promovarea dezbaterilor publice pluraliste. Pentru prezentarea autorităților actuale ale Republicii Moldova în lumină proastă, au fost utilizate mai multe modele de manipulare. Declarațiile lor, deși prezente în reportaje, sînt scoase din context, iar narațiunea contrară este prezentată de pe poziții dominante, prin cantitatea și diversitate acesteia. Lipsa de expertiză imparțială și omisiunea informațiilor, precum și extragerea lor din context, marchează clar contururile manipulării”.

În atenția lui Pavel Vintilă a fost manipularea istoriei în interes politic, de către partidele politice, prin intermediul canalelor mass-media. El a analizat cum au reflectat unele instituții de presă data de 24 august 1944, când din punct de vedere istoric este marcată operațiunea Iași-Chișinău. „Aceste evenimente istorice, tragice, de importanță națională, sunt folosite de către agenții Federației Ruse în Republica Moldova în scopuri politice, călcând peste adevărul istoric, ponegrind memoria miilor de basarabeni care au devenit victime ale administrației sovietice de ocupație și, pe de altă parte, se dorește să proslăvească, să elogieze regimul sovietic care a fost instaurat în Basarabia după operațiile militare din vara anului 1944. În același timp, toate falsurile și denigrările sunt direcționate către guvernarea aleasă democratic de către cetățeni, pentru a-i slăbi susținerea, astfel, ca să poată fi realizate planurile războiului hibrid organizat de către Rusia împotriva Republicii Moldova și a conducerii pro-europene din prezent”.

Ludmila Barbă, jurnalistă Moldova 1: „Nu știam că tinerii de astăzi au dorința de a se aprofunda atât de mult și au dorința să studieze lumea fake-urilor, care domină nivelul nostru de viață, dar și gândirea noastră. Este de salutat faptul că acești tineri au învățat să facă distincția dintre o informație corectă și una falsă. Ei trebuie să ducă, prin intermediul altor activități, aceste cunoștințe asimilate mai departe. Lucrul acesta este foarte important fiindcă propaganda, manipularea actionează asupra emoțiilor oamenilor ”.

Irina Bejan, Centrul Regional de Dezvoltare Comunitară din Cahul: „În situația în care tot mai des suntem atacați cu informații false, ne ciocnim mai des de neadevăr , suntem implicați direct într-un război hibrid și este necesar să fie unite forțele pentru a contracara și preveni dezinformarea. O platformă comună între specialiștii, reprezentanții societății civile și ai autorităților, ar fi una dintre soluțiile care ar putea contribui la această luptă cu propaganda și influența agresorilor media. Cu cât mai multe subiecte vor fi dezbătute în cadrul Platformei, cu atât mai ușor vom discerne minciuna de adevăr și vom transmite mesajul că nu ne este frică, suntem pregătiți să luptăm cu atacurile din afară în domeniului informațional”.

Până acum, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, a fost efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic. A fost organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului pentru contura obiectivele proiectului și a vedea contribuția pe care o poate avea societatea civilă în acest domeniu. Au fost desfășurate 20 de sesiuni ale Programului de instruire/formare în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, la care au participat 31-35 de persoane. De asemenea, au fost produse două infografice pe baza informațiilor de la Program. În viitorul apropiat va fi prezentat un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media moldovenești reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false, dar și un Ghid - instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

--------------------

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;

Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;

Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .

Data lansării: 7 septembrie 2023

Data limită pentru înregistrare: 18 septembrie 2023, ora 12.00

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul" invită jurnaliștii, reporterii, corespondenții, PR managerii, studenții Facultăților de Jurnalism, profesorii de educația media, reprezentanți ai ONG-urilor, membrii Consiliului Audiovizualului, să adere, în calitate de membri, la o platformă de discuții în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”.

Scopul Platformei de discuție va fi acela de a facilita cooperarea dintre public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context regional și internațional. Platforma va asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere permanente unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Discuțiile în cadrul Platformei, patru la număr, se vor desfășura estimativ în luna octombrie, 2023; februarie, mai și iulie, 2024.

Participanții programului de instruire privind gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial, desfășurat în perioada 3 mai – 22 iunie 2023, vor avea posibilitatea să-și pună în aplicare cunoștințele și noile abilități obținute, și vor prezenta în cadrul platformei propriile analize și cercetări la subiectul dezinformării în Republica Moldova. Materialele elaborate şi recomandările formulate de către membrii Coaliției vor fi ulterior comunicate public şi transmise decidenților, contribuind astfel la îmbunătățirea legislației, politicilor și practicilor din sector.

Pentru a face parte din Platforma, vă invităm să completați formularul de înregistrare pina pe 18 septembrie 2023 - https://docs.google.com/forms/d/1hg2gbg8A21bi8kr-vn9bpEjE8sHwwgO0Ic-GeVmx7R0/edit?ts=64f845f3

Notă: din partea unei singure organizații sau instituții se pot înregistra mai mulți reprezentanți.

Pentru mai multe informații, ne puteți contacta la adresele de email: mihai.turcanu@viitorul.org și maria.procopciuc@viitorul.org .

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București. Obiectivul proiectului constă în sporirea capacităților instituțiilor media, organizațiilor societății civile și ale Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” implementează, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”. Obiectivul proiectului constă în sporirea capacităților instituțiilor media, organizațiilor societății civile și ale Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

În cadrul proiectului va fi efectuată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active în spațiul mediatic; va fi organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova pentru conturarea obiectivului principal al proiectului. Va fi făcut un studiu asupra modului în care cele mai influente instituții media din Republica Moldova reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false și implicațiile acestor acțiuni pentru țară.

Urmează să fie selectați 35 de reprezentanți ai instituțiilor media, studenți ai facultăților de jurnalism și ai organizațiilor societății civile, pentru un program complex de formare din 20 de sesiuni. Participanții la programul de formare vor avea posibilitate să aplice cunoștințele dobândite în practică și să elaboreze 15 evaluări / studii de caz / monitorizări sau analize pe teme care privesc societatea noastră, dar legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Va fi creată o platforma de cooperare, iar la ședințele periodice care se vor organiza vor fi prezentate rapoartele de monitorizare și vor fi formulate recomandări.

Proiectul își propune să elaboreze și 12 infografice pe baza informațiilor relevante conținute în rezultatele și constatările studiilor, analizelor, studiile de caz etc.

Va fi elaborat, de către experți în domeniu, un „instrument de semnalizare, pe principiul „stegulețele roșii”, care va avea forma unui ghid pentru jurnaliști și utilizatorii  media, care se va axa pe modalitățile de identificare a informațiilor false.

Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.

--------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .