Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a implementat, în perioada decembrie 2024 – martie 2025, proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
În cadrul proiectului, peste 20 de tineri, studenți, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, membri ai centrelor de tineret etc., din Republica Moldova, au participat la un atelier practic privind metodele de identificare și contracarare a dezinformării susținută și sponsorizată de către Federația Rusă. În cadrul atelierului, Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO de la Chișinău, a vorbit despre campaniile de dezinformare online ale Rusiei împotriva statelor occidentale, inclusiv împotriva Republicii Moldova.
Totodată, la același atelier, tinerii au învățat de la trainerul Nina Bolocan să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare și au avut ca sarcină pentru acasă să creeze materiale vizuale menite să informeze corect asupra unor probleme societale persistente. Ulterior, IDIS „Viitorul” a desfășurat trei hackathoane, unde tinerii au prezentat peste 20 de infografice și videouri. Materialele create au fost analizate de către o echipă de experți de la IDIS „Viitorul” și promovate pe pagina de Facebook a IDIS „Viitorul”, dar și pe contul de telegram al IDIS „Viitorul”. Materiale promovate în perioada 10-28 martie, au adunat în total: 3036 aprecieri, 761 de comentarii, 634 de distribuiri, 220 988 de redări, 640 225 de vizualizări și un impact pentru 450 875 de persoane. Cinci dintre cei mai inspirați participanți, au mers într-o vizită de informare la sediul NATO de la Bruxelles, în perioada 16-20 martie, 2025, organizată de către IDIS „Viitorul”.
Obiectivul general al proiectului a fost de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului au fost: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, s-a urmărit creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, special concepută pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.
***
Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, a fost susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a organizat în perioada 16-20 martie, 2025, o vizită de studiu la sediul NATO de la Bruxelles pentru un grup de cinci tineri, care au creat infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare în Republica Moldova. Vizita de studiu a fost parte a proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO și implementat în perioada decembrie 2024 – martie 2025.
„Vizita la sediul NATO a fost una benefică, oferindu-ne o perspectivă aprofundată asupra provocărilor geopolitice din regiune. Întâlnirile și discuțiile avute, ne-au ajutat să înțelegem mai bine rolul NATO și importanța cooperării pentru securitatea regională. A fost o experiență care ne-a consolidat cunoștințele”, a spus Mihail Nesteriuc, participant al vizitei de studiu.
„Vizita de studiu a fost o experiență valoroasă, oferindu-ne oportunitatea de a înțelege mai bine sprijinul pe care NATO îl acordă Republicii Moldova în lupta împotriva dezinformării. Având în vedere amploarea fenomenului în spațiul mediatic (și nu doar) din țară, implicarea NATO este esențială pentru consolidarea eforturilor de combatere a manipulării informaționale și contribuie la aprofundarea cunoștințelor despre sprijinul internațional acordat, în special în contextul actualei situații geopolitice din regiune”, a declarat Ruslan Graur, participant al vizitei de studiu.
„Vizita de studiu a fost o oportunitate de a înțelege mai bine rolul NATO în asigurarea securității globale, dar și în combaterea dezinformării, care astăzi este o provocare tot mai mare. Am aflat multe despre modul în care NATO sprijină statele partenere în consolidarea rezilienței informaționale și despre mecanismele prin care se contracarează manipularea mediatică. Aceste informații sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care propaganda și știrile false pot influența percepția publică asupra securității și cooperării internaționale”, a spus Snejana Jitari, participantă la vizita de studiu.
„O doză de inspirație mi-a oferit vizita de studiu la sediul central NATO, unde, în urma discuțiilor cu cu personalul de acolo, mi-am reconfirmat faptul că NATO nu înseamnă doar armament și tehnologie militară, dar este un spațiu extrem de mare în care pe primul loc se pune viața umană. Este o perioadă în care Republica Moldova este vulnerabilă în fața dezinformării în masă, iar NATO a dat dovadă de deschidere pentru a oferi suportul necesar și în acest sens”, a menționat Radu Soltan, participant.
„Vizita la sediul NATO a fost o oportunitate pentru discuții profunde asupra provocărilor geopolitice actuale. Informațiile și opiniile primite ne-au permis să înțelegem mai bine prioritățile strategice ale Alianței și impactul acestora asupra securității regionale”, a afirmat Natalia Iasibas, participantă.
„Vizita aceasta ne-a convins odată în plus de faptul că interesul extern pentru sprijnirea R. Moldova a crescut foarte mult începînd cu 2022, dar și de faptul acestui interes trebuie să-i corespundă societatea civilă, mediul academic, actorii politici și toți cetățenii interesați ca țara noastră să continue procesul de integrare europeană și de apropiere de comunitatea internațională liberă și care privește către viitor”, a specificat Mihai Țurcanu, membru al echipei de organizare din cadrul IDIS „Viitorul”.
Prima activitate a proiectului a fost organizarea unui atelier practic, unde Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO din Republica Moldova, a vorbit despre campaniile de dezinformare online ale Rusiei împotriva statelor occidentale, inclusiv împotriva Republicii Moldova. Totodată, la același atelier, tinerii au învățat de la Nina Bolocan, să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare.
Ulterior, tinerii au avut la dispoziție trei săptămâni să creeze videouri și infografice, orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare în Republica Moldova, care au fost prezentate în cadrul a trei hackathoane, desfășurate pe 6, 11 și 18 februarie, 2025.
Obiectivul general al proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova” este de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, se urmărește creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, concepută special pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.
***
Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada decembrie, 2024-martie, 2025, este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a încheiat marți, 18 februarie, 2025, activitatea a trei hackathoane, unde peste 20 de tineri, participanți ai atelierului privind metodele de identificare și contracarare a dezinformării, au creat și prezentat peste 20 de infografice și videouri, orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare în Republica Moldova. Hachathoanele, care s-au desfășurat pe 6, 11 și 18 februarie, 2025, au fost parte a proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO și implementat în perioada decembrie 2024 – martie 2025.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, manageră de proiect, a mulțumit participanților pentru implicare și interesul față de subiectul dezinformării, tot mai actual în ultima perioadă. „În cadrul acestor trei hackathoane am dorit să ne concentrăm pe implicarea voastră în promovarea mesajelor corecte asupra unor fenomene vulnerabile pentru societatea noastră. Cetățenii trebuie să aibă la dispoziție mai multe viziuni expuse asupra unor fenomene pentru a nu se lăsa dezinformați. Materialele realizate de către voi, vor fi analizate de către o echipă de experți de la IDIS „Viitorul”, iar pe cei mai inspirați participanți îi așteaptă o vizită de informare la sediul NATO de la Bruxelles, pe care planificăm să o organizăm la începutul lunii martie”, a spus Carolina Ungureanu.
„Astăzi tot mai mult este nevoie de activități pentru a combate efectele negative ale manipulării informaționale și a promova o societate bine informată. Cred că educația media și identificarea surselor care promovează falsuri reprezintă pași fundamentali pentru consolidarea democrației și protejarea valorilor autentice. Este responsabilitatea generației mele să contribuie la un viitor mai sigur și mai informat”, a spus Snejana Jitari, participanță.
„În ultimul timp am participat la o serie de activități dedicate dezinformării, dar încă simt necesitatea să descopăr și alte aspecte legate de acest fenomen. Este o problemă cu care se confruntă Republica Moldova și aici văd suportul generației tinere – să contribuie la combatarea dezinformării”, a declarat Ruslan Graur, participant.
„Am participat în acest proiect din dorința mea de a descoperi mai multe și de a-mi consolida cunoștințele despre riscurile actuale a dezinformării din spațiul nostru, deoarece urmează și eu la rândul meu să intruiesc un grup de 20 de tineri într-un proces de dezvoltare a competențelor lor și a gândirii critice cu scopul de a promova campanii pe social media de combatere a dezinformării”, a menționat Radu Sultan, participant.
„Prin participarea mea am dorit să contribui la schimbarea percepției tinerilor, vorbitori de limba rusă, despre parteneriatele Republicii Moldova cu NATO, demontând miturile frecvente care circulă despre acest subiect. Am dorit să aduc informații clare și obiective pentru a ajuta publicul să înțeleagă corect beneficiile și realitățile acestor parteneriate, iar pentru a ajunge la audiența țintă, am realizat materiale în limba rusă”, a afirmat Natalia Iasibas, participantă.
Prima activitate a proiectului a fost organizarea unui atelier practic, unde Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO din Republica Moldova, a vorbit despre campaniile de dezinformare online ale Rusiei împotriva statelor occidentale, inclusiv împotriva Republicii Moldova. Totodată, la același atelier, tinerii au învățat de la Nina Bolocan, să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare.
Obiectivul general al proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova” este de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, se urmărește creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, concepută special pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.
***
Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada decembrie, 2024-martie, 2025, este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a desfășurat vineri, 31 ianuarie, 2025, un atelier practic despre metodele de identificare și contracarare a dezinformării susținută și sponsorizată de către Federația Rusă în Republica Moldova. La eveniment au participat peste 20 de tineri, studenți, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, membri ai Centrelor de tineret etc., care au fost selectați în baza unui concurs. Activitatea a fost parte a proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, finanțat de către Divizia de Diplomație Publică a NATO și implementat în perioada decembrie 2024 – martie 2025.
Carolina Ungureanu, directoare adjunctă a IDIS „Viitorul”, a spus în deschiderea atelierului că IDIS „Viitorul” are o vastă experiență în implementarea de proiecte similare, iar interesul față de activitățile acestora și subiectul dezinformării a fost mare. „Observăm, în ultima perioadă, o tendință tot mai accentuată de a răspândi informații false, care dezinformează, nu atât la TV, radio sau presa scrisă, ci în special, în mediul online, pe rețelele sociale. Ceea ce am realizat anterior a fost util și necesar participanților la activitățile desfășurate privind fenomenul dezinformării. În cadrul acestui proiect vrem, la fel, să ne concentrăm pe metodele de identificare și contracarare a dezinformării și pe promovarea mesajelor veridice, ca cetățenii să aibă mai multe viziuni expuse asupra unor fenomene”, a spus Carolina Ungureanu.
Ion Tăbîrță, director executiv al Centrului de Informare și Documentare NATO din Republica Moldova, trainer al atelierului practic, a menționat că în prezent, în contextul existenței platformelor digitale și a rețelelor sociale, este extrem de ușor pentru autorii activităților hibride, care urmăresc să promoveze mesaje false, să le pună în aplicare, iar campaniile de dezinformare online ale Rusiei împotriva statelor occidentale ilustrează bine acest fenomen, chiar dacă unele dintre acestea sunt foarte subtile, dar cu mare impact și consecințe. „Dacă e să ne referim la dezinformare, instituția NATO, și structura din Chișinău pe care o conduc în prezent, a fost cel mai mult supusă manipulării, dezinformării în toată istoria Republicii Moldova, în special de către propaganda rusă”, a spus Ion Tăbîrță.
Totodată, la atelier, tinerii au învățat de la trainerul Nina Bolocan, să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare. Ca activitate practică, participanții la atelier vor elabora 18 produse de conținut, care vor fi distribuite pe Facebook și care vor fi prezentate, ulterior, în cadrul a trei hackathon-uri, care vor fi desfășurate pe 6, 11 și 18 februarie, 2025. Cei trei cei mai activi și inspirați participanți la activitățile realizate vor merge într-o vizită de studiu la sediul NATO din Bruxelles, Belgia, planificată în prima jumătate a lunii martie 2025.
Obiectivul general al proiectului „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova” este de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, se urmărește creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, concepută special pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.
***
Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada decembrie, 2024-martie, 2025, este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” implementează, în perioada decembrie 2024 – martie 2025, proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”. Proiectul este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
Obiectivul general al proiectului este de a sprijini efortul de contracarare a amenințărilor de dezinformare și de manipulare venite din partea Federației Ruse, care vizează Republica Moldova. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: creșterea capacităților tinerilor, studenților și formatorilor de opinie în domenii precum: gândirea critică, educația media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial. De asemenea, se urmărește creșterea rezilienței societății moldovenești în ceea ce privește gândirea critică, educația media și rezistența la dezinformare printr-o acțiune de conștientizare și vizibilitate pe rețelele sociale, special concepută pentru a semnala campaniile de dezinformare și informații false promovate de Rusia și de interpușii acesteia.
În cadrul proiectului, vor fi selectați, pe bază de competiție, până la 25 de tineri, studenți, reprezentanți ai organizațiilor societății civile, membri ai Centrelor de tineret etc., din țară, care au peste 18 ani. Aceștia vor participa la un atelier practic privind metodele de identificare și contracarare a dezinformării susținută și sponsorizată de către Federația Rusă.
Totodată, la atelier, tinerii vor învăța să creeze infografice și videouri orientate spre contracararea narațiunilor rusești de dezinformare, care vor fi prezentate, ulterior, în cadrul a trei hackathon-uri. Ca activitate practică, participanții la atelierul practic, dat și la cele 3 hackathon-uri, vor elabora 18 produse de conținut, care vor fi distribuite pe Facebook. Participanții ce mai activi și inspirați vor merge într-o vizită de studiu la Bruxelles.
***
Proiectul „Semnalarea dezinformării și a informațiilor false în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, este susținut financiar de către Divizia de Diplomație Publică a NATO.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook – https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a implementat, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”. Obiectivul proiectului a fost de spori capacităților instituțiilor media, organizațiilor societății civile, ale studenților și ale Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, în ceea ce privește gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.
În cadrul proiectului a fost realizată o cartografiere a instituțiilor media și a organizațiilor societății civile active din spațiul mediatic al Republicii Moldova. La fel, a fost organizată o întâlnire cu membrii Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova pentru a contura obiectivul proiectului.
Ulterior, 35 de studenți, reprezentanți ai instituțiilor media și ai organizațiilor societății civile, au fost selectați, în urma unui concurs organizat, pentru a participa la un program complex de formare, care a fost lansat pe 3 mai, 2023. Pe 22 iunie, 2023, în ultima zi de instruire, celor 35 de participanți le-au fost înmânate certificatele de participare la program, care a presupus 20 sesiuni, unde au fost abordate subiecte precum: educația media și experienţa naţională privind educaţia media; ce stă în spatele tendințelor de dezinformare și care sunt miturile care stau la baza campaniilor de dezinformare. S-a discutat despre tehnici de combatere a dezinformării; despre informațiile false ca parte componentă a dezinformării; despre experiența și bunele practici la nivel internațional în combaterea dezinformării. Participanții au fost instruiți și la capitolul verificarea faptelor; particularitățile dezinformării în mediul online; rolul noilor tehnologii în campaniile de dezinformare; dar și rolul jurnaliștilor în combaterea dezinformării etc.
După încheierea sesiunilor de instruire, participanți Programului de formare au aplicat cunoștințele obținute în activitate practică. Cei au dorit, au avut ca sarcină să facă evaluări / studii de caz / monitorizări și analize pe subiecte legate de dezinformare, alfabetizare media și gândire critică. Proiectul a prevăzut scrierea a 15 articole de acest fel.
O altă activitate a proiectului a fost crearea, în baza unui concurs deschis, a unei Platforme de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media, care s-a întrunit în patru ședințe de lucru. La aceste ședințe (16 octombrie 2023 ; 6 februarie 2024 ; 4 iunie 2024 ; 18 octombrie, 2024) au fost prezentate temele de acasă ale participanților de la Programul de formare. Materiale au fost incluse în 4 culegeri de articole: primele cinci articole.; culegere cu altele două articole; o altă culegere cu patru articole ; ultimele patru articole.
Studiul „Politica informațională a televiziunilor din Republica Moldova”, realizat, la fel, în cadrul proiectului, este despre cum cele mai influente instituții media din Republica Moldova reflectă problemele interne și externe, care afectează societatea, din perspectiva dezinformării, a prezentării știrilor false și implicațiile acestor acțiuni pentru țară.
De asemenea, a fost elaborat, după principiul „stegulețele roșii”, un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, în limbile rusă și română. Versiunea în limba română a fost prezentată pe 6 februarie, 2024, la cea de-a doua ședință a Platformei de discuții. Versiunea în limba rusă a fost tradusă ulterior.
Proiectul a prevăzut și elaborarea a 12 infografice pe baza informațiilor relevante despre programul de instruire; sesiunile desfășurate în cadrul programului; politica informațională a televiziunilor din Republica Moldova; concluziile studiului privind politica informațională a televiziunilor – partea I și partea II; zece întrebări pentru a detecta o știre falsă; sursele web pentru verificarea imaginilor video; sursele web pentru detectarea știrilor false; stegulețele roșii recomandate de către Oxford Internet Institute; primele cinci articole scrise de către participanții la Programul de instruire; a doua culegere de articole cu alte cinci analize ale participanților; și a treia culegere de articole despre ultimele cinci analize ale participanților.
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, a fost susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, organizații neguvernamentale, reprezentanți mass media s-a întrunit vineri, 18 octombrie, 2024, în a patra ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a prezentat în deschiderea ședinței varianta rusă a Ghidului privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, o traducere a Ghidului în limba română, ambele având menirea de a ajuta publicul să identifice mai rapid și mai ușor știrile false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”. „Participanții la una dintre ședințele anterioare ale Platformei au solicitat ca Ghidul care este în limba română să fie tradus și în limba rusă. În opinia lor, grupul care este astăzi mai mult predispus la dezinformare, cu părere de rău, este reprezentat de către vorbitorii de limba rusă, care nu cunosc limba română și sunt mai slab informați”, a declarat Carolina Ungureanu.
Carolina Ungureanu și-a exprimat speranța că IDIS „Viitorul” a contribuit prin intermediul Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media la creșterea unei generații, dar și a capacităților unor jurnaliști de investigații. Spre exemplu Măriuța Nistor este absolventa programului de instruire, apoi a fost implicată în elaborarea unui articol, care a fost prezentat în cadrul unei sedinte a Platformei de discuții privind combaterea dezinformării, lansată la inițiativa IDIS „Viitorul”. Recent, pe 11 octombrie 2024, a fost publicată investigația Măriuței Nistor, care doar pe YouTube are 298 de mii de vizualizări, 2447 de comentarii și foarte multe distribuiri.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, crede că una dintre erorile pe care le face astăzi societatea civilă din Republica Moldova este că realizează analize, studii și rapoarte, exclusiv în limbile română și engleză și mai puțin în limba rusă. „În ultima perioadă, în limba rusă nu prea sunt scrise studii și rapoarte. Nu prea sunt comunicatori, nu prea sunt oameni care să ducă opiniile noastre în fața vorbitorilor de limba rusă. O să fie nevoie de eforturi colosale ca să nu pierdem acești oameni, care ajung în fluxul acesta al propagandei ruse”, a spus Liubomir Chiriac.
Ruslan Graur a analizat care este impactul dezinformării pe TikTok asupra percepțiilor politice ale tinerilor din Republica Moldova. În opinia sa, TikTok a devenit o mașinărie de diseminare a falsurilor și de sperietori, iar ținta pare să fie anume generația tânără. „Multe informații false sunt distribuite zilnic pe canalele de pe TikTok. Numărul lor este în creștere, la fel și numărul de utilizatori din Republica Moldova. Politicienii moldoveni au migrat pe această platformă, unde au zeci de mii de urmăritori, alții pur și simplu investesc bani în crearea de conturi false sau chiar plătesc influenceri pentru a-și distribui mesajele politice. Cele 20 de conturi monitorizate sunt urmărite în total de cca. 420 000 de urmăritori”, a menționat Ruslan Graur.
Silviu Plopa a încercat să afle dacă există sau nu manipulare în ceea ce privește direcția externă de dezvoltare economică a Republicii Moldova. Potrivit lui, Republica Moldova se confruntă, și în prezent, cu probleme mari referitoare la direcția de dezvoltare economică. „Deși mulți cetățeni recunosc că Uniunea Europeană este o cale de îmbunătățire a nivelului de trai, totuși există speculații și manipulări în jurul acestui subiect, frecvent bazate pe argumente nefondate. Au fost analizate principalele dezinformări ce ține de: asistența externă, exporturile Republicii Moldova, suportul oferit pentru depășirea COVID 19, a crizei energetice, ets. Este important ca Republica Moldova să continue să promoveze o politică pro UE pentru a beneficia de sprijinul financiar și de oportunitățile economice care îi sunt oferite și să întreprindă măsuri pentru a informa populația, împotriva căreia se răspândesc falsuri”, a afirmat Silviu Plopa.
Alexandru Tetelea a observat în articolul său că patriarhia rusă este un instrument de propagandă și expansiune al imperialismului rus. El susține că poate fi observată o puternică amprenta ideologiei naționalismului rus în multe exprimări ale clericilor de astăzi din Republica Moldova în adresa creștinilor. „Aceste lozinci subliniază importanța frăției între Rusia, Europa de Est și Asia, unde Rusia trebuie să-și reafirme influența în fostele republici sovietice și să se opună extinderii valorilor occidentale. Unii preoți moldoveni, ideologic, vorbesc despre „păcătosul” sistem democratic, care va distruge temeliile culturii creștine”, a specificat Alexandru Tetelea.
Mihail Nesteriuc a analizat dezinformarea din discursurile candidaților la alegerile prezidențiale din 20 octombrie și în contextul referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova. După ce a analizat conturile de TikTok ale candidaților și a constatat că au fost câteva narațiuni false împotriva referendumului, promovate de către cei 11 concurenți. „Cei mai mulți dintre concurenți, 45,5%, în mare parte de stânga, au susținut că referendumul este un truc electoral, menit să ajute pe cineva să câștige alegerile. O bună parte, 24,2%, la fel candidați de stânga, au transmis mesaje precum că referendumul nu are putere juridică. Alții 18,2% au susținut că referendumul nu ne va ajuta să aderăm la UE și a fost promovat de către politicieni pentru a submina așteptările oamenilor. 12,1% au promovat ideea schimbării temei referendumului, că nu ar fi potrivită. Toate acestea nu sunt adevărate”, potrivit lui Mihail Nesteriuc.
„Noi trăim în era în care informația circulă cu viteza luminii și observăm că tânăra generație acordă tot mai mare interes știrilor distribuite pe diverse rețele de socializare, în deosebi Instagram și Tik Tok, unde informațiile false sunt apreciate și, cel mai grav, distribuite într-un număr enorm și cu precădere în perioada electorală. Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral (CICDE) dezvoltă un program de instruire la acest aspect. Își propune să informeze, în masă, tinerii și tinerele din Republica Moldova cu privire la dezinformarea în perioada electorală. Participând la acest eveniment am reușit să adun noi informații, surse, pentru a le distribui, ulterior, prin intermediul seminarelor de informare în cadrul instituțiilor preuniversitare și universitare”, a declarat Tatiana Grigoriță, comunicatoare la CICDE, care a participat online la sesiune.
„Prezentările participanților, ca și prezentările de la ședințele anterioare, au scos în evidență temele asupra cărora se răspândesc astăzi informații false. Dezinformare este o problemă mare și pentru în societatea noastră, la fel cum se întâmplă astăzi în toate societățile. Astfel de activități sunt oportune publicului larg, care trebuie să știe cum distinge faptul că este informat sau dezinformat”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.
Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință din 16 octombrie 2023 au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie 2024, în cadrul celei de-a doua ședință, au fost prezentate alte două articole. Pe 4 iunie 2024, în a treia ședință de lucru a fost prezentată o altă culegere cu patru articole. În total, au fost elaborate 15 articole.
Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale, care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit marți, 4 iunie, 2024, în a treia ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat de către propaganda rusă și agenții de influență ai Rusiei în R. Moldova, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.
Mihail Nesteriuc a analizat fenomenul moldovenismului ca ideologie pseudo-națională și o manifestare a discursului de ură antiromânesc, care este promovat de către agenții de influență ai Kremlinului în Republica Moldova în scopul dezbinării societății prin intermediul rețelelor de socializare și al mijloacelor mass-media. În opinia sa, moldovenismul nu este o ideologie, ci o anti-ideologie, care îl „neagă întotdeauna pe celălalt". „Arhitecții moldovenismului au decis să construiască o ideologie de negare a românismului. Pe parcursul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, partidele pro-Kremlin au folosit anti-ideologia „moldovenismului" ca sol pe care să-și cultive principalele narațiuni. Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări în fața războiului hibrid desfășurat de către Federația Rusă. În ultimii ani, dezinformarea și manipularea au fost folosite ca instrumente importante pentru influențarea opiniei publice și destabilizarea situației politice și sociale din țară”, a spus Mihail Nesteriuc.
Mihai Avasiloaie a încercat să explice cum a fost „rostogolit” pe canalele de propaganda rusă de pe Telegram un fals despre expulzarea preoților din Republica Moldova. Potrivit lui Mihai Avasiloaie, mai multe canale de Telegram de limbă rusă au scris că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „va expulza din țară preoții moldoveni” pe motiv de „activitate de spionaj”, iar primul pe listă va fi arhiepiscopul Savva (Volkov) de Tiraspol și Dubăsari. Aceste afirmații nu corespund realității, Mihai Avasiloaie argumentînd că: „În realitate, arhiepiscopul Sava este cetățean al Republicii Moldova și nu poate fi expulzat, iar președinta Maia Sandu nu este autoritatea responsabilă de executarea unei astfel de măsuri. Informațiile au fost promovate pe canale de Telegram cunoscute pentru promovarea de falsuri și narațiuni ale propagandei pro-Kremlin”, a spus Mihai Avasiloaie.
Alexandru Tetelea a observat că recensământul populației și al locuinței, desfășurat în perioada 8 aprilie-7 iulie, a ajuns subiect de dezinformare în societatea moldovenească. „Odată cu anunțarea desfășurării recensământului, în spațiul public s-a creat o „panică artificială” în legătură cu obiectivele sale. Printre cetățeni au început să bântuie diferite teorii, conform cărora obiectivele enunțate sunt doar un pretext, cele reale fiind ascunse sub un voal de birocrație și scopuri meschine. Pe parcursul vizionării briefing-urilor de presă a unor actori politici, a monitorizării unor canale de Telegram pro-ruse, am constatat faptul că, dezinformarea, care se propagă în societate la tema recensământului, face parte dintr-o strategie bine pusă la punct și impementată de agenții Kremlinului”, a declarat Alexandru Tetelea.
Nicolae Ghidiu a făcut o analiză a discursului liderilor locali din Găgăuzia în contextul referendumului privind integrarea europeană. Analiza scoate în evidenţă câteva naraţiuni ale liderilor locali ai autonomiei care, în virtutea funcției lor publice, formează un cerc de persoane de încredere, cu influență în regiune, care apar frecvent în spațiul public, respectiv, impactul mesajelor difuzate a luat amploare și poate schimba opiniile și atitudinile consumatorilor de mesaje prin naraţiuni care au avut drept scop dezinformarea în masă a populaţiei autonomiei. „Folosirea dezinformării este o modalitate de a menține sau de a consolida controlul asupra populației locale. Prin răspândirea informațiilor false sau distorsionate, liderii UTAG pot încerca să influențeze percepțiile și opiniile oamenilor în favoarea lor, pentru a manipula opinia publică, a promova anumite agende politice sau interese personale, pentru a menține sau a intensifica tensiunile politice în regiune”, se spune în analiza lui Nicolae Ghidiu.
„A fost o ședință cu prezentări foarte interesante și foarte necesare privind dezinformare, care este o problemă proeminentă în societatea noastră. Consider că astfel de exerciții ar fi foarte utile și pentru publicul larg, pentru a avea o idee mai clară a ceea ce se întâmplă în mediul informațional din Republica Moldova”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.
„În Republica Moldova cu dezinformarea se ocupă adepții regimului actualmente la putere în Federația Rusă. Dacă te uiți la ceea ce se întâmplă în relațiile dintre Republica Moldova cu România, cu Uniunea Europeană (UE), ceea ce nu place Rusiei, sunt trasate aceleași narative, că moldovenii au o altă identitate, nu sunt români, că vorbesc limba moldovenească, că România și UE vrea să subjuge Republica Moldova, că România promovează fascismul, că UE și NATO înseamnă război, că se urmărește distrugerea Republicii Moldova. Tot ceea ce urmărește regimul de la Kremlin să slăbească este atacat prin aceleași tactici ale dezinformării”, a constatat Pavel Vintilă, membru al Platformei de discuții.
Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie, 2024, au fost prezentate alte două articole, în cadrul celei de-a doua ședință de lucru. În total, au fost elaborate 11 articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.
Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit în a doua ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate două articole a două participante a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai și iunie din 2023, unde au fost analizate două subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.
Cătălina Cernei a încercat să afle cum sunt manipulate în interes politic, în unele surse media, evenimente istorice legate de sărăbotoarea „1 Decembrie”. Mai exact, a analizat cum „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti” au reflectat în paginile lor web, activitățile din 1 decembrie 2023, dedicate Zilei Naționale a României. Potrivit autoarei, portalurile nu au reflectat modul în care au marcat românii basarabeni această zi, dar au scris doar despre acțiunea publică agrupului „Haiducii Moldovei” organizată contra celebrării Zilei Naționale a României, pezentînd distorsionat faptele istorice într-un mod care promovează ideologia moldovenismului
„Despre acest eveniment au scris mai multe portale de știri, însă dintre toate s-au remarcat prin intenția de a dezinforma și a manipula opinia publică articolele publicate de către „Komsomolskaya pravda v Moldove” și „Moldavskie Vedomosti”. „Haiducii Moldovei” au fost prezenți în articolele publicate de către cele două portaluri, dar și ziare, în contextul zilei de 1 Decembrie. „Komsomolskaya pravda v Maldove” (Kp.md) își are rădăcinile încă de pe timpurile sovietice. După destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, a continuat să funcționeze, extinzându-se în multe țări post-sovietice, inclusiv în Republica Moldova. Kp.md face parte din „imperiul mediatic” al lui Ilan Șor începând cu toamna anului 2023. La „Moldavskie Vedomosti”, urmărind conținutul pe care îl publică pe pagina web, se observă predispoziția pro-rusă. Pe pagina de Facebook, publică și distribuie zilnic postări care au tentă pro-rusă, postări care promovează nostalgia față de „Moldova sovietică” etc.”, a spus Cătălina Cernei.
Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că acest gen de analize reprezintă un exercițiu foarte bun și util, pentru că orientează atenția publicului asupra unor lucruri și procese importante pentru societatea noastră. Expertul a sugerat autoarei analizei, să completeze rubrica recomandări, cu un punct, care să prevadă închiderea portalului „Komsomolskaya pravda” din Republica Moldova. „De ce ar mai trebui să mai existe acest portal în Moldova? Vedeți câte mesaje sunt în spațiul public, din inerție le înghițim și mai rămânem în perioada sovietică. Un scop al neprietenilor noștri este ca să rămânem cu mentalitatea cea de acolo, de unde venim. Și de aceea această nostalgie este încă foarte pronunțată și sunt încă foarte multe instrumente care mențin această nostalgie. Cineva este interesat să mai avem „Komsomolskaya pravda” în Moldova, o filială a unui ziar străin. Poate e timpul să regândim spațiul nostru mediatic. Astfel de texte sunt nocive pentru că ele ne țin în trecut ”, a spus Ion Bunduchi.
Oxana Iuteș, directoarea Internews Moldova, a sugerat autoarei analizei atunci când va mai realiza astfel de analize, să nu se oprească doar la o instituție media sau două, dar să ia vreo cinci-șase, dar să includă în articole materiale care respectă deontologia jurnalistică și care nu respectă, să arate acel echilibru care trebuie să fie în abordarea jurnalistică a unui subiect.
Irina Bejan, directoarea executivă a Centrului Regional de Dezvoltare Comunitară, a analizat cum manipulează unele persoane publice pe subiecte de securitate națională pentru a destabiliza opinia publică, înainte de alegeri. Studiul de caz preentat a fost subiectul „gaz la 10 lei”. Potrivit Irinei Bejan, eforturile unor politicieni orientate către destabilizarea opiniei publice, fiind vorba de ex-deputatul cu dosar penal, Ilan Șor, duc la promovarea dezinformării la cote maxime posibile. Astfel, în ajunul alegerilor locale generale din toamna anului 2023, campaniile de dezinformare, promovate inclusiv de către noua bașcană a UTA Găgăuziei, Evghenia Guțul, au exploatat insecuritatea cetățenilor speriați de prețurile mari la carburanți și resurse energetice, circumstanțe care au generat o predispoziție prielnică pentru lansarea unui nou fals în mediul online și anume: „gazul la 10 lei”.
„Aceste declarații ale bașcanei, privind procurarea „gazului cu 10 lei” au apărut în spațiul media anume înainte de alegeri și au fost promovate de către oligarhul fugar, și alți exponenți ai ex-Partidului Șor. În final, ei nu doar că nu au reușit să conecteze legal vreun consumator, dar nici măcar să parcurgă traseul legal pentru a ajunge la contoare. Putem afirma că aceste declarații au fost fumigene, aruncate să influențeze atât alegerile locale generale, cât și starea emoțională a cetățenilor care fiind victime zilnice ale unui război hibrid, cu garanții de securitate reduse, sunt mai ușor de influențat și dezinformat. Mesajele politicienilor sus numiți, precum că doar cei care vor susține Partidul Șor la alegeri, cum ar fi Orheiul, Taraclia, cât și Găgăuzia, vor beneficia de acest gaz ieftin, demonstrează că declarațiile sunt doar politice, neasumate. Șor și afiliații săi nu sunt la primele promisiuni electorale care nu au fost realizate. În portofoliul său au fost și promisiuni nerealizate și deja uitate, cum ar fi aceea de a da câte o mie de lei bătrânilor, capital matern de 10 000, profesorii vor fi remunerați ca bancherii, iar bancherii - ca profesorii, transport public gratuit, crearea NORDLand etc.”, a menționat Irina Bejan.
Potrivit lui Ion Bunduchi, tema studiului a fost aleasă reușit, deoarece moldovenii au o slăbiciune față de a avea totul sau „3 la 1 leu”, iar cei care au lansat această idee au știut unde să țintească și le-a prins bine narațiunea. „Este foarte bine că nu au fost trecute cu vederea în această analiză sursele media credibile, chiar dacă în țară ar trebui să avem și niște entități statale, care atunci când se identifică o narațiune periculoasă pentru țară, să ia măsuri, să vină cu reacții”, a punctat expertul.
Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.
Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. În total, au fost elaborate șapte articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.
În cadrul ședinței Nr. 2 a fost lansat și un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Autorul ghidului este Sergiu Bugai.
Un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, a fost lansat marți, 6 februarie, 2024, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
În cadrul discuțiilor asupra ghidului, organizate în cadrul Platformei de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, aflată la a doua ședință de lucru, Sergiu Bugai, autorul ghidului, a spus că acesta este un instrument dedicat celor care creează și care consumă știri și informații, întrucât include nu doar detectarea dezinformării și manipulării opiniei publice, dar și procedee de analiză, precum și recomandări de prevenire și contracarare a riscurilor generate de aceste procese malefice.
„Pe lângă faptul că oferă informații despre cum pot fi depistate informațiile/ știrile false și verificate informațiile, ghidul oferă și exemple pentru a dezvolta propriile abilități în acest domeniu. După instrumentul de tipul „stegulețele roșii” prezentat, sunt furnizate sfaturi utile care ar trebui luate în vedere în timpul consumului de știri din mass-media și verificării și partajării lor pe rețele sociale. Pentru a realiza un fact-checking avansat, ghidul prezintă și o listă de platforme online pentru verificarea surselor de informații, a datelor, materialelor video și foto”, a declarat Sergiu Bugai.
Autorul ghidului arată că multe centre de cercetări interdisciplinare aplică metodologia „stegulețelor roșii” în scopul identificării rapide a știrilor false. Oxford Internet Institute a lansat ghidul online „The ComProp Navigator” pentru verificarea știrilor, în care, printre altele, se regăsește și instrumentul „Top Six Red Flags that a News Story is Unreliable, Disreputable and Embarrassing for You to Share” elaborat de către organizația de supraveghere media din Statele Unite „Ad Fontes Media”. O altă organizație americană, „The News Literacy Project”, a lansat platforma de e-learning gratuită „Checkology”, care propune instrumentul „Ten questions for news detection” pentru verificarea știrilor false. Și compania „TeachThought” oferă platforme de e-learning „Critical Thinking”, propunând instrumentul „20 Questions To Help Students Think Critically About News” pentru identificarea informațiilor false.
În ghid se mai menționează că dezinformarea a fost şi continuă să fie o provocare pentru democrație. Epoca digitală necesită noi abordări și angajamente care să se potrivească cu amploarea, viteza și prevalența amenințărilor informaționale lansate în spațiul public și mediatic. Problema știrilor false a devenit unul dintre cele mai importante subiecte ale jurnalismului modern. Tot mai mult, sistemul științelor sociale, jurnaliștii și specialiștii în securitatea informațiilor, abordează cu maximă seriozitate problema știrilor false, iar mai nou, a deepfake-urilor create de inteligența artificială. Impactul lor asupra opiniei și comportamentului consumatorului de știri este foarte simțitor, în special în perioada campaniilor preelectorale.
„De către experții în fact-checking și jurnaliștii moldoveni, au fost elaborate un șir de cercetări, analize, recomandări, manuale de educație media și politici în ceea ce privește securitatea informațională. Totuși, în condițiile unui război hibrid, în care spațiul media național a devenit un câmp de luptă, se impune necesitatea reacționării prompte și operante la tot ceea ce se numește dezinformare, manipulare, fake news”, menționează autorul în Ghid.
„Propaganda vine tot mai intens asupra țării noastre. Datele unui sondaj de opinie de anul trecut, arată că circa 70% din cetățenii moldoveni consideră că le este foarte dificil să facă o distincție dintre o informație falsă și una adevărată. Acesta este un indicator care stă în fața societății civile, a jurnaliștilor și a tuturor celor care sunt interesați să combată acest fenomen. În direcția respectivă știm că lucrează mai multe organizații. Acest Ghid pe care l-a realizat Sergiu Bugai, la comanda IDIS „Viitorul”, credem că va fi util atât jurnaliștilor, ziariștilor, cât și reprezentanților societății civile, studenților și tuturor celor interesați să înțeleagă cum funcționează acest fenomen”, a spus directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.
„Odată cu începerea războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei, am simțit terenul fertil de a lucra intens în acest domeniu, al dezinformării, sprijinirii gândirii critice și rezilienței la dezinformare în Republica Moldova. Astăzi, suntem într-o eră care abundă de informații și considerăm că este nevoie de acea abilitate de a analiza, de a evalua și de a selecta informația care devine crucială într-o societate care se dorește a fi democrată, prosperă și sănătoasă. Din fluxul de informații care este răspândit astăzi este foarte dificil să-ți dai seama dacă este un fake news, o informație eronată, propagandă s-au dezinformare. Realizând acest ghid, am considerat că este nevoie de un instrument util pentru a ajuta societatea să poată verifica informația care este furnizată”, a menționat Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, manager de proiect.
Mihail Nesteriuc, student la Facultatea de Jurnalism din cadrul USM, membru al Platformei de discuție, a afirmat că Ghidul este unul interesant, bine construit și chiar este o sursă de informație pentru întreaga societate. Însă, îngrijorarea sa în ceea ce priește dezinformarea este legată de acele deepfake-uri, care sunt create cu scop de ridiculizare, pentru a amuza oamenii. „Am dubii că mulți oamenii cred că este adevărat ceea ce se arată prin aceste deepfake-uri. Trebuie să fim atenți, deoarece nu știm dacă aceste deepfake-uri, care astăzi se fac, nu se vor transforma cu timpul în ceva serios, iar situația poate ajunge periculoasă”, a spus Mihail Nesteriuc.
Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că oricât de multe lucrări de genul acesta nu vor fi, oricum nu vor fi suficiente, deoarece fenomenul privind dezinformarea este unul foarte complex. Expertul a îndemnat pe toți să fie atenți atunci când utilizează noțiunile de „informații false” și „știri false”. „Știrea este gen jurnalistic. Să scrie știri sunt învățați jurnaliștii, iar jurnaliștii nu sunt învățați să scrie știri false. Jurnaliștii care scriu știri false sunt pseudo-jurnaliști. S-ar putea întâmpla ca cineva, intenționat, în uz larg să utilizeze știri false ca să transmită umbra aceasta nocivă asupra jurnaliștilor. Nu toate știrile false sunt nocive și nu toată propaganda este nocivă. Dacă propaganda este în măsură să aducă prejudicii dezastruoase atunci de această propagandă trebuie să ne îngrijim. Dezinformarea nu toată este periculoasă. Este periculoasă atunci când aduce daune securității naționale. Atunci când utilizăm noțiunile cu mai multă exactitate, putem să ne orientăm către fenomenele care sunt cu adevărat nocive, pe care trebuie să le identificăm, să le evaluăm și să le determinăm că sunt nocive și pot aduce potențiale pagube și cu acestea să luptăm”, a spus Ion Bunduchi.
Oxana Iuteș, directoare Internews Moldova, a amintit că Centrul pentru Jurnalism Independent a elaborat în 2017 primul manual de educația media, pentru treapta primară. Apoi, a urmat pentru treapta gimnazială în 2018 și în 2019 pentru treapta liceală. Potrivit Oxanei Iuteș, cursul opțional nu este despre educația media și conținutul media, dar despre alfabetizarea informațională, ceea ce este depășit deja. „Aceste noțiuni sunt depășite intelectual, informațional și digital. Copiii nu citesc știri. Copiii sunt doar pe rețelele de socializare. Puțini mai citesc și privesc astăzi știrile. Trebuie deja de schimbat chiar și noțiunile. Din cauza acestei avalanșe de fakenews, în Moldova a fost afectată breasla jurnalistică, în special în perioada pandemiei pe care am avut-o. Nu degeaba oamenii deștepți au numit-o infodemie, pentru că este vorba de informație, nu despre conținut specific jurnalistic. Lucrurile se schimbă atât de rapid, încât noi trebuie să ne dăm seama că deja nu mai analizăm din punct de vedere al unui conținut jurnalistic, dar e vorba de conținut informațional pe social-media, video”, a punctat Oxana Iuteș.
În cadrul celei de a doua ședință de lucru a Platformei au fost prezentată două articole, în care doi participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.
Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată la 16 octombrie, la inițiativa IDIS „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli.
-------------------
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
