Consilierii locali, dar și primarii, la primul mandat, participă în lunie iulie, august și septembrie, 2024, la cursul de instruire „Consolidarea capacităților pentru 250 consilieri locali la primul mandat și 20 de primari noi aleși în funcție”, organizat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, pentru Programul Comunitatea Mea, finanțat de către Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională USAID și implementat de către IREX în Republica Moldova.
Temele care sunt abordate în cadrul cursului de instruire vizează 8 subiecte centrale: cadrul legal, competențele și sarcinile administrației publice locale; elaborarea politicilor publice locale și procesul decizional local; managementul strategic și operațional în administrația publică locală; managementul serviciilor publice locale, aspecte legate de integritate, etică și combaterea corupției; finanțele publice locale; procesul bugetar local; managementul proprietății publice; achiziții publice la nivel local; și planificarea urbană și dezvoltarea locală.
Primul curs de instruire a fost organizat la Chișinău, pe 18 și 19 iulie, 2024, pentru conslierii locali și primarii din unele suburbii ale Chișinăului, unele localități din raionul Ialoveni și raionul Strășeni. Pentru celelalte sesiuni, echipa de experți se va deplasa în teritoriu.
„Reieșind din faptul că Republica Moldova a ales parcursul integrării în marea familie a Uniunii Europene (UE) este extrem de important să corespundem tuturor rigorilor UE. Autonomia locală și descentralizarea serviciilor publice reprezintă un principiu de bază al UE. Din acest punct de vedere, Republica Moldova trebuie să acorde tot suportul și sprijinul administrației publice locale pentru a putea cât mai eficient să-și realizeze competențele. Cu atât mai mult că aleșii locali, în comparație cu funcționarii publici, nu se bucură de stabilitate în funcție. Oferirea posibilității aleșilor locali de a beneficia de cursuri de instruire în scopul inițierii în activitatea ce urmează să o realizeze, reprezintă un avantaj enorm”, a afirmat Angela Boguș, trainer.
„Sunt necesare astfel de traininguri deoarece consilierii la primul mandat au nevoie să cunoască cadrul legal existent, modificările din ultima perioadă aduse în domeniul administrației publice locale, inclusiv cum se planifică bugetul unei localități. Consilierii noi au nevoie să știe cum sunt elaborate strategiile, cum are loc implementarea legilor și regulamentelor privind buna funcționare a consiliului local. Ca o localitate să se dezvolte are nevoie de consilieri pregatiți, instruiți, bine informați”, a menționat Natalia Serjant, Consiliul local Gangura, raionul Ialoveni.
„Seminarul a fost unul foarte util deoarece mulți consilieri, fiind la etapa de început, nu cunosc multe momente importante pentru buna gestionare a treburilor dintr-o localitate, inclusiv interacțiunea cu localnicii. Mulți consilieri noi aleși nu au studii superioare, iar dacă are studii, acestea sunt în domenii care nu are tangență administrația publică locală. Acest seminar a fost o oportunitate de a obține cunoștințe privind buna funcționare a consiliului local, acumularea de taxe pentru a îmbunătăți situația bugetară a administrației publice locale de nivelul întâi”, a spus Natalia Motriuc, Consiliul comunal Bubuieci, municipiul Chișinău.
„A fost un curs foarte binevenit pentru consilidarea capacităților consilierilor la primul mandat. Aceste instruiri ne ajută să înțelegem buna funcționare a consiliului local, examinarea și adoptarea deciziilor, rolul și importanța consilierilor locali”, a spus Maria Lipcan, Consiliul local Zubrești, raionul Strășeni.
Cursul este desfășurat timp de două zile și este prevăzut pentru consilieri locali și primari, aflați la primul mandat, din Chișinău, Strășeni, Ialoveni, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Bălți, Sângerei, Râșcani, Glodeni, Edineț, Briceni, Cahul, Leova, Taraclia, Soroca, Drochia, Dondușeni, Florești, Șoldănești, Ungheni, Nisporeni, Fălești, Călărași, Căușeni, Ștefan Vodă, Hâncești, Cimișlia, Telenești, Orhei, Comrat. Localitățile date sunt partenere ale Programului Comunitatea Mea.
Programul Comunitatea Mea este al Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și are scopul de a susține autoritățile publice locale pentru a asigura o guvernare mai eficientă, transparentă și responsabilă față de cetățeni. Implementat de IREX, programul acordă asistență pentru mai mult de o sută de comunități din Moldova – orașe, comune și sate - vizând în mod prioritar autoritățile publice locale de nivelul întâi, dar și grupurile civice, cetățenii și mediul de afaceri local. Asistența acordată, precum și colaborarea cu partenerii locali și naționali, va stimula transformarea comunităților din Moldova și va îmbunătăți calitatea, disponibilitatea și eficiența serviciilor publice din toată țara.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Realizarea acestui curs de instruire „Consolidarea capacităților pentru 250 consilieri locali la primul mandat și 20 de primari noi aleși în funcție din localitățile partenere ale Programului Comunitatea Mea” a fost posibilă grație ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Conținutul acestui curs reprezintă responsabilitatea exclusivă a IDIS „Viitorul” și nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedere al USAID, IREX, Guvernului Statelor Unite sau al Programului Comunitatea Mea.
În data de 24 mai 2024, la IDIS „Viitorul”, s-a desfășurat un workshop întitulat: „Violența de gen – acasă, la locul de muncă, în spațiul public. Cum să te protejezi? Care sunt soluțiile?”. În cadrul evenimentului respectiv au participat circa 25 de doamne primar, doamne consiliere la nivel local și raional, din toate regiunile țării.
Workshop-ul a acoperit subiecte precum violența bazată pe gen (VBG): violența fizică, psihologică, socio-economică, strategia Comisiei Europene privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025; echilibru între viața profesională și cea personală; violența verbală; combaterea stereotipurilor de gen, acestea fiind urmate de o sesiune de întrebări, discuții și sinteze.
În calitate de experți, au fost implicate Erica Zucec, expertă IDIS „Viitorul” și Loretta Handrabura, expertă de gen, ex-viceministră al Educației a Republicii Moldova, ex-ministră al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova.
În cadrul atelierului de lucru un interes sporit participantele l-au avut în raport cu următoarele subiecte: violența fizică, psihologică, socio-economică, violența verbală, precum și metodele de combatere a violenței de orice fel, împărtășind din experiența lor. De asemenea un interes sporit au manifestat față de activitățile practice care au fost organizate în cadrul seminarului.
În contextul dat, dna Lilia Pilipețchi, primar de Soroca a menționat despre importanța rolului pe care le au femeile la nivel de comunitate și în administrația publică locală. ”Astăzi suntem prezente la seminar 4 doamne de la Primarea Soroca. Am insistat personal să fie prezente mai multe doamne din Soroca. La seminarul precedent am învățat foarte multe lucruri noi despre femeia politiciană. Astăzi am clarificat care sunt metodele de combatere a violenței de orice natură și am înțeles cum se poate menține un echilibru intre viața profesională și cea personală. Mulțumim organizatorilor pentru acest seminar util.”
Workshop-ul s-a desfășurat în cadrul Proiectului”Consolidarea capacităților și abilităților femeilor în procesul politic din Moldova” și este sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și implementat de AGORA CENTRAL EUROPE și IDIS „Viitorul”
În data de 26 aprilie 2024, la IDIS „Viitorul”, s-a desfășurat workshop-ul întitulat: „Modalități de prezentare și promovare a propriilor idei. PR-ul și marketingul politic. Dezvoltarea abilităților de leadership”. În cadrul evenimentului respectiv au participat circa 25 de doamne primar, doamne consiliere la nivel local și raional, din toate regiunile țării.
Workshop-ul a acoperit subiecte precum PR-ul și marketingul politic din perspectiva femeilor în politică, dezvoltarea abilităților de leadership, egalitatea de gen în procesul decizional politic, acestea fiind urmate de o sesiune de întrebări, discuții și sinteze.
În calitate de experți, au fost implicate Aurelia Peru, doctor habilitat, conferențiar universitar, expertă în PR politic și Loretta Handrabura, expertă de gen, ex-viceministră al Educației a Republicii Moldova, ex-ministră al Tineretului și Sportului al Republicii Moldova.
În cadrul atelierului de lucru un interes sporit participantele l-au avut în raport cu următoarele subiecte: lansarea și promovarea propriilor idei în politică, comunicare asertivă, imaginea femeii în politică, trăsături de personalitate, strategii de marketing și de PR etc.
În contextul dat, dna Olga Luchian, președintele raionului Ștefan-Vodă a menționat: ”Pentru mine personal workshop-ul respectiv a fost foarte util din mai mule perspective. Am învățat multe lucruri noi care cu siguranță le voi implementa cu succes în activitatea mea cotidiană. Femeile trebuie să fie conștiente de forța lor”.
Dna Natalia Țaruc, consilieră în satul Antonești, raionul Cantemir, a punctat: ”Astfel de evenimente sunt necesare, în mod special pentru consilierele la primul mandat. Pe lângă faptul că am însușit multe lucruri interesante care țin de activitatea politică la nivel local, am făcut schimb de idei și bune practici privind dezvoltarea comunității cu participantele la seminar.”
Workshop-ul s-a desfășurat în cadrul Proiectului ”Consolidarea capacităților și abilităților femeilor în procesul politic din Moldova” și este sprijinit financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe și implementat de AGORA CENTRAL EUROPE și IDIS „Viitorul”.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Proiectul „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova” a ajuns la final. Acest proiect a fost implementat de IDIS „Viitorul” cu suport financiar din partea Fundației Est-Europeană din resursele oferite de Suedia.
În cadrul proiectului au fost implicate 6 localități din centru și sudul țării și anume localitățile Porumbești, Cociulia și Țiganca din r. Cantemir, satele Mingir și Voinescu din r. Hâncești și s. Colibași din r. Cahul. Scopul proiectului constă în sporirea interesului cetățenilor față de procesele democratice și încurajarea participării la alegerile locale (2023) a femeilor și a minorităților etnice.
În continuare, sunt prezentate rezultatele înregistrate în timpul derulării proiectului, evidențiind impactul acestuia și evoluția înregistrată în comunitățile participante.
În cadrul proiectului s-au organizat în total 38 de evenimente: 1 masă rotundă cu coordonatorii locali, 18 dezbateri (câte 3 per localitate) pentru încurajarea ieșirii la vot a femeilor și minorităților etnice, 6 mese rotunde (câte 1 per localitate) pentru identificarea necesităților de consolidare a capacităților aleșilor locali, lideri comunitari, 12 instruiri (câte 2 per localitate) pentru consolidarea capacităților aleșilor locali în diverse domenii cum ar fi finanțe publice, legea administrației publice, colaborarea APL cu mediul de afaceri, bugetarea participativă, etc., și în final s-a organizat conferința de încheiere a proiectului.
În perioada septembrie-octombrie 2023, IDIS „Viitorul” a organizat 18 instruiri cu locuitorii din 6 localități cu scopul de a informa cetățenii privind desfășurarea procesului electoral, dar și de-ai încuraja să iasă la vot în cadrul alegerilor locale din 5 noiembrie 2023. La aceste activități cetățenii au fost întrebați care sunt problemele urgente la care trebuie să tragă atenția noile autorități locale alese. Experții de la IDIS „Viitorul” au adunat și prelucrat aceste date în baza unei metodologii proprii și au obținut 6 documente cu prioritățile caracteristice fiecărei localități, pe care ulterior le-am transmis tuturor candidaților la funcția de primar, dar și tuturor candidaților la funcția de consilier local.
În total avem 986 de beneficiari direcți în acest proiect dintre care 763 femei și 223 bărbați, 506 de beneficiari la 18 dezbateri/instruiri organizate pentru încurajarea femeilor de a ieși la vot, 480 beneficiari la 6 mese rotunde și 12 instruiri organizate pentru consolidarea capacităților aleșilor locali, liderilor comunitari și femeilor din comunitate.
Proiectul „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova” a fost implementat în perioada august 2023- martie 2024 în 6 localități din sudul și centrul Republicii Moldova cu scopul de încuraja femeile să iasă la vot în cadrul alegerilor locale din noiembrie 2023, dar și pentru a le motiva ca să se implice activ în cadrul procesului decizional la nivel local.
Acest eveniment este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea participării la alegerile locale din 2023 a femeilor și a minorităților etnice din sudul Republicii Moldova”, implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Proiectul este susținut financiar de Fundația Est-Europeană din resursele oferite de Suedia
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Amalgamarea este un proces extrem de necesar Republicii Moldova. Oameni în țară nu mai sunt. Autoritățile locale nu au pe cine conduce. Cât de curând, în satele mici vor fi mai mulți funcționari decât locuitori. Banii satelor se duc pe întreținerea aparatului primăriilor și nu pe dezvoltarea localităților. „Amalgamarea rezolvă această problemă. Sper foarte mult că acest lucru se va face inteligent, în interesul oamenilor”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 30 iunie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, amalgamarea voluntară a primăriilor, conceptul Guvernului Republicii Moldova, este deja înglobat într-un proiect de lege, care în prezent se discută în Parlament. IDIS „Viitorul”, fiind parte a unei coaliții de descentralizare alături de Promo LEX, IPRE, CALM, cu susținerea financiară a USAID, au comandat un studiu la CBS Research, de evaluare a acestei inițiative și au venit cu anumite recomandări.
Expertul susține că prin amalgamarea voluntară a localităților, concept pe care Guvernul și-a propus-să-l realizeze după alegerile locale din toamnă, în decurs de patru ani, dorește să încurajeze primăriile, în special pe cele mici, să ne unească într-o comună, pentru a economisi resurse financiare pentru investiții la nivel local. Totodată, Guvernul va aloca altele circa 250 de milioane de lei satelor și comunelor amalgamate pentru dezvoltarea localităților. „Republica Moldova trebuie să-și rezolve problema legată de depopularea țării. În toate localitățile numărul populației scade, cu excepția municipiilor Chișinăul și Bălți, unde numărul locuitorilor crește în baza migrației interne”.
Către 2000, a spus expertul, o primărie urbană avea circa 14 mii de locuitori, una rurală – 2600. Către 2010, erau circa 12600 în orașe și 2500 în sate. Însă, calitatea datelor statistice lăsa de dorit. Biroul Național de Statistică (BNS) opera cu numărul total al populației Republicii Moldova, deși se știa că moldoveni în țară nu mai sunt așa de mulți. În 2014, când a realizat un nou recensământ al populației, numărul populației era scăzut dramatic. Către 2015, mărimea unei primării urbane era de 8400 de oameni, iar a uneia din mediul rural – 2000. După, situația s-a înrăutățit atât la orașe cât și la sate. În prezent, se poate spune că mărimea medie a unei primării urbane este de 6400 de oameni, de două ori mai mică decât în 2010, iar a unei primării rurale – 1600 de oameni, cu tendință clară de scădere.
„Oamenii pleacă din sate la orașe, din orașe mici la orașe mai mari, din orașe mai mari către capitală. Avem în țară formal 2,5 milioane de oameni, dintre care circa 200 de mii, pe termen scurt, nu se află în țară. În prezent, în țară nu sunt mai mulți de 2,2 milioane de cetățeni. De trei ani avem cel mai dramatic spor natural negativ al populației. Migrația externă, migrația internă, migrația temporară și scăderea numărului populației a dus la ceea că la noi primăriile pur și simplu rămân fără oameni. Avem circa 500 de sate unde populația este mai mică de 1000 de oameni. După recensământul din 2024 vom fi mai triști când vom afla câți oameni suntem cu adevărat în țară”.
Analistul economic mai afirmă că scăderea numărului populației este o presiune administrativă. În cazul amalgamării, pe țară, numărul funcționarilor, la o mie de locuitori, va scădea cu 50%, de la 3,8 persoane în prezent la 2,6 după amalgamare. În cazul primăriilor mari, numărul este în prezent de 2,1 la o mie de locuitori, și va fi de 2. În cadrul primăriilor medii reducerea va fi de la 4,4 la 2,8. În cazul primăriilor mici, în prezent sunt de aproape șapte ori mai mulți funcționari față de o primărie mare. Cu cât primăria este mai mică cu atât presiunea financiară și administrativă este mai mare și banii se cheltuie pentru înțreținerea aparatului administrativ și nu se fac investiții în localitate.
„Dacă va avea loc amalgamarea, în cazul primăriilor mici, economiile financiare pot ajunge la 300%. Banii care se vor economisi, dacă toate primăriile vor participa la amalgamare, sunt estimate la 500 de milioane de lei anual, iar Guvernul propune să mai aloce altele 250 de milioane de lei. Noi am propus ca banii care se vor economisi să fie lăsați la nivel local. Primăriile pot face majorări de salarii și da sporuri la angajații ca să fie menținuți să nu plece. Dacă are loc amalgamarea între 2-3 primării mici, unde acum se angajează pe jumătate de normă salarială, după proces, un funcționar va putea fi angajat cu normă deplină. Banii obținuți în urma amalgamării va permite majorarea de două-trei ori a investițiilor locale. În prezent, primăriile mici sunt nevoite să cheltuie propriile resurse pentru întreținerea aparatului administrativ, cu mult mai mult decât cheltuie pentru treburile din sat”.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că ori municipalizarea, inițiativa coaliției pentru descentralizare, sau amalgamarea, inițiativa Guvernului, sunt instrumente necesare care pot permite utilizarea mai eficientă a banilor la nivel local. Întrebându-se dacă se rezolvă sărăcia locală prin amalgamare, Veaceslav Ioniță a spus că nu. Amalgamarea va permite economia banilor, dar nu câștigul banilor. Pentru a câștiga bani este nevoie de alte instrumente, cum ar fi: modificarea politicii bugetar-fiscale, competențe noi primăriilor, ca acestea să devină mai puternice. „Primăriile sărace până la amalgamare aveau o sumă de bani, după vor avea ceva mai mult. Primăriile cu venituri medii rămân la același nivel. În cazul celor bogate situația se îmbunătățește, dar nu semnificativ. Potențialul financiar local va crește nesemnificativ”.
Expertul susține că circa 60% din primăriile din Republica Moldova au venituri pe cap de locuitor de la 17 la 29 de lei. 20% - au venituri medii, iar altele 20% - sunt extra bogate, în mare parte primăriile din componența municipiului Chișinău. „Sunt câteva primării în țară care o duc relativ bine, iar restul, până la 70%, au venituri de 20-30 de ori mai mici decât ale primăriilor bogate. În Republica Moldova estimez că sunt 10-15 orașe care au o situație bună, sunt circa 30 de sate care au bunăstare bună și marea lor majoritate sunt în municipiul Chișinău. Restul 850 de primării sunt întro stare dezastruoasă”.
La realizarea sondajului s-au luat 18 primării, asupra cărora a fost făcută analiza economică și financiară. S-a discutat cu cei 18 primari, iar ca rezultat: 45% dintre primari sunt pentru amalgamare, 33% - categoric împotrivă, restul 22% - nu au avut o poziție clară pe care să o împărtășească.
Totodată, s-a efectuat sondajul și în rândul consilierilor locali. 85% dintre aceștia au spus că au auzit de amalgamare, restul 15% nu au auzit. 63% au menționat că nu au fost informați despre amalgamare, 37% au spus că știu foarte bine despre amalgamare. Fiind întrebați dacă amalgamarea trebuie Republicii Moldova: 47% s-au expus pentru, 53% - contra. „Oamenii mai mult sunt contra decât pentru, în contextul în care el este foarte slab informat despre concept. Este firesc și normal, ca omul de tot ce este nou să aibă îngrijorare. Tot ce trebuie de făcut este să se explice și acolo unde sunt anumite frici să se rezolve problema. Când am întrebat dacă este necesar ca în localitatea sa să fie amalgamare: 32% au spus da, 60% au spus nu. Oamenii spun da amalgamării, da nu la mine în localitate, iar dacă ne amalgamăm cu altă primărie, primăria mea să fie centrul unde toți se adună. Oamenii vor să-și păstreze primăria din satele lor”.
Referitor la modul cum ar trebui să aibă loc amalgamarea, majoritatea au spus că primăriile mici trebuie să se unească cu primării mai mari. La întrebarea dacă accesibilitatea serviciilor se va îmbunătăți ca rezultat al amalgamării: 47% au menționat că se va îmbunătăți, 53% că se va înrăutăți.
Consilierii au mai menționat că în consiliul comunei trebuie să intre un număr reprezentativ de locuitori din fiecare sat amalgamat. Totodată, au mai spus că în satul amalgamat ar trebui să fie un oficiu al primarului. „Noi am propus ca primăriile care vor decide să se amalgameze, dacă se unesc trei sate, unul devine un centru-comună, rămâne un primar de comună, ceilați primari devin viceprimari și rămâne mai departe cu oficiul în sat, unde se să adreseze oamenii”.
Rugați să se expună asupra a trei lucruri bune ale amalgamării, consilierii au menționat că bugetele locale vor crește; se va dezvolta mai bine infrastructura și vor fi realizate mai multe proiecte de investiții. Referitor la trei cele mai grave probleme în cazul amalgamării, au afirmat că va crește distanța către primărie și distanța de la serviciile publice; primăriile nu vor face facă situației create; dar și se va da prioritate primăriei care este centru-comună, iar banii nu se vor distribui echitabil.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Problemele, perspectivele și soluțiile reformei administrației publice locale au fost puse în discuție miercuri, 26 aprilie, în cadrul unei conferințe naționale. Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Evaluarea statutului democrației locale în Moldova”, implementat de către Coaliția pentru Descentralizare (IDIS „Viitorul”, CALM, Promo-LEX) cu sprijinul financiar oferit de către NED (National Endowment for Democracy).
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al IDIS „Viitorul”: „Aprofundarea discrepanțelor de dezvoltare dintre regiuni este cea mai mare provocare a Republicii Moldova. Primăriile prestează servici pentru întreaga comunitate, însă baza lor fiscală este îngustă și se resfrânge doar asupra agenților economici. Nu avem instrumente de intervenție ca să plătească toată comunitatea. Toată comunitatea beneficiază de servicii, dar sunt aplicate taxe doar pe un grup mic de agenți economici. Trebuie gândit un mecanism prin care primăriile să aibă capacitatea, din contul serviciilor pe care le prestează populației, să aibă baza fiscală lărgită”.
Pavel Vintilă, expert în politici publice la IDIS „Viitorul”: „Republica Moldova trebuie să asigure o democrație veritabilă la nivel local; trebuie să delimiteze domeniile de competențe; să revizuie profund statutul și locul raioanelor. De asemenea, se consideră oportun să consolideze capacitățile fiscale și financiare ale administrației publice locale de nivelul unu; să liberalizeze legislația cadastrală și să acorde atribuții sporite administrației publice locale de nivelul unu în domeniul evidenței și înregistrării dreptului de proprietate asupra terenurilor și bunurilor din domeniul public/privat”.
Viorel Pîrvan, expert IDIS „Viitorul”: „Soluțiile Coaliției pentru reforma administrativ teritorială constă în municipalizarea raioanelor, cu clarificarea și delimitarea competențelor, iar regionalizarea să fie etapa următoare a reformei. La nivelul unităților administrativ terioriale de nivelul unu, Coaliția a constatat o capacitate fiscală și venituri locale insuficiente; multe responsabilități fără finanțare adecvată; competențele nedelimitate, neclare și dublate; lipsa de progres în delimitarea și înregistrarea proprietății publice a unităților administrativ teritoriale; personal și funcționari publici insuficienți; lipsa unor instrumente de motivare a acestora și de atragere de noi resurse umane pentru ocuparea posturilor vacante”.
Cătălina Scorțescu, expert CALM: „Una dintre concluziile privind noua Strategie de reformare a administrației publice este că nu s-a ținut cont de rezultatele evaluării Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2016-2020 și a Strategiei Naționale de Descentralizare 2012-2018, precum și de Recomandarea privind democrația locală și regională în Republica Moldova a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, precum și de Foaia de parcurs privind democrația locală și regională din 2021. Altă concluzie este că nu există o corelare între problemele constatate în Strategie și direcțiile/activitățile/acțiunile reformelor. Se reliefează intenția de centralizare a domeniilor educației și asistenței sociale, cu încălcarea principiilor autonomiei locale, descentralizării și subsidiarității. Nu se conturează drept o prioritate delimitarea clară a competențelor între autoritățile publice. Finanțarea serviciilor în domeniul educației și serviciilor sociale nu ocupă un loc important, comparativ cu cheltuielile necesare pentru crearea unor structuri desconcentrate ale administrației publice centrale.
Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”: „De o perioadă de timp, IDIS împreună cu CALM, Promo-LEX, și alte organizații, au constituit o coaliție, unde a pus accent, în mod special, pe descentralizare. Coaliția a venit cu anumite soluții, cu anumite viziuni, vizavi de modul în care ar trebui să se desfășoare reforma în administrația publică din Republica Moldova. Nu totdeauna, cei care au ascultat aceste puncte de vedere, au fost de acord cu soluțiile propuse. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să continuăm. Această reformă este așteptată de prea mulți oameni”.
Ion Creangă, șeful direcției juridice a Parlamentului: „Reforma administrației publice locale a fost un subiect discutat și abordat permanent și nu a fost finalizat niciodată. Reformele întârzie deoarece au loc cu mult mai târziu din momentul scoaterii la suprafață a anumitor procese care se propun a fi implementare. Suntem în proces de integrare europeană, proces care mai cu insistență ne solicită ca autoritățile administrației publice locale să fie consolidate, să aibă capacități întărite, iar activitatea lor să devină autonomă. Noi nu ne dorim să facem o reformă administrativ teritorială cum am făcut în 1998, unde un parlament, o anumită culoare politică a adoptat o reformă și-a asumat-o, dar nu a fost susținută de către opoziție. Iar când s-a schimbat puterea în alegeri a fost anulată reforma respectivă. Lucrul acesta trebuie să fie asumat de către toate forțele politice, să fie voință politică, ca să nu se repete situația din 2001, fiindcă pierde în acest sens administrația publică locală, pierd oamenii, dar nu politicienii. Ei câștigă la moment, dar în timp se pierde din calitate”.
Viorel Rusu, expert CALM: „Reforma administrației publice locale este în așteptare. A fost aprobată Strategia de reformă a administrației publice, care cuprinde perioada 2023-2030. În prezent se elaborează programul privind implementarea Strategiei pe anii 2023-2026. Se elaborează și cadrul normativ necesar. Trebuie să fie scoase la iveală toate nuanțele și sperăm că vor fi luate în considerare în procesul de pregătire a mecanismelor de implementare a reformei administrației publice atât la nivel local cât și central. Sperăm că în rezultatul activităților comune vom avea un sistem al administrației publice eficient, în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova”.
Valentin Guznac, ex-secretar general adjunct al Guvernului: „Din 1998 am participat la un număr enorm de mare de mese rotunde, seminare, și alte platforme de discuție, unde era abordată reforma administrației publice. La nivel local, spre regret, lucrurile nu s-au prea schimbat în direcția pe care ne-am dorit-o, și-a dorit-o cetățeanul, alegătorul care votează autoritățile de la nivel local și central. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să continuăm mișcarea. Perfecțiunea nu are limite niciodată și întotdeauna trebuie să găsim cele mai potrivite mecanisme și proceduri care ar duce la un rezultat spre care tindem noi toți”.
Proiectul „Evaluarea statutului democrației locale în Moldova” este implementat de către Coaliția pentru Descentralizare, cu sprijinul financiar oferit de către NED (National Endowment for Democracy) din SUA. Conferința Națională a fost parte a acțiunilor Coaliției pentru Descentralizare, constituită de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și Asociația Promo-LEX.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
Reforma administrației publice trebuie și poate să fie făcută fără mari eforturi, la costuri minime și cu beneficii considerabile pentru cetățeni, autorități locale și centrale. Mai ales că reforma administrativ-teritorială este una dintre prioritățile centrale de pe agenda politică a Republicii Moldova.
Un prim pas este municipalizarea, etapă la care raioanele, ca unități administrativ-teritoriale de nivelul II, vor fi asimilate municipiilor. Statutul de municipiu îl vor primi orașele centre raionale, care devin APL (autorități publice locale) de nivelul II. Modelul nu presupune modificarea Constituției deoarece nu vine în contradicție cu textul legii fundamentale privind principiile constituționale de organizare a teritoriului.
Conceptul presupune sporirea reprezentativității politice prin apropierea cetățenilor de APL de nivel II, pe care le vor alege prin vot direct. Toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul I - sate și orașe din fostul raion – devin parte componentă a municipiului. Acesta va fi condus de un primar general și de un consiliu municipal aleși prin vot de toți locuitorii fostului raion.
Competențele municipalității vor fi de gestionare a activității orașului de reședință, ca APL de nivel I, și de gestionare a domeniilor de interes municipal, ca APL de nivel II. Printre avantajele acestui concept se numără:
- modernizarea administrației publice locale de nivel II, optimizarea activității, descentralizarea, creșterea potențialului de dezvoltare
- reducerea cheltuielilor administrative (prin dispariția consiliului raional, a președintelui și vicepreședinților de raion)
- creșterea veniturilor APL de nivel I prin transferarea fondurilor aflate acum în gestiunea raioanelor (APL de nivel II) și a unor noi surse de venit (impozit pe venit, taxa pe resurse naturale)
- servicii publice mai aproape de cetățeni
- punerea în practică a angajamentelor asumate la nivel național și european privind descentralizarea și autonomia locală
- reformă rapidă a administrației și premise pentru următoarele reforme
- diminuarea influenței politice și financiare asupra APL de nivel I
- stabilirea competențelor clare și a finanțării APL, concentrarea APL asupra serviciilor și activităților de interes local pentru toate satele și orașele din componența municipiului
Pentru ca reforma administrației publice să înceapă, iar scrutinul local din 2023 să se desfășoare după noile reguli, este nevoie de o adoptare a legislației electorale necesare până în sfârșitul lunii octombrie a acestui an, astfel încât să intre în vigoare cu un an înainte de alegerile locale din 2023, așa cum prevede legea.
Coaliția pentru Descentralizare consideră că e timp suficient până la sfârșitul lunii octombrie și face apel la factorii politici să depună toate eforturile pentru adoptarea modificărilor legislative necesare, în beneficiul cetățenilor și al autorităților deopotrivă.
Coaliția pentru Descentralizare
068303129
coalițiapentrudescentralizare@gmail.com
facebook.com/CoalitiapentruDescentralizare
http://viitorul.org/files/library/Studiu%20municipalizare.pdf
Un studiu care analizează statutul raioanelor, ca unități administrativ-teritoriale, susține că domeniile de competență continuă să fie un obstacol în realizarea de către autoritățile publice locale a sarcinilor lor și reprezintă un motiv acut de tensiuni și contradicții dintre diferite niveluri de administrație publică în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor legale, a modului și a surselor lor de finanțare.
Studiul este scris de către expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan, expert juridic, și a fost prezentat astăzi, 20 iulie, în cadrul Coaliției pentru Descentralizare, susținute de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX.
Menționăm că și acest studiu, ca și studiul prezentat luni, 18 iulie, pe subiectul dezvoltării sistemului de taxe locale în Republica Moldova, apare în cadrul proiectului finanțat de NED (National Endowment for Democracy), întitulat „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”.
Studiul privind evaluarea competențelor locale de nivelul I și II susține că nivelul de îndeplinire a tuturor angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu standardele de autonomie locală și descentralizare stagnează, iar tentativele de a definitiva reformarea sistemului de administrare publică la nivel local a suferit eșec. Deși s-au înregistrat și anumite progrese, procesul a fost blocat de interesele politice ale unor guverne de a controla pe verticală puterile locale, transformându-le în simple anexe ale intereselor sale centralizatoare și clientelare.
Din păcate, susține autorul studiului, legile adoptate pe domeniul descentralizării și auto-administrării publice locale nu se aplică corespunzător, iar anumite ambiguități sunt exploatate contra autonomiei locale. Actele normative, strategiile și programele naționale rămân, deseori, simple piese decorative și neimplementate, acumulându-se restanțe serioase în domeniul delimitării de competențe, consolidării bazei financiare pentru asigurarea serviciilor locale descentralizate și respectării autonomiei locale.
Multe dintre competențele atribuite prin lege autorităților publice raionale și locale sunt pur formale, nefiind delimitate strict, ori dublându-se ceea ce conduce la voluntarism și conflicte de autoritate. Autorul propune autorităților RM să adopte un Plan de acțiuni cu privire la delimitarea strictă a competențelor desconcentrate, delegate sau descentralizate, cu indicarea aproximativă a etapelor și termenelor de realizare. Reformarea domeniilor și competențelor, care se va realiza în baza principiului subsidiarității, ar trebui să permită APL de nivelul I să dețină majoritatea domeniilor de importanță locală și regională, care se referă direct la cetățenii acelor comunități locale. Pentru a avea succes, este extrem de important și prioritar de a continua procesul de descentralizare administrativă, de a recupera toate restanțele în domeniul dat și de a implementa efectiv toate documentele de politici din domeniul descentralizării organizaționale, financiare, patrimoniale, sectoriale.
„Reforma teritorial-administrativă trebuie să fie o prioritate de vârf a guvernului”, susține autorul studiului pentru că doar în acest mod putem accelera optimizarea sistemului de autoguvernare locală și dislocare a piedicilor existente pe calea procesului de aderare a RM la UE. Stabilitatea internă, pluralismul politic și buna guvernare sunt garanții pentru modelul de guvernare european, însă fără descentralizare și subsidiaritate, RM va frâna artificial dezvoltarea locală și aducerea de bunăstare mai aproape de cetățenii săi”, se afirmă în studiu.
Liderii Coaliției pentru Descentralizare consideră anul 2022 ca fiind crucial pentru a încuraja guvernul să acționeze spre accelerarea descentralizării și întării puterilor locale. Accelerarea descentralizării și autonomia locală efectivă este o prioritate cel puțin la fel de importantă în procesul de aderare la UE ca și reforma justiției, combaterea corupției și reformele economice. Prezentând al 2 studiu în această săptămână pe subiectul competențelor celor 2 nivel de administrare publică locală, Coaliția pentru Descentralizare își anunță partenerii de dialog la nivel central că este pregătită să reia lucrul în cadrul Comisiei Paritare în susținerea obiectivelor așteptate de puterile locale.
În calitatea sa de platformă națională dedicată reformei puterilor locale și regionale, Coaliția își propune să livreze propuneri și expertiză de calitate autorităților centrale, să creeze consens asupra priorităților reformei, mobilizând toți actorii locali și naționali în acest proces complex.
Pentru mai multe detalii, contactați autorul studiului:
Viorel Pîrvan,
GSM: 069173834, pirvanviorel30@gmail.com
Un studiu recent, care analizează veniturile colectate din taxele locale, susține că actualul sistem nu mai poate servi funcției de consolidare a autonomiei financiare. Studiul, scris de expertul IDIS, Veaceslav Ioniță, și prezentat în cadrul proiectului „Evaluarea Statutului Democrației Locale în Moldova”, susținut de NED, se înscrie în strategia de acțiuni a Coaliției pentru Descentralizare, constituite de CALM (Congresul Autorităților Locale din Moldova), IDIS (Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale) și Asociația Promo-LEX.
Autorul documentului demonstrează că veniturile colectate din taxele locale au stagnat permanent în ultimul deceniu. Astfel, acestea au crescut doar cu 11,8% (de la 476 în 2014 la 532 de milioane de lei în 2020), în timp ce veniturile bugetului public național au crescut cu 50% în aceiași perioadă de timp. Taxele locale nu sunt indexate anual, iar principalii plătitori ai taxelor locale sunt agenții economici. Doar în municipiul Chișinău taxele locale au crescut cu 1,4% anual în ultimii 8 ani, dar această creștere nu acoperă nici măcar rata oficială a inflației. În mod paradoxal, populația locală, beneficiarul de bază al serviciilor prestate de către autoritățile locale aproape nu contribuie cu nimic la formarea bugetului.
Concluzia studiului este că actualul sistem de taxe locale este depășit moral, nu mai răspunde așteptărilor autorităților publice locale și contrastează vizibil cu obligațiile luate de către Republica Moldova în raport cu Consiliul Europei. Astfel, studiul demonstrează că toate taxele locale acoperă numai 2,8% din volumul total al cheltuielilor bugetelor locale, iar cota lor scade an de an, menținând o dependență dramatică a administrației publice locale față de Ministerul Finanțelor. Taxele locale sunt extrem de prost aplicate – o singură taxă asigură mai mult de 50% din totalul veniturilor colectate, iar restul sunt doar formale. Municipiul Chișinău colectează peste 50% din volumul tuturor taxelor locale (350 din 670 de milioane de lei), arătând lipsa de fiabilitate a sistemului actual de taxe locale.
Totodată, autorul analizează câteva taxe locale, susținând potențialul lor considerabil, dacă autoritățile locale s-ar bucura de mai multă autonomie funcțională și nu ar fi ținute în chingi de reglementări centraliste. Acestea sunt - taxa de parcare, taxa de salubrizare, taxa pentru dezvoltare, taxa pentru iluminatul public - și propune o serie de măsuri pentru a îmbunătăți baza fiscală a puterilor locale în Republica Moldova.
Studiul deschide seria de acțiuni lansate de către IDIS „Viitorul!” și partenerii săi în cadrul Coaliției pentru Descentralizare în Republica Moldova. Operând în calitate de platformă națională consacrată pentru comunicare și consultarea opțiunilor acestei reforme, Coaliția își propune să creeze consens asupra priorităților reformei, mobilizând toți actorii locali și naționali, oferindu-și expertiza, viziunile și experiența sa în acest proces complex.
Un vehicul important al Coaliției pentru descentralizare ține de Comisia Paritară pe care actualul guvern intenționează s-o re-activeze în cel mai scurt timp. Accelerarea descentralizării și autonomia locală efectivă este o prioritate cel puțin la fel de importantă în procesul de aderare la UE ca și reforma justiției, combaterea corupției și reformele economice.
Pentru mai multe detalii, contactați autorul studiului:
Veaceslav Ioniță, doctor în economie,
GSM: 069134567, veaceslav.ionita@gmail.com
Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul (IDIS Viitorul) și Asociația Obștească Promo-LEX (Promo-LEX) au decis să constituie „Coaliția pentru descentralizare” prin semnarea unui Memorandum de colaborare și stabilirea unui plan de acțiuni.
Marți, 21 iunie, la sediul agenției de presă IPN a avut loc o conferință de presă în cadrul căreia reprezentanții celor 3 instituții (Viorel Furdui, Igor Munteanu, Veaceslav Ioniță și Nicolae Panfil) au prezentat ce își propune să întreprindă Coaliția pentru descentralizare, de ce este nevoie de mai multă descentralizare și autonomie locală și care este impactul așteptat al eforturilor coaliției.
Coaliția pentru descentralizare va coordona și gestiona mai multe platforme de susținere și dialog între guvernul central și autoritățile locale pentru a fixa, de comun acord, o agendă națională pentru cele mai importante modificări legislative și ajustări instituționale în domeniul puterilor locale.
Coaliția pentru descentralizare își propune:
Coaliția este o inițiativă voluntară formată la inițiativa celor 3 asociații. Ideea creării unei asemenea platforme a pornit de la faptul că reformarea administrației publice a fost mereu o prioritate strategică a autorităților, fiind prevăzută în mai multe documente de politici naționale, programe de guvernare și angajamente politice, inclusiv în raport cu obligațiile Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, deopotrivă cu angajamentele mult mai complexe pe care statutul de țară-candidat în procesul de aderare la Uniunea Europeană le comportă.
