BNM a adoptat o decizie importantă pentru anul 2020 prin reducerea ratei de bază la 5,5 și reducerea rezervelor obligatorii cu 1,5% in trei etape a câte 0,5%. Rata de bază este dobânda la care banca centrală oferă bani băncilor comerciale sau ratele la care sunt atrase depozitele. Oferirea creditelor și atragerea depozitelor este de fapt politica BNM, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” economistul IDIS Viitorul, Veceslav Ioniță.
Pe parcursul a 20 de ani banca centrală a modificat de 82 de ori rata de bază. Au fost perioade în anii 2000-2001 cânt rata era modificată de 10 ori pe an in fiecare lună. Observăm că rata de bază și rata inflație sunt într-o corelație perfectă. Atunci când inflația era mare în anii 1999-2000 și ajungea la 40%, banca centrală plătea foarte scump pentru bani – 32% pentru a descuraja tendința. Când inflația începea să scadă, BNM reducea rata de bază.
Potrivit lui Ioniță, Republica Moldova a avut cea mai mică rată de bază de 3,5% în anul 2013. De fapt, a fost cea mai lungă perioadă de un an și opt luni când rata de politică monetară a rămas neschimbată. În acea perioadă banii erau ieftini, iar ritmul de creștere al creditelor era foarte mare și am ajuns în octombrie 2014 la 48 miliarde de lei. Asta în timp ce în februarie 2018 am ajuns la minimul 32 miliarde de lei după maxima din 2014. Vedem că rata de bază e sincronizată cu inflația. BNM are grijă ca prețul banilor să fie legat de inflația ca nu cumva oferind prea mulți bani în economie să provoace inflație. Or, în 2014 banii ieftini au impulsionat creditarea, dar au redus din calitatea împrumuturilor. Astfel, în 2016 s-a ajuns la situația când 40% din totalul creditelor erau neperformante.
Politica BNM țintește două lucruri. Pe de o parte banii prea ieftini pot provoca inflație. Dacă nu este inflație există riscul ca băncile să se aventureze în acordarea creditelor neverificate și în rezultat s-ar reduce calitatea lor.
”În 2015 rata de bază a atins maxima istorică de 19,5% din anul 2001. Rat a fost majorată în urma jafului bancar, care a avut loc la sfârșitul anului 2014 după ce BNM a fost nevoită să facă infuzie de capital și pentru a stopa inflația a majorat rata de politică monetară”, a opinat Ioniță.
Vârful crizei a fost trecut în anul 2015, iar ulterior rata de bază a început să scadă. Aceasta a ajuns până la nivelul de 6,5% și s-a menținut un an și șapte luni – al doilea record istoric după anul 2013. Însă în anul 2019 BNM a majorat rata la 7,5%. Acest lucru a avut loc pe fundalul la impulsionarea acordării creditelor de consum. În același timp, relaxarea politicii fiscale a crescut consumul ce a generat majorarea importurilor, care la rândul lor au provocat deficitul de valută, care a dus la deprecierea valutei, care într-un final au dus la creșterea prețurilor. Rata de bază a fost de 6,5% până în anul 2019 ca urmare a inflației mici. În acest an inflația va fi de 8% și în condiția în care acesta este în creștere BNM reduce rata de politică monetară. O decizie atipică față de anii precedenți când pe fundalul inflației în ascensiune, BNM scumpea banii.
”Până în anul 2014 volumul creditelor acordate economiei era proporțional cu volumul depozitelor atrase. 40 miliarde de lei au fost atrase depozite și 35 de miliarde de lei au fost acordate credite. După anul 2014 când a fost înăsprită rata de politică monetară și supravegherea bancară, banca centrală practic a strangulat băncile comerciale. Instituțiile financiare au fost obligate să-și facă ordine, ceea ce a redus și portofoliul de credite la 32 miliarde de lei de la 48 de miliarde de lei. Diminuarea a avut loc exclusiv din contul persoanelor juridice. Am ajuns la situația când în luna octombrie a anului curent volumul depozitelor era de 67 miliarde de lei, iar soldul creditelor acordate era de 40 miliarde de lei. Drept consecință bnm este nevoită sa sterilizeze masa monetară, iar rezervele obligatorii sunt la cota maxima de 42,5% din banii atrași sub formă de depozite băncile comerciale sunt obligate să-i păstreze sub formă de depozite la BNM. Astfel, pentru anul viitor reglementatorul și-a propus să reducă și norma rezervelor obligatorii ceea ce va oferi suplimentar băncilor comerciale circa 700 milioane de lei. În prezent acestea au fost reduse cu 1, 5%, pana la 41%”, a precizat economistul .
48 miliarde de lei, maxima istorică a volumului de credite acordate în anul 2014, 32 miliarde de lei – maxima căderii, iar în luna Noiembrie a anului 2019 am ajuns la 40 miliarde de lei recuperându-se 8 miliarde de lei. Însă recuperarea este diferențiată. 6 miliarde de lei sunt credite oferite persoanelor fizice și doar 2 miliarde de lei businessului. Creșterea creditării se face exclusiv din contul persoanelor fizice. Avem un paradox, BNM dă mai mulți bani pentru stimularea creditării, care va genera consumul populaței, ceea ce va duce la inflație. BNM consideră că după trei ani și jumătate (2014-2018) că a venit timpul ca băncile să crediteze economia după ce și-au făcut ordine pe intern.
Miza este că pentru prima dată în istoria Republicii Moldova de 20, BNM acționează invers pentru că în opinia ei că suntem într-un context invers față de cum a fost până acum Republica Moldova.
Economistul a concluzionat că BNM ieftinește banii pentru anul viitor, relaxează politica monetară în speranța că băncile comerciale vor majora creditarea și a businessului și nu doar a persoanelor fizice. Efectul deciziei BNM va fi simțit pe parcursul anului viitor în condițiile în care diminuarea ratei de bază va fi operată pe parcursul următoarelor trei luni. Anumite rezultate vor putea fi contabilizate în ianuarie anul viitor și validat optimismul atipic al băncii centrale, care speră la impulsionarea creditării economiei.
Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.
