Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” a analizat sesizarea din 27 mai 2020 depusă la Curtea Constituțională de către deputatul Fracţiunii PAS, Blocul ACUM, Sergiu Litvinenco. Acesta a cerut interpretarea prin colaborare a dispozițiilor art.2 alin.(1), art.61 alin.(1) și (3), art.85 alin.(1), (2) și (4) și art.90 alin.(1), (2) și (4) din Constituția Republicii Moldova. Astfel, IDIS a expediat CC o opinie în acest sens.
Autorii opiniei, experţii IDIS „Viitorul” Viorel Pîrvan, Ioniță Veaceslav şi Liubomir Chiriac, susţin că parlamentarul a formulat întrebările prin prisma unor situații probabile, care la moment, dar și în istoria politico – juridică a țării, nu s-au produs. Potrivit experţilor, dacă reieșim din presupunerea că Președintele Republicii Moldova demisionează, în art.90 alin.(1) din Constituție este stipulat expres că „vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”. Iar potrivit alin.(4) al aceluiași articol, „în termen de 2 luni, de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, alegeri pentru un nou Preşedinte”.
Experţii amintesc şi de faptul că „în conformitate cu art.91 din Constituție, dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de către Preşedintele Parlamentului sau de către Primul-ministru”.
Autorii opiniei mai menţionează că „norma din art.85 alin.(4) din Constituție stabilește anumite excepții de la cazurile în care survin temeiurile constituționale de dizolvare a Parlamentului” şi anume că „Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, şi nici în timpul stării de urgenţă, de asediu sau de război”. „Considerăm că expresia ”ultimele 6 luni ale mandatului” din art.85 alin.(4) se referă la situația în care un mandat normal de 4 ani al Președintelui încetează/expiră conform prevederilor constituționale. În cazul actualului Președinte mandatul expiră în data de 23 decembrie 2020”, susţin autorii opiniei.
Potrivit experţilor, „dacă e să luăm în calcul o eventuală demisie a Președintelui, care duce la vacanța funcției, aceasta este o situație imprevizibilă, de natură subiectivă”, iar „dacă această situație are loc în perioada sus-menționată (cele 6 luni până la expirarea mandatului normal), atunci prevederile art.85 alin.(4) din Constituție se aplică corespunzător”.
La fel, susţin că „dacă interpretăm că vacanța funcției în cazul demisiei este echivalentă cu încetarea mandatului Președintelui, în coraborare cu prevederile alin.(4) din art.90 (noi alegeri în 2 luni de la vacanța funcției) și art.91 (interimatul în cazul funcției vacante), atunci din nou suntem în acele limite maxime (ultimele 6 luni) stabilite de art.85 alin.(4)”.
Autorii opiniei mai precizează că „în ce privește circumstanțele constituționale care ar permite dizolvarea Parlamentului, art.85 alin.(1) și (2) menționează cazul imposibilităţii formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, chiar dacă această perioadă se circumscrie în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova ales de către Parlament”. Experţii atenţionează că această normă a fost specifică situaţiei când Președintele țării era ale de către Parlament, nu de către cetățeni.
Analizând întrebarea dacă se pot stabili și organiza, în același zi, alegeri parlamentare anticipate și alegeri prezidențiale anticipate, în situația intervenirii vacanței funcției de Președinte, determinată de demisie și întrunirii circumstanțelor prevăzute la art.85 alin.(1) – (3) din Constituție pentru dizolvarea Parlamentului și, totodată, în ipoteza în care termenii în care survine obligativitatea stabilirii datei alegerii parlamentare anticipate pentru noul Parlament se suprapun/coincid cu termenii în care survine obligativitatea stabilirii datei alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova în cazul vacanței funcției determinată de demisie”, autorii opiniei au ajuns la concluzia că „legislația Republicii Moldova nu cuprinde prevederi care ar interzice desfășurarea simultană a acestor alegeri”.
„Unica prevedere care permite expres desfășurarea în aceeași zi a 2 tipuri de exerciții electorale este în art.156 din Codul electoral. În conformitate cu această normă, referendumul republican poate avea loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale şi locale generale”, susţin experţii.
Experţii IDIS Viitorul amintesc de faptul că reieșind din argumentele Curții Constituționale din hotărârea din noiembrie 2015, e necesar de evitat suprapunerea campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin aceeaşi modalitate de vot, și anume prin sufragiu universal, direct şi liber exprimat.
Această recomandare (opinie) a fost elaborată în cadrul proiectului ”Suportul societății civile acordat Parlamentului Republicii Moldova în promovarea reformelor economice și evaluarea agențiilor independente de reglementare”, implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul și sprijinit financiar de către Fundația Soros Moldova.
Fundația Soros Moldova promovează valorile societății deschise, sprijină democrația, susținând ideile inovative și încurajând vizionarii, care produc schimbări pozitive, pentru ca Moldova să devină un loc mai bun pentru trai.
Responsabilitatea pentru conținutul acestei publicații aparține autorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros.
