Joi, 18 februarie, s-a desfășurat, în regim online, cel de-al doilea seminar al programului de consolidare a capacităților în domeniul bunei guvernări a unui grup de 30 de organizații ale societății civile. Experții Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Viorel Pîrvan și Diana Enachi, au vorbit participanților despre procesul bugetar și transparența bugetară, etica profesională și conflictul de interese și despre serviciile sociale.
Programul, care are ca scop consolidarea rolului de watch-dog al OSC-urilor, se desfășoară în cadrul proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați”, implementat de către IDIS „Viitorul” și finanțat de către Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, prin intermediul Programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.
„Principiul transparenței bugetare nu este un moft al societății civile, ci este prevăzut în legea privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală. Deși, autoritățile publice locale sunt obligate să elaboreze și să administreze bugetele locale transparent, precum și să prezinte cetățenilor informația bugetară într-o manieră clară și accesibilă, totuși constatăm că aceste prevederi legale nu întotdeauna sunt respectate”, a spus Diana Enachi.
Experta a mai menționat că potrivit Clasamentului de transparență locală 2020, elaborat de către IDIS „Viitorul”, doar 19 administrații publice raionale (59%) și 25 de autorități publice locale de nivelul întâi (42%) au utilizat pagina web pentru a supune consultărilor publice și aduce la cunoștința publicului proiectul de buget pentru anul 2020. „Prin instruirea societății civile locale, contribuim la creșterea capacităților acestora de monitorizare a transparenței bugetare și, implicit de responsabilizare a autorităților publice locale”, a mai spus experta.
La rândul său, Viorel Pîrvan, a menționat că autoritățile au responsabilitatea să elaboreze instrumente anticorupție și alte măsuri de integritate. Însă, spune expertul, din varii motive, mai multe instrumente anticorupție nu au fost elaborate la nivel local, fie au fost elaborate, dar un caracter formal și fără impact. În plus, sunt ineficiente și uneori inexistente mecanismele de supraveghere și sancționare a subiecților care nu aplică legislația integrității.
„Cetățenilor activi din comunitate și organizațiilor societății civile le revine rolul de a identifica lipsurile din instrumentarul anticorupție la nivel local, de a pune presiune pe autorități să se alinieze la cerințele existente și chiar de a sesiza autoritățile competente în cazul lipsei de reacție din partea aleșilor și funcționarilor locali, inclusiv in cazul depistării unor ilegalități”, a spus Viorel Pîrvan.
„Ne-am reamintit ce reprezintă sistemul bugetar, dar am învățat și ce înseamnă “transparența bugetară pe înțelesul cetățeanului”. Schimbul de experiență m-a ajutat sa reflectez asupra situației APL-urilor din țara noastră și să constat că este mult de muncă. Legile sunt bune, dar predomină în societate “favoritismul” și “lipsa eticii profesionale”. Schimbarea vine de la noi și “surcica mica răstoarnă carul mare”, a spus Svetlana Olaru, participantă la seminare.
„Transparența bugetului unei localități oferă posibilitate locuitorilor să cunoască exact serviciile de care pot beneficia din partea administrației publice locale. Locuitorii oricărei localități trebuie să fie interesați de modul cum se formează și cum se execută bugetul public, deoarece anume ei participă la acumularea mijloacelor financiare în buget prin achitarea impozitelor și taxelor locale”, a menționat Margaritei Rotari, la fel participantă la seminare.
„Prin intermediul acestui proiect, ne dorim ca societatea civilă de la nivel local din țară, să fie instituită cu cunoștințele și abilitățile necesare implicării active în viața comunității, promovarea valorilor democratice, precum soluționarea diverselor probleme socio-economice. O societate civilă activă reprezintă un factor important în societățile democratice. Societatea civilă are o importanță cheie pentru valorile fundamentale, democratice și pluraliste ale oricărei țări, dar și pentru încurajarea implicării sociale a cetățenilor în procesele de dezvoltare. Societatea civilă, în calitate de catalizator, poate contribui progresiv la dezvoltarea democratică a Republicii Moldova, iar beneficiarii programului, pot deveni viitori lideri ai comunităților lor”, a spus Ana Znaceni, coordonatoarea proiectului.
Programul cuprinde trei etape – instruire, mentorat și elaborarea rapoartelor de monitorizare a transparenței și responsabilității a 32 APL de nivelul II și 60 APL de nivelul I din Republica Moldova. Procesul de instruire include trei seminare. Etapa de mentorat - ghidarea participanților și explicarea pașilor necesari elaborării raportatelor de monitorizare, iar ultima etapă este elaborarea rapoartelor. Alte activități ale proiectului sunt organizarea a trei emisiuni TV la nivel regional, trei conferințe regionale (online), pentru ca OSC-urile să aducă la cunoștința cetățenilor constatările rapoartelor de monitorizare și evaluare.
Primul seminar a avut loc pe data de 4 februarie, iar ultimul va fi desfășurat pe 25 februarie.
Proiectul „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” este implementat în perioada septembrie 2020 – iulie 2021.
Proiectul „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer (KAS), va oferi în perioada anilor 2019-2021 granturi în valoare de circa 3 milioane de euro Organizațiilor Societății Civile, care își desfășoară activitatea în afara orașului Chișinău.
Scopul Proiectului este de a contribui la dezvoltarea societății civile de nivel local din Republica Moldova care promovează și monitorizează transparența și responsabilitatea instituțiilor publice, inclusiv în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.
Acest comunicat de presă a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul său este responsabilitatea exclusivă a proiectului „Autorități publice transparente pentru cetățeni activi și informați” și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale Uniunii Europene.
