După criza din 2014, provocată de jaful din sistemul bancar, băncile din Republica Moldova abia acum în luna mai au reușit să atingă maxima istorică de acum șapte ani în ceea ce privește volumul creditelor oferite. Suma creditelor au ajuns la 47,9 miliarde de lei similar cu maxima din octombrie 2014, când erau 48 miliarde de lei. Pe întregul sistem financiar, care cuprinde sectorul bancar nebancar, volumul creditelor acordate până în prezent se ridică la 59 miliarde lei. În cadrul ediției de vineri, 21 mai, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, a spus atunci când vorbim că am ajuns la nivelul din 2014, nu trebuie să uităm că avem o valoare a leului diferită. Astfel, la situația reală din 2014, când creditele din sistemul bancar au ajuns la 37% din PIB, Republica Moldova va ajunge în cel mai bun caz peste 2-3 ani.
Expertul a spus că după 2014, timp de trei ani și jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenților economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o ușoară creștere, dar nu au compensat prăbușirea creditelor oferite agenților economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creșterea timp de trei ani și jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revin persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei - persoanelor juridice.
În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creștere, din contul preluării cotei de piață de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă, anul în 2020 băncile au reușit să recupereze o parte din cota de piață pierdută, iar creșterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar și că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcții, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în prezent volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cele oferite de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanțare, asociațiile de economii și împrumuturi, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014 s-au pornit bine, deoarece Banca Națională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite.
Însă, afirmă economistul, după 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienți pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil și inițierea unei afaceri, dar erau considerate și cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice erau credite neperformante la nivel de 10, 15 chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile începând cu 2019, 2020 au devenit agresive privind acapararea persoanelor fizice ca client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetățeni, astfel că în prezent asistăm la un atac al sectorul de creditare al persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate, și capacitățile reduse, în 2020 a cedat în fața băncilor.
Veaceslav Ioniță susține că, raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. În condițiile în care pentru economii ca a Republicii Moldova, una slabă și fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbușire până în 2018, iar în prezent avem o ușoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puțin 3-4 ani.
Veaceslav Ioniță a mai menționat că Republica Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 și criza din 2014. Cea mai lungă ca timp și ca volum a fost criza din 2014, care a ținut aproape trei ani și jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde în 2014 la 32 de miliarde în 2018, recuperare a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea lui reală comparativ cu PIB-ul cred că creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puțin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.
Din 2014 și până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mult, 17,8 miliarde de lei.
Expertul mai susține că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetățenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piața bancară și a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă, din 2018 și până în prezent, în urma deschiderii către cetățeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a ajuns 13,9 miliarde de lei, iar toată creșterea din ultimii trei ani și jumătate a fost asigurată exclusiv de creșterea creditelor oferite în lei moldovenești. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulație în Republica Moldova, iar activitatea economică în Republica Moldova se concentrează pe leu.
Situația în Republica Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce privește surplusul de lichidități. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniță, se întreprind acțiuni pentru a ameliora situația de către BNM, situația de la începutul anului 2021, față de anul trecut s-a îmbunătățit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea pozițiilor legate de depozitelor în valută și facilitatea creditelor în lei moldovenești. În felul acesta în câțiva ani problema legată de surplusul de lichidități se va rezolva”, afirmă expertul.
Făcând un top al creditelor acordate, analistul a constatat că începând cu februarie 2018 și până în prezent cele mai multe au fost pentru procurarea și construcția de imobil, pentru consum, comerț, agricultură, afaceri, industria productivă, APL etc.
În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menținut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanațare - 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing - 1,4 miliarde de lei și asociațiile de economii și împrumuturi - 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniță afirmă că dacă aceste instituții nebancare nu vor deveni mai atente în relația cu clienții, riscă să piardă piața, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.
Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare al persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare față de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape de cinci ori mai mic decât media europeană și cu 50% mai mic decât media regională.
„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-și rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piață. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile. Atât sectorul bancar cât și sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-și îmbunătățească marketingul și politicile”, a conchis Veaceslav Ioniță.
