Prima monedă comemorativă a apărut în Republica Moldova în anul 1996, când au fost marcați 5 ani de independență ai Republicii Moldova, iar BNM a bătut prima monedă comemorativă pentru a reaminti tuturor că s-a întâmplat în urmă cu 5 ani. În cadrul ediției „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 4 iunie, realizată de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” și Privesc.eu, economistul a spus că aceasta este prima curiozitate legată de monedele comemorative, puse în circulație de-a lungul celor 30 de ani de la crearea Băncii Naționale a Moldovei.

Cea de-a doua curiozitate este despre faptul că din 1996 și  până în prezent, BNM a bătut 178 de monede comemorative, care pot fi găsite la muzeul instituției. 153 de monede sunt din argint și au de la 16,5 grame până la 31,5 grame. 18 monede sunt de aur și cele mai multe dintre ele au 7,8 grame. Trei monede sunt din tombac sau alamă roșie argintată, iar o monedă este din aliaj, alamă placată cu nikel. În trecut, monedele comemorative să băteau de regulă într-un tiraj de 1000 de exemplare. În ultimii ani, BNM bate doar câte 250 de monede comemorative. Iar din 2019 BNM ne bucură și cu monede comemorative de circulație ordinară, care se bat în tiraje de 250 mii exemplare și pot fi găsite relativ ușor. De regulă astfel de monede ordinare BNM bate câte una pe an în valoare de 10 lei.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cea de-a treia curiozitate este faptul că cea mai scumpă monedă din Republica Moldova a fost bătută în 2018 și a comemorat 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. „Este o monedă din aur curat și are 31,1 grame. Doar valoarea aurului din această monedă este de aproape 2 mii de dolari. Este cea mai scumpă monedă și cea mai greu de procurat pentru majoritatea colecționarilor”, a spus Veaceslav Ioniță.

A patra curiozitate este legată de cantitatea de metal folosită. Pentru ca să bată aceste monede deja puse în circulație, BNM a avut nevoie de 2 tone și 312 kg de metal: aur și argint. Monedele din aur cântăresc 111 kg și 580 de grame, cele din argint - 2 tone 108 kg. Monedele din tomac argintat (un aliaj dintre zinc și cupru) – 18 kg, iar alamul placat – 75 kg.

Cel mai popular personal de pe monede este Ștefan cel Mare și Sfânt. Din acele 175 de monede comemorative, spune Veaceslav Ioniță cu referire la cea de-a cincea curiozitate, 5 sunt dedicate lui Ștefan cel Mare: 3 de argint și 2 din aur.

Toate monedele, ca să fie mai ușor de colecționat,  sunt grupate în serii. În total sunt acum 17 serii, afirmă analistul descriind cea de-a șasea curiozitate legată de monedele comemorative bătute de către BNM. Prima serie a început în 1996, este dedicată evenimentelor istorice și sunt prezent 17 astfel  de astfel de monede. Ultima serie a fost domnitorii țării și a fost lansată în 2019. Cea mai mare serie este cea dedicată unor personalități și a fost lansată în 2000. Până în prezent au fost bătute 37 de astfel de monede. Cea mai mare serie de monede bătute într-un singur an sunt mănăstirile Moldovei și a fost lansată în 2000. În acel an au fost bătute 20 de monede cu 20 de mănăstiri din Republica Moldova. Apoi pe parcursul anilor au fost bătute încă 4 monede cu mănăstiri. BNM mai are o serie de monede bătute cu lăcașuri sfinte din Moldova.

Cea de-a șaptea curiozitate ține de faptul că în anul 2017 în Republica Moldova apare prima monedă comemorativă colorată.

Urmează, pe poziția a opta, faptul că anual BNM bate în mediu câte 8 monede pe an și că un colecționar moldovean trebuie să aibă anual aproape 5 mii de lei ca să poată procura cele 8 monede comemorative, dar fără a include monedele de aur . Cele mai multe monede au fost bătute în 2000 – 24 la număr. Cele mai puține în 2004 – doar 3 monede. Anii 1997, 1998, 1999 și 2002 sunt unicii ani când Republica Moldova nu a bătut monede comemorative. Totodată, cele mai multe monede care sunt bătute sunt monedele de argint.

Urmează curiozitatea cu numărul nouă, potrivit căreia un colecționar împătimit de istoria Republicii Moldova, de  numismatica acestei țări, dacă ar dori să aibă toate monedele bătute de către BNM, ar avea nevoie de cel puțin 25 mii USD, deoarece doar valoarea aurului și argintului din monede depășește suma de 20 de mii de dolari. BNM a bătut două monede care astăzi nu pot fi găsite în circulație obișnuită, este vorba de moneda specială de la aniversarea Curții de Conturi și cea dedicată medicilor „Medicul meu - eroul meu”.

Ultima curiozitate, spune că din 2019, BNM a început să bată o serie nouă – „Poveștile copilăriei”. Spre deosebire de toate celelalte monede, care sunt din aur și argint, ca valoare a metalului nu sunt scumpe, dar ca formă grafică, felul în care au fost făcute, sunt cele mai excepționale. Este vorba de „Capra cu trei iezi”, „Punguța cu doi bani”, „Făt frumos și Ileana Cosânzeana”.

„Pentru fiecare țară, un element important al independenței, pe lângă imn și drapel, este moneda națională. Republica Moldova a parcurs un drum lung în a avea moneda națională. În 1991 a fost creată BNM. În 1993 a apărut leul moldovenesc. În 1996 a apărut prima monedă comemorativă. BNM a fost nu o dată criticată, mai ales după ceea ce s-a întâmplat în 2014. Însă, în ultimii ani s-au întreprins măsuri îndreptate pentru a schimba situația. Ca rezultat, criza din 2020 a arătat că dintre toate elementele unei crize, ceea ce nu a afectat a fost pe dimensiunea bancară. Volumul de credite a continuat să crească, presiune asupra valutei nu a fost, iar rezervele valutare au crescut la cel mai înalt nivel”, a conchis Veaceslav Ioniță.