Un Forum pe Eficiență Energetică a avut loc vineri, 30 iulie, la Călărași, în incinta consiliului raional. La activitate au participat circa 50 de persoane, fiind vorba de profesori, consilieri raionali, consilieri locali, funcționari din cadrul Primăriei orașului și din cadrul consiliului raional, reprezentanți ai societății civile, cetățeni simpli, angajați ai muzeului orășenesc, tineri, elevi, primari de localități, agenți economici etc. Activitatea a fost parte a proiectului „Promovarea eficienței energetice în raionul Călărași (PEE-Călărași)”.
Vicepreședintele raionului, Zinaida Țurcanu, a spus în deschiderea evenimentului că asemenea activități sunt importante pentru raionul Călărași și localitățile sale, deoarece vizează îmbunătățirea condițiilor de trai ale cetățenilor, prin implementarea măsurilor de eficiență energetică. „Vă mulțumim că ne-ați ales pe noi să fim beneficiarii acestui proiect. Raionul Călărași are doar de câștigat ca urmare a implementării acestuia”, a spus Zinaida Țurcanu.
Potrivit primarului orașului Călărași, Ion Olari, componenta de mediu este un element foarte important astăzi, când în multe țări vedem cum cad ploi torențiale, la nivel global are loc schimbarea climei. În opinia sa, aceste fenomene se înregistrează din cauza că uneori ineficient se cheltuie resursele energetice, ceea ce provoacă schimbarea climei. „Sperăm că în viitorul apropiat vom atrage investiții externe pentru a avea grijă de mediu, a avea o zonă eficientă energetic și a spori confortul cetățenilor”, și-a exprimat speranța edilul.
„În cadrul proiectului, desfășurat deja pe parcursul unui an, s-a dus o comunicare strânsă cu mai multă lume, cu cetățenii, administrația publică locală, cu profesorii, elevii. În mod special, am primit sprijin enorm din partea Liceului Teoretic Mihail Sadoveanu, care a fost foarte deschis la evenimentele pe care le-am organizat. Orașul Călărași, raionul Călărași este deja cu un pas înainte din punct de vedere al promovării eficienței energetice. Interesul manifestat de către oamenii din Călărași pentru activitățile noastre a demonstrat că cei de aici sunt interesați de acest concept”, a declarat Liubomir Chiriac, director executiv IDIS „Viitorul”, managerul proiectului.
Alexandru Ciudin, director al Agenției pentru Eficiență Energetică, a menționat la rândul său că astăzi administrațiile publice locale în mare parte contribuie la atingerea țintelor pe care le are Republica Moldova față de promovarea eficienței energetice. Funcționarul consideră că anume APL-urile trebuie să înțeleagă că eficiența energetică nu înseamnă doar economii la buget, dar și o oportunitate la un mediu mai curat, inclusiv la crearea unor locuri de muncă. „În opinia mea, obiectivele principale ale APL-urilor ar trebui să fie reducerea costurilor la entitățile energetice și la promovarea eficienței energetice. Odată ce se implementează un proiect de eficiență energetică se deschid noi șantiere de lucru, pentru că eficiența energetică contribuie la dezvoltarea economiei locale”, a spus Alexandru Ciudin.
„Este salutabilă implicarea activă a ONG-urilor în promovarea eficienței energetice. Programele care sunt la nivel de stat și realizarea lor la nivel local depind de mai mulți factori. Este bine ca dumneavoastră să fiți conștienți de ceea ce faceți, dacă faceți ceva să faceți deștept, bine pus la punct, fiindcă avem deja exemple nu chiar bune. Să nu acceptați oricare propunere. Dacă mergeți să faceți o eficiență energetică trebuie să luați în considerare toți factorii. Nu doar reducerea consumului de energie”, a afirmat Constantin Enciu, consultant GIZ Moldova.
Olga Diaconu, coordonatoare de proiecte la Asociația pentru Guvernare Eficiență și Responsabilă-AGER”, a relatat că organizația pe care o reprezintă, împreună cu AO ADR Habitat, implementează proiectul „Fii schimbarea-cetățeni implicați, comunități durabile”, care este parte a proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova”, prin intermediul căruia s-au oferit granturi mai multor organizații din țară pentru implementarea de proiecte privind abilitarea cetățenilor. „Nu sunt proiecte de infrastructură, dar sunt proiecte prin care se încearcă abilitarea cetățenilor. Este vorba de consolidarea capacităților cetățenilor și organizațiilor societății civile de la nivel local pentru a participa în procesele decizionale ale autorităților publice la nivel local, regional și național. Deci, ne dorim un număr cât mai mare de cetățeni implicați, care să participe în procesele decizionale, care să monitorizeze cum muncesc APL-urile, cum implementează proiectele și cum utilizează banii publici, să conștientizeze problemele de la nivel local și necesitatea implicării”, a spus Olga Diaconu.
„Atunci când se elabora acest proiect, ne gândeam la cât mai multe proiecte care să se încadreze în mesajul culturii contemporane de astăzi. Ceea ce vedem prin intermediul activităților desfășurate în acest proiect implementat la Călărași practic reflectă paradigma și atitudinea acestor tineri, elevi, copii care vor să depună eforturi sinergice ca viața să trăiască. Proiectul implementat de către IDIS Viitorul trebuie să aducă transformări, pentru că acesta a avut puterea și ambiția de a transforma problemele în oportunități”, a declarat Valeriu Rusu, director executiv AO ADR Habitat.
Forumul a fost organizat pe paneluri. În cadrul primului panel despre rolul APL-urilor în contextul noilor realități privind eficiența energetică, Lilia Rață, reprezentanta Primăriei Călărași, a vorbit despre conlucrarea cu cetățenii la implementarea proiectelor din acest domeniu. „Noi am înțeles un lucru, că implicarea cetățenilor la fundamentul proiectului este o abordare foarte bună, din moment ce oamenii pot să vadă de unde începe un proiect și care sunt rezultatele. În ultima perioadă proiectele de eficiență energetică au devenit o prioritate pentru orașul Călărași și au fost implicați cetățenii, societatea civilă și tinerii din localitate. Un proiect este mai durabil dacă se implică cetățenii”, a spus Lilia Rață.
Oleg Secrieru, șef de secție la Agenția de Dezvoltare Regională Centru, a vorbit despre proiectele de eficiență energetică disponibile la instituția pe care o reprezintă și pentru care sunt eligibile doar administrațiile publice locale de nivelul I și II. Sursele de finanțare ale acestora, potrivit funcționarului, a fost GIZ, acum sunt din Fondul Național de Dezvoltare Regională și UE, prin intermediul GIZ.
Potrivit lui Ion Muntean, expert energetic al IDIS „Viitorul”, în cadrul acestui proiect, IDIS „Viitorul” oferă suport Primăriei Călărași la elaborarea unui Plan de acțiuni privind eficiența energetică a clădirilor publice, care ar oferi posibilitatea de a efectua o analiză a domeniului și de a identifica prioritățile și pentru care urmează a fi identificate surse de finanțare. „Atât timp cât nu avem niște măsuri, niște calcule privind situația reală în domeniu aprobate de către consiliul local, nu este baza necesară pentru a intra în dialog cu potențialii finanțatori. Suntem la etapa de efectuare a acestor calcule. Urmează etapa de elaborare a documentului de proiect, lansate consultări publice și ulterior aprobat de către consiliul orășenesc”, a spus Ion Muntean.
În cadrul panelului privind abilitarea cetățenilor în procesul de eficiență energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Victor Parlicov, expert în politici energetice, a declarat că activitatea umană are un impact direct și major asupra încălzirii globale. Dintre toate emisiile de origine umană generate, 70% țin de consumul de energie și din această cauză, politicile în domeniul eficienței energetice, energiei regenerabile, sunt parte a politicilor în domeniul climei. „La noi, dacă e să ne uităm pe partea de legislație, lucrurile stau extrem de bine. Este o mică problemă - nu funcționează și unul dintre motivele de ce nu funcționează, de ce nu se implementează, este mecanismul de finanțare. În prezent, mecanismele de finanțare în domeniul eficienței energetice sunt extrem de puține. Noi putem să facem legi, să transpunem diferite pachete internaționale, însă fără resurse financiare nu pot fi atinse rezultate”, a declarat Victor Parlicov.
„Planeta are regulile sale de joc, pe care nu le poate schimba nici un parlament din lume. Doar când se întâmplă vreo anomalie se vorbește despre schimbări climatice. Noi în prezent doar constatăm fapte, doar monitorizăm cum se transformă planeta noastră, prin ce procese trece, dar încă nu conștientizăm cum acest lucru transformă viața noastră, nu încercăm să ne adaptăm. Noi nu pur și simplu așteptăm o criză. Doar discutăm că trebuie eficiență energetică, trebuie să reducem emisiile, însă ne trezim atunci când se întâmplă o catastrofă. Mintea noastră încă nu se gândește la prevenirea catastrofelor. Trăim deja pe contul copiilor noștri. Noi consumăm mai mult decât capacitatea naturală a resurselor naturale de regenerare. Pentru acest an am depășit cu 74% consumul de resurse ale planetei”, a atenționat Iuliana Cantaragiu, director adjunct al Centrului de Mediu.
În opinia lui Mihai Tîrșu, directorul Institutului de Energetică, energia din resurse regenerabile este considerată cheia viitorului pentru a reduce emisiile de CO2. „Este stabilit că dacă nu reducem emisiile în zece ani, noi nu vom putea evita o catastrofă climatică. Ca să evităm aceasta noi trebuie cel puțin 7,6% să reducem anual, până în 2030, emisiile de bioxid de carbon. Dacă păstrăm acest trend, așa cum consumăm astăzi, vom atinge către finele secolului 21 o mărime a temperaturii medii cu 3,9 grade Celsius, pe când limita este 2 grade Celsius”, a spus Mihai Tîrșu.
La panelul trei s-a discutat rolul elevilor asupra procesului de schimbări climatice. Daniela Simion este eleva Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”. Ea a declarat că este important ca elevii să conștientizeze necesitatea eficienței energetice și să recurgă la implementarea de inițiative. „Noi tinerii tot avem puterea să facem ceva. La lecția de geografie profesoara ne-a îndemnat să trecem la acțiune, nu doar să învățăm despre eficiența energetică, despre cum ar trebui să protejăm natura, dar să încercăm să analizăm cum utilizăm energia electrică timp de o lună. Dacă ne concentrăm prea mult pe cunoștințe, pe teorie și pe mai puțină practică, nu o să fie rezultatul pe care noi îl dorim. Elevii au puterea de a schimba ceva și dacă sunt îndrumați corect de către un profesor, și încurajați să o facă, la sigur o să aducă acel impact în comunitatea lor. Noi importăm energia electrică, iar oamenii în loc să o economisească cheltuie foarte multă energie electrică”, a declarat Daniela Simion, câștigătoarea premiului cel mai bun vorbitor în cadrul competiției de dezbateri Karl Popper, desfășurat la Călărași.
„Măsurile de eficiență energetică nu înseamnă doar economii, ci și o atitudine responsabilă pentru folosirea eficientă a resurselor. Sporirea nivelului de familiarizare, de conștientizare și de informare a populației privind eficiența energetică, poate contribui la prevenirea consecințelor grave asupra mediului. Tinerii de astăzi nu reprezintă o responsabilitate împovărătoare, din contra sunt o resursă vitală care poate fi mobilizată pentru a realiza obiective sociale ambițioase”, a afirmat Mihaela Stratan, reprezentanta echipei câștigătoare a competiției de dezbateri Karl Poppe, desfășurat la Călărași, elevă a Liceului Teoretic „Vasile Alecsandri”.
„Problema eficienței energetice se zice că s-a născut la noi în Republica Moldova 10-11 ani în urmă, dar eu cred că ea a fost tot timpul, fiindcă este o problemă a relației dintre om și natură. Omul nu s-a gândit că dacă vom utiliza resursele până peste posibilități nu o să le mai avem. Oare Planeta Pământ nu poate fi privit ca un client, care este nemulțumit de faptul că noi oamenii facem ceea ce facem. Noi trebuie să ascultăm natura, să ne cerem scuze pentru ceea ce am putut admite, pentru că acest lucru lovește asupra noastră. Noi trebuie să soluționăm această problemă, dar nu să le complicăm. Ce lăsăm noi celor care urmează să trăiască pe acest pământ după noi”, s-a întrebat Valeriu Gorincioi, directorul Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”.
În opinia Marianei Iurcu, muzeograf la Muzeul de Istorie și Etnografie „Dumitru Scvorțov - Russu” din orașul Călărași, cultura poate fi combinata cu energia, iar muzeul poate fi locul potrivit unde se poate ține o expoziție de corpuri de iluminat, cum s-a dezvoltat de-a lungul secolelor, o expoziție de sensibilizare a calității apei etc. „Noi deja avem o tradiție frumoasă când copiii din diferite instituții de învățământ se implică în diferite activități de sensibilizare, concursuri în care își expun viziunea lor asupra eficienței energetice. Se știe că ei sunt cei mai ingenioși și au vocea cea mai vocala în societatea noastră. Noi, cei maturi, suntem obligați să aplecăm urechea la această voce, dacă vrem să avem un prezent și un viitor demn de trai”, a spus Mariana Iurcu.
„Activitățile desfășurate la Călărași au arătat că raionul Călărași are copii talentați, care merită să fie încurajați și abilitați cât cuvântul lor valorează, au ce spune fiindcă este prezentul lor și este viitorul lor. Sperăm că activitățile desfășurate până acum dar și cele care vor continua să vă trezească interes și să vă implicați, fiindcă sunt pentru dumneavoastră, pentru localitatea dumneavoastră, sunt pentru prezent, dar și pentru viitor. Să avem cât mai mulți cetățeni abilitați, care au cunoștințe, care au ce spune, care vor să facă schimbări spre bine”, a spus în încheierea forumului Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, coordonatorul proiectului.
Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) “Viitorul” este beneficiarul Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene și implementează proiectul „Promovarea eficienței energetice în raionul Călărași (PEE-CĂLĂRAȘI)”.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al Uniunii Europene (UE), acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului „Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și AO ADR "Habitat".
