Programul de activitate al Guvernului Gavriliță este unul mai degrabă rezervat. Noul guvern s-a arătat prudent în tot ce își asumă, iar această prudență este legată de așteptările foarte mari ale cetățenilor. Recomandarea lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, făcută în cadrul unei ediții speciale a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, este ca noii miniștri să fie mai curajoși, să-și asume mai multe realizări, că doar astfel Republica Moldova poate rupe decalajul de dezvoltare pe care îl are în raport cu alte țări.
„Doar printr-un program ambițios de investiții în infrastructură publică, de atragere a investițiilor străine și de a face ordine în justiție, ne vom putea permite luxul de a asigura o viață decentă cetățenilor”, a spus Veaceslav Ioniță, care a analizat șapte priorități ale Guvernului condus de către Natalia Gavriliță.
Veaceslav Ioniță spune că domeniul justiției ascunde cele mai mari drame ale Republicii Moldova, iar faptul că 40 de mii de oameni pleacă în fiecare an din țară este rezultatul injustiției din țara noastră. „90% dintre oamenii de afaceri nu cred că în Moldova se înfăptuiește justiția. Și cel care câștigă un proces știe că justiția nu a fost înfăptuită, că el a dat mită pentru a fi luată decizia în favoarea lui. Atunci când nu ai justiție, dar ai sărăcie, ai degradare și ai ocolirea țării de către toți investitorii – asta este Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, noua guvernare două lucruri ar trebui să facă: o justiție unde fiecare cetățean când merge la justiție, chiar dacă a pierdut procesul, trebuie să iasă din sala de judecată cu un sentiment, că în privința lui s-a înfăptuit justiția, ceea ce lipsește în Republica Moldova. „Agenții economici, cu orice litigiu pe care îl au, merg în judecată. Se încarcă sistemul cu procese inutile, iar corupția este alimentată de către agenții economici care vor să-și rezolve cazul în favoarea lor. Soluțiile, ca să fie eliberat sistemul, dar și să fie protejat cetățeanul, sunt arbitrajul și medierea. Agenții economici trebuie să-și poată rezolva problemele de ordin economic înafara sistemului de justiție”, a spus expertul.
Economistul a mai menționat că foarte des este întrebat de ce moldovenii pleacă din țară și ce trebuie de făcut ca aceștia să se întoarcă acasă. Răspunsul lui este că nu se poate face nimic, deoarece în Republica Moldova productivitatea muncii angajaților este redusă, iar tehnologiile sunt destul de uzate. Volumul de producție pe care îl face un angajat la întreprinderile de stat este de 500 de mii de lei pe an. Chiar dacă din aceasta suma alocam pentru salariu 20% vom avea circa 100 de mii de lei pe an, minus impozitele de circa 60 de mii de lei și împărțit la 12 luni, se fac 5 mii de lei/lunar. „Oamenii simt că munca lor nu este apreciată în țară și pleacă peste hotare, unde rezultatul muncii lor este de 30 de ori mai mare, respectiv și remunerarea muncii este mai mare”, a menționat economistul.
În opinia analistului, tot de ce are nevoie Republica Moldova sunt investițiile străine directe și nu este vorba doar de bani, dar și de tehnologii și de piețe de desfacere. Fără aceste lucruri nu putem vorbi despre faptul că noua guvernare va reuși să facă ceva. Aceste investiții străine trebuie să fie urmate de dezvoltarea învățământul dual, unde cel care învață, totodată și lucrează.
Analizând prioritatea privind asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, Veaceslav Ioniță crede că nu va fi o problemă ca să fie realizată, dor că acest lucru poate avea loc doar cu suportul partenerilor, iar cifra de 4,5 miliarde de lei este prea mică. În opinia sa, guvernul trebuie să fie cu mult mai curajos și cu mult mai ambițios în ceea ce privește investițiile în infrastructura publică. Pentru ca Republica Moldova, în zece ani, să aibă o infrastructură la cele mai mici standarde europene este nevoie de investiții anuale de cel puțin 6% din PIB, circa 12 miliarde de lei. „Această investiție nu poate fi făcută decât cu suportul extern. Noi nu am investit cu anii în infrastructura de drumuri, apă și canalizare, școli, spitale. Nu este etic să tai din pensii și salariile oamenilor, din cea mai săracă țară din Europa, pentru a face investiții într-o infrastructură învechită, pe care trebuia să le facă generațiile precedente. Noi acum trebuie să plătim ceea ce nu au plătit părinții noștri, iar beneficiari vor fi generațiile viitoare, copiii și nepoții noștri”, a opinat analistul.
Vorbind despre prioritatea care se referă la majorarea fluxului de investiții străine până la 4% din PIB, ceea ce ar însemna circa 8 miliarde de lei, expertul a declarat că astăzi în Republica Moldova volumul de investiții străine pe cap de locuitor este cel mai mic din Europa, mai mic decât în Rusia și Belarus. Astăzi, în Republica Moldova numărul lucrătorilor în sectorul real al economiei este de circa 400 de mii de oameni. La aceștia se adaugă 220 de mii de bugetari și 600 de mii de pensionari. La patru oameni care lucrează în sectorul real al economiei avem 2 bugetari și 6 pensionari. Un lucrător din sectorul real ține doi oameni. Alții 800 de mii lucrează peste hotare, iar ca să-i aduci acasă sunt necesare 150 de miliarde de dolari investiții în locuri de munca comparabile cu cele din Europa.
În ceea ce privește majorarea pensiei minime de până la 2 mii de lei, expertul menționează că este o prioritate reală, care va costa bugetul public încă 2 miliarde și jumătate de lei și trebuie realizată, deoarece la noi pensionarii duc o viață foarte grea. Însă, spune Veaceslav Ioniță, majorarea nu va rezolva problema fundamentală, faptul că sistemul nostru de pensii este falimentat. În prezent, se taie din investiții privind dezvoltarea țării pentru a susține sistemul de pensii, care primește ceva mai mult din jumătate din suma necesară. Veaceslav Ioniță afirmă că actualul guvern trebuie să ratifice Convenția Organizației Mondiale a Muncii care spune că orice țară trebuie să asigure unui om, care a ieșit la pensie, 40% din veniturile ratate, achitând taxe și impozite, dar nu este convins că o va putea executa.
„La noi la trei pensionari avem doar doi lucrători. Noi trebuie să mărim numărul de lucrători, trebuie să facem investiții, să aducem oamenii acasă ca să ne putem onora obligațiile față de cei pensionați. În prezent pensionarul are circa 23% din salariul mediu pe economie. În prezent salariu mediu pe economie este de 8400 de lei, iar 40% ar însemna 3500 de lei. Noi suntem aproape de două ori mai puțin”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Expertul a mai menționat că este îmbucurător faptul că noua guvernare și-a propus să acorde o atenție mai mare turismului, deoarece Republica Moldova, după contribuția turismului la PIB, din 175 de țări ocupă locul 171. Potrivit expertului, tot ce are de făcut guvernul este să dezvolte turismul pentru cetățenii de pe loc, care sunt interesați să descopere țara, și apoi pentru străini.
Citind programul de guvernare, economistul a mai menționat că guvernul vrea să atragă o atenție mai mare dezvoltării ramurilor competitive: sectorul IT, care anul trecut a devenit cea mai mare ramură de export de servicii din Republica Moldova, aducând 260 de milioane de dolari; transportul internațional, care anul trecut a avut cel mai mult de suferit, iar până la IT serviciile de transport erau cele mai exportate. „Republica Moldova și ministrul transporturilor are cea mai mare provocare. Ramura care aducea 450 de milioane de dolari și care a scăzut până la 250 de milioane în anul pandemiei trebuie să crească la cel puțin 500-600 de milioane de dolari, prin finanțări, facilități la TVA și negocieri cu partenerii ca transportatorii moldoveni să aibă acces la piețe străine”, a specificat expertul.
La fel, a declarat Veaceslav Ioniță, ramura automotivelor, care nu exista zece ani în urmă, generează în prezent 600 de milioane de dolari și are astăzi capacitatea de substituire a importurilor de 100 de milioane de dolari. De asemenea, că industria este gata să producă componente de 100 de milioane de dolari, care în prezent sunt importate, dar pot fi realizate pe loc în Republica Moldova. Despre agricultura cu valoare adăugată, fiind vorba de exportul de miere, pomușoare și industria avicolă, economistul a precizat că aceste ramuri pot asigura un potențial de export de cel puțin 100 de milioane de dolari și sunt niște elemente de creștere economică.
