În trimestrul III al anului curent, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic număr de șomeri din istoria țării, iar acest lucru arată că moldovenii, în lipsa unui loc de muncă acasă, au plecat peste hotare. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus în cadrul ediției de vineri, 10 decembrie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că rata șomajului în Republica Moldova a ajuns, în trimestrul III al anului curent, la nivelul de 2,5% și este cel mai scăzut nivel dintre țările Uniunii Europene (UE), care pe timp de pandemie au înregistrat creșteri ale ratei șomajului.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, rata șomajului în Republica Moldova întotdeauna a oscilat între 6-7%. În 2019, după ce a fost modificată metodologia de calculare, aceasta a ajuns să fie de 5,1%. În 2020, pe timp de pandemie, experții au anticipat că numărul șomerilor în Republica Moldova se va tripla și se va ajunge la peste 100 de mii. Chiar și Guvernul s-a pregătit pentru această situație, a planificat în buget peste 120 de milioane de lei, care să fie plătiți șomerilor. Însă, numărul șomerilor, contrat tendințelor din UE, nu a crescut, dar a scăzut.
Expertul a declarat că în anul 2000 în Republica Moldova erau înregistrați 140 de mii de șomeri. Ulterior, numărul acestora a fost în scădere constantă până în 2008, când s-a ajuns la 51,7 mii. Apoi, a urmat criza din 2009-2010, iar numărul șomerilor a crescut până la 92 de mii. Însă, din 2010 și până în trimestrul III al anului curent, numărul acestora a tot continuat să scadă și a ajuns în luna septembrie la 22,6 mii, cu 10,5 mii mai puțini decât anul trecut.
Analistul economic spune că sunt două explicații care stau în spatele scăderii ratei șomajului în plină criză pandemică. Fie moldovenii nu au apelat la serviciile statului în căutarea unui loc de muncă, dar au căutat de sine stătător și au găsit, fie au plecat peste hotare, ne găsind de muncă acasă. „Cetățenii Republicii Moldova nici nu încearcă să apeleze la stat pentru a-și găsi un loc de muncă, deoarece el știe că soluția lui este de a placa peste hotare”, a spus analistul economic.
Economistul a afirmat că în 1990, în momentul obținerii independenței de către Republica Moldova, estimativ erau 1,6 milioane de muncitori. Până în anul 2000, timp de zece ani, numărul acestora s-a redus până la 700 de mii. Ca rezultat, a început plecarea masivă a oamenilor peste hotare cauzată de lipsa locurilor de muncă în țară. Din 2000 și până în 2010 numărul locurilor de muncă s-a redus cu încă 100 de mii. Din 2010 și până în 2020 forța de muncă în Republica Moldova a rămas relativ aceeași - 620 de mii de persoane. Criza din 2020 a dus la scăderea locurilor de muncă cu 18 mii, până la 602 mii de persoane angajate. În acest am, potrivit calculelor economistului, numărul locurilor de muncă pierdute în pandemie se vor recupera cu circa 8 mii locuri și se va ajunge la 610 mii.
Veaceslav Ioniță susține că Republica Moldova încă nu a reușit să identifice mecanisme prin care să fie relansată activitatea economică a statului. Deși au fost identificate câteva poluri de dezvoltare, cum ar fi zonele economice libere și sectorul IT, unde sunt create locuri de muncă, pe de altă parte sunt domenii unde locurile de muncă se reduc, iar cele noi create nu reușesc să compenseze pierderea. „„În 2015 am avut 600 de mii de locuri de muncă, în 2020 tot 600 de mii. Noi avem aceleași 600 de mii de locuri de muncă, însă structura lor s-a modificat substanțial”, a spus Veaceslav Ioniță.
Expertul a afirmat că în ultimii cinci ani în industria prelucrătoare au fost create 8200 de locuri de muncă, în comerț – 8000, în informații și comunicații – 6200, în construcții – 1200, în schimb în învățământ numărul de profesori s-a redus cu 8300, în activități profesionale cu 4300, în agricultură cu 2500. La fel cu 2500 în structurile de cazare și alimentație publică, dar și administrație publică.
Analistul economic a mai opinat că în perioada 2016-2020 Republica Moldova a înregistrat cel mai mare exod al forței de muncă din istorie. Estimativ, în acest an, numărul celor stabiliți peste hotare se ridică la 960 de mii de moldoveni. O studiu sociologic, spune analistul economic, realizat înainte de alegeri, a arătat că numărul celor care spun că vor să plece în acest an peste hotare este cel mai mic din ultimii cinci ani. Totodată, și numărul celor care au fost peste hotare, s-au întors acasă și nu intenționează să plece din nou, este cel mai mare din ultimii cinci ani. „De ce se întâmplă acest lucru: deja nu mai are cine pleca. Totodată, și așteptările foarte mari ale cetățenilor că lucrurile vor începe să se schimbe spre bine. Cercetarea făcută în vară ne permite să estimăm că în acest an vom avea probabil cel mai mic nivel de plecări peste hotare din ultimii cinci ani, în jur de 34 de mii. Din păcate este o medie de două ori mai mare decât a fost din 2006 până în 2015”, a opinat analistul economic.
Economistul este de părere că rată scăzută a șomajului în Republica Moldova mai degrabă arată că este o problemă, decât un moment de bucurie. Țara nu are brațe de muncă. „Sectorul IT, care a cunoscut cea mai dinamică creștere, deja se confruntă cu problema lipsei locurilor de muncă. Guvernul în cel mai scurt timp va fi impus de circumstanțe să modifice legislația în vederea relaxării politicii de atragere a forței de muncă din exterior, pentru a face față necesităților tot mai stringente pe piața forței de muncă. Problema noastră este că apar locuri de muncă, dar nu există lucrători”, a menționat economistul.
