Războiul din Ucraina a creat perturbații pe piața valutară din Republica Moldova, accentuând și mai tare presiunea, dictată deja de sectorul energetic. De la începutul războiului, moldovenii s-au agitat și au cumpărat, ca să-și facă rezerve, circa 400 de milioane de dolari, chiar dacă s-a observat o diferență dintre marja comercială a BNM și a băncilor și caselor de schimb valutar, ultimele câștigând zeci de milioane de lei. În prezent, presiunea pe piața valutară se apropie de un miliard de dolari. Însă, situația este gestionată mult mai bine față de perioada anilor 2014-2015, deoarece Republica Moldova are suportul partenerilor externi. Despre situația de pe piața valutară, ca urmare a războiului din Ucraina, a vorbit Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 22 aprilie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, panica populației, din cauza războiului ucrainean, s-a manifestat pe piața valutară și pe piața depozitelor bancare. Oamenii, fiind speriați, nu știau ce se întâmplă, au acționat pe piața valutară. Acum, piața și-a revenit, iar oamenii vor începe să îl vândă înapoi volumul de valută pe care l-a cumpărat.
Veaceslav Ioniță a spus că moldovenii în fiecare lună vând și procură valută. Însă, de fiecare dată, vând mai mult decât cumpără. În felul acesta, spune expertul, oferta netă de valută, timp de un an, este la nivel de 2 miliarde de dolari. Însă, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în luna martie 2022, a fost înregistrată o ofertă netă de valută negativă. Moldovenii au vândut mai puțină valută decât au procurat. „Doar în martie 2022, pentru prima dată în istoria țării, oamenii nu doar că nu au vândut valută, dar au procurat valută și am avut vânzări nete de valută negative, minus 26 de milioane de dolari”, a spus expertul.
Economistul a menționat că o asemenea situația a fost în februarie 2015. Din cauza jafului bancar, un euro a ajuns să coste 30 de lei. Însă, vânzările nete de valută au fost pozitive. O altă situație asemănătoare a fost în timpul alegerilor din februarie 2019, dar și atunci vânzările nete de valută au fost pozitive. S-au vândut 87 de milioane de dolari. Următorul șoc a fost în aprilie 2020. Din cauza pandemiei, oamenii au stat acasă și nu au avut pentru ce să vândă valută. Totuși, s-au vândut 74 de milioane de dolari.
Analistul economic a declarat că în 2021 moldovenii au vândut 4 miliarde de dolari, dar au cumpărat 1,6 miliarde de dolari. Astfel, vânzările nete au fost de aproape 2,4 miliarde de dolari. Pentru a doua oară cea mai mare după 2013, când au fost de 2,9 miliarde de dolari. În 2022, în primul trimestru, volumul de vânzări a rămas stabil în valoare anuală, 4 miliarde de dolari. În schimb, au crescut brusc procurările de valută, cu 400 de milioane, și respectiv, vânzările nete de valută au scăzut cu 400 de milioane de dolari. „Războiul din Ucraina a speriat moldovenii și i-a provocat să meargă să facă perturbări pe piața valutară. Ei au procurat, fără a fi necesitatea, circa 400 de milioane de dolari, pentru a se proteja”, a declarat analistul economic.
Expertul a remarcat că vânzările nete de valută ale populației, în valoare anuală, au scăzut de la 2,383 de miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, la 2,047 de miliarde de dolari la sfârșitul primului trimestru din 2022 sau cu 336 de milioane de dolari mai puțin. Astfel, pe piața valutară în prezent s-a creat un mare deficit. În valori anuale, în ultimele luni, acesta este de aproape 990 de milioane de dolari. Când a fost jaful bancar, presiunea pe piața valutară a fost de 900 de milioane de dolari. „Este o presiune pe piața valutară fără precedent în istoria țării și va continua. Cauza nu ține doar de războiul din Ucraina, dar și de problema gazelor care a început în noiembrie anul trecut”, a menționat expertul.
Analistul economic susține că pe tot parcursul anului 2021 a fost un deficit pe piața valutară, însă lucrurile s-au accentuat în luna noiembrie, când deficitul a fost de 273 de milioane de dolari. Astfel, a fost nevoit Guvernul să intervină cu plăți și BNM - cu vânzări de valută. Lunile noiembrie, decembrie 2021 și ianuarie 2022 au fost lunile în care, din cauza prețului la gaze care a crescut fără precedent, s-a creat o presiune fără precedent pe piața valutară. În luna februarie a influențat parțial prețul la gaze, parțial războiul din Ucraina. În luna martie - exclusiv războiul din Ucraina. „Noi avem doar în șase luni 830 de milioane de dolari deficit, diferența dintre cerere și valută. În cea mai mare parte este determinată de criza energetică, prețul mare la gaze, iar în mică parte de războiul din Ucraina, care a creat o mică îngrijorare în rândul populației”, a spus analistul economic.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, BNM, de la sfârșitul anului 2021 și până în prezent, din rezervele pe care le avea, a intervenit pe piață cu 484 de milioane de dolari, în mare parte datorită intrărilor puternice de valută pe conturile instituției din partea partenerilor externi. Dacă în perioada 2014-2015 deficitul de valută a fost de 900 de milioane de dolari, din cauza jafului bancar și a lipsei suportului extern, rezervele BNM s-au redus din contul banilor care au cauzat deficitul. Acum, chiar dacă deficitul este de apropie un miliar de dolari, rezervele BNM au scăzut cu doar 484 de milioane de dolari. Restul banilor au fost compensați de către partenerii externi. În următoarele două-trei luni, inclusiv din contul altor bani, în valută, care vor veni din exterior, vor fi suplinite toate rezervele BNM. Plus, cele 400 de milioane de dolari procurate de către cetățeni vor fi întoarse, deoarece oamenii au început a face cheltuieli.
„Impactul prețului la gaz și războiul din Ucraina este cu mult mai mare decât a fost în 2014-2015. Însă, este un impact care nu depinde de noi și pentru asta am primit suport puternic din partea partenerilor externi și în felul acesta rezervele BNM practic nu au suferit, iar ceea ce s-a redus este net măsurabil cu ceea ce a fost în 2014-2015”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, dacă în perioada 2014-2015 deficitul de pe piața valutară a dus la deprecierea valutei, acum a fost a fost o speculație valutară. Dacă în mod obișnuit diferența dintre cursul de vânzare și cumpărare este la nivel de 12-15 bani pentru un dolar, în cazul speculației valutare diferența ajunge și la un leu. „Noi am asistat în luna februarie și luna martie, patru săptămâni de panică când a fost intervenția masivă a BNM, la o agitație puternică pe piața valutară. Nu a fost vorba atât deprecierea leului față de euro s-au dolar, cât de faptul că casele de schimb valutar s-au gândit să câștige bani din contul panicii populației. De aceea, am avut un decalaj foarte mare dintre cursul de vânzare și cursul de cumpărare”, a afirmat expertul.
Economistul a mai menționat că în prezent asistăm la o apreciere puternică a dolarului pe plan internațional, care s-a apreciat față de toate valutele, inclusiv față de leul moldovenesc. Însă leul moldovenesc, față de celelalte valute este mai puternic, și este determinat de faptul că este o depreciere puternică a monedei ucrainene. Începând cu 2018, leul moldovenesc începe anul practic la același nivel față de dolar și euro. Valuta moldovenească este practic stabilă, sunt oscilații în timpul anului și apar anumite șocuri. Însă, până la urmă capacitatea BNM de a interveni, capacitatea populației care are nevoie de lei pentru a face achiziții, aduce starea la normal. „Sunt sigur că această anomalie istorică, când oferta de valută din partea populației a fost negativă, când populația nu a cumpărat mai mulți dolari decât a vândut, în felul acesta noi am avut această panică care s-a gestionat, s-a epuizat și am scăpat fără anumite costuri”, a conchis analistul economic.
