Veniturile moldovenilor în 2022 au înregistrat o scădere de circa 10%. Practic, cea mai mare scădere din ultimii 23 de ani. În 2023, cel mai probabil, moldovenii vor avea o recuperare bună a veniturilor. Totodată, crește discrepanța salarială între cetățenii din regiunea separatistă transnistreană și a celor de pe malul drept al Nistrului. Moldovenii, controlați de către autoritățile constituționale de la Chișinău, câștigă cu 50% mai mult față de cei din stânga Nistrului. Din 2016, Republica Moldova înregistrează o tendință clară de creștere a ponderii veniturilor oficiale ale populației. Economia moldovenească, dintr-o economie tenebră, intră în câmpul economiei formale. Declarații în acest sens a făcut Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 17 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, moldovenii au două tipuri de salarii: brut și net. Cel brut este oferit de către angajator, iar cel net este salariul care ajunge oficial la angajat, fără impozitele și taxele pe care le ia statul din salariul pe care îl oferă angajatorul. Astfel, în 2022, salariul mediu pe economie a fost de 10529 de lei, în creștere cu 17% față de 2021. „Însă, salariul net primit de către angajați a fost de 8800 de lei, față de 7635 în 2021. O creștere nominală relativ bună”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță susține că în Republica Moldova este o discrepanță salarială semnificativ mare în rândul celor peste 600 de mii de salarizați, cu normă deplină de muncă. Dintre aceștia, în 2022, circa 10%, sau 60 de mii de cetățeni cel mai bine plătiți, au avut un salariu de 26534 de lei. De trei ori mai mare decât salariul mediu pe economie. Totodată, circa 10%, sau 60 mii de cetățeni cel mai rău plătiți, au avut un salariu de 3698 de lei. De trei ori mai mic decât salariul mediu pe economie.
Astfel, potrivit economistului, în 2022, salariul real în economie a scăzut cu 10%. La fel, și veniturile reale ale populației din salariu au fost mai mici cu 10% decât în 2021, deși nominal salariile au crescut cu 17%. În cazul bugetarilor, unde a fost doar 5% majorarea salarială, veniturile reale au scăzut cu peste 20%. Ultima dată o astfel de scădere a veniturilor populației a fost în 1998, cu 3,7%, și în 1999, cu 15,4%. În 2021 a fost cu 0,8%, iar în 2022 cu 10%.
Analistul economic menționează că cel mai bun an a fost anul 1982, când moldovenii au avut un salariu de aproape 9 mii de lei la valoarea leului de astăzi. Însă, atunci ei nu aveau la dispoziție atât de multe lucruri să le poată cumpăra, precum telefoane, mașini, și alte lucruri de primă necesitate, cu banii pe care îi aveau. Totodată, cel mai trist an a fost 1993. Atunci, moldovenii primeau un salariu de 1211 lei la valoarea leului de astăzi, la o inflație de peste 2000% anual. În 2000 a crescut la 2428 de lei. Opt ani oamenii au trăit într-o sărăcie extremă, iar din această cauză a început marea migrație din Republica Moldova. Plecarea moldovenilor peste hotare a însemnat creșterea remitențelor, a încasărilor bugetare, a vânzărilor și pornirea economiei naționale. În 2005 salariul real practic s-a dublat, ajungând la 4941 de lei. În 2010 – 7409 lei, în 2015 – 8058 de lei, iar în 2020 – 11787 de lei.
De asemenea, a menționat că până la destrămarea URSS cea mai bună perioadă, din punct de vedere al creșterii veniturilor populației, a fost anii 1966-1970. Atunci, veniturile moldovenilor creșteau cu 4,5% anual, de la 2,8% anual în perioada anilor 1961-1965. Însă, lucrurile au mers bine până în 1975, iar din 1976 au început a se înrăutăți. Real, până în 1980 veniturile practic nu au crescut. Din 1981 și până în 1985 veniturile erau la nivelul de 0%. Din 1986 și până în 1990, nominal, salariul creștea, iar prețurile nominal nu creșteau. Era vorba de o inflație ascunsă sub lipsa de mărfuri. Astfel, cea mai complicată perioadă a fost 1991-1995, când veniturile populației în fiecare an scădeau cu 23,7%. Ulterior, perioada 1996-2000, când din cauza crizei din 1998-1999, populația a ajuns într-o sărăcie extremă. După 2001 a început creșterea veniturilor, după ce a început marea migrație, cauzată de criză. În următorii cinci ani, în fiecare an, veniturile reale ale populației creșteau cu 15,3%. În perioada 2006-2010 - cu 8,4% anual. După 2011 și până în 2015 a fost o stagnare. Veniturile populației creșteau cu 1,7% anual. După care, în perioada 2016-2020 a urmat o creștere de 7,9% anual. Din 2021, fiind în criză, avem o scăderea a veniturilor cetățenilor de 5,5% anual.
Veaceslav Ioniță susține că moldovenii au dus-o cel mai bine în anul 1991, primul an de independență. În 1993, când a fost cel mai greu, veniturile populației au ajuns la 19% față de 1991. A urmat o recuperare până la 42% în anii 1997-1998. În 1999 a scăzut din nou, la 34%. La aproape 10 de la independență, veniturile populației erau 1/3 din ceea ce aveau în 1991. Această stare de lucruri a cauzat marea migrație. Abia în 2009 s-a ajuns la nivelul anului 1991. A urmat ulterior creșteri, dar și descreșteri pe alocuri. În 2020 veniturile moldovenilor au fost mai mari cu 188% față de 1991. În 2022 au scăzut la 168%.
Vorbind despre salariile moldovenilor în euro, expertul a afirmat că în pofida inflației mari, avem o stabilitate a cursului valutar, iar puterea cetățenilor de procurare a bunurilor pe termen lung crește cu fiecare an. Dacă în 2000 salariul era 35 de euro, în 2005 a ajuns la 84 de euro; în 2010 la 181 de euro, în 2015 la 217 euro, în 2020 la 402 euro, în 2021 la 429 de euro, iar în 2022 la 529 de euro.
Convertind salariul cetățenilor din stânga Nistrului în lei moldovenești, raportând ulterior la cursul valutar al leului față de dolar, economistul a ajuns la concluzia că salariul celor din dreapta Nistrului a fost stabil cu al celor din stânga Nistrului până în 2010. După 2011, în dreapta Nistrului salariile au crescut lent, iar în regiunea separatistă transnistreană, fiind menținut artificial cursul rublei, a ieșit că până în 2016 salariile celor din stânga Nistrului a fost cu 25% mai mare decât al celor din dreapta Nistrului. După 2016, când au epuizat toate rezervele valutare și nu au mai putut menține artificial valoarea rublei lor, au fost nevoiți să o depreciere și de atunci salariul lor a scăzut. Calculat în lei moldovenești, de la 6675 de lei la 4406 lei. Astfel, din 2016, salariul în regiunea separatistă transnistreană este cu 50% mai mic decât în dreapta Nistrului.
Analistul economic a mai declarat că potrivit cursului valutar, în stânga Nistrului salariul este în prezent de 6711 lei convertiți în lei moldovenești, iar în dreapta Nistrului – 10529 de lei. Totuși, rubla din stânga Nistrului are o putere de cumpărare mai mare, conform cursului oficial. Astfel, salariul lor în realitate nu este cu 50% mai mic, dar cu 30%. În stânga Nistrului, un anumit tip de bunuri au prețuri mai mici. Exemplu în acest sens este gazul și energia electrică.
„În regiunea separatistă transnistreană, autoritățile de acolo, încearcă să mențină puținii cetățeni care au mai rămas, folosind două instrumente: mențin un preț scăzut la resursele energetice, ceea ce permite celor săraci să supraviețuiască; mențin artificial cursul valutar. Acolo, agenții economici sunt obligați să vândă o parte din valută la un curs mai mic, în felul acesta mențin cursul valutar. Astfel, prețurile nu cresc atât de rapid, Dacă nu ar fi această obligație, cursul valutar în regiunea separatistă transnistreană ar fi cu mult mai jos. Este vorba de o impozitare administrativă a agenților economici, prin care se subvenționează populația. Regimul separatist de la Tiraspol, prin vânzarea populației a resurselor energetice la un preț simbolic, și prin forțarea agenților economici să vândă valută la un curs mai mic, asigură o vizibilitate a bunăstării pentru păturile sărace din regiune”, a spus expertul.
Veaceslav Ioniță declară că veniturile populației sunt din salarii, pensii, transferuri de peste hotare, bani de peste hotare adus cash, venituri din vânzarea producției agricole etc. „Estimez că veniturile populației din Republica Moldova în 2022 au fost de 183,5 miliarde de lei, față de 162,3 miliarde de lei în 2021. Cu 21,2 miliarde de lei mai mult. Nominal avem cea mai mare creștere din istorie. Leul se depreciază, de aceea avem astfel de creșteri. Veniturile oficiale ale populației în 2022 sunt estimate la 107,9 miliarde de lei, iar cele neoficiale, care au dominat până în 2016, la 75,6 miliarde de lei. Începând cu 2016 avem o tendință clară de creștere a veniturilor oficiale, iar cele neoficiale rămân încă o pondere destul de ridicată, dar scade cu timpul”, a conchis economistul.
------------------------------
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
