Astăzi, Produsul Intern Brut (PIB) pe malul drept al Nistrului este la nivel de 75% din valoarea PIB-ului din 1989, iar cel al regiunii separatiste transnistrene a ajuns la nivelul de 32% din valoarea celui din anul 1989. După 2015, crește discrepanța dintre salariile și pensiile celor două maluri ale Nistrului, în favoarea malului drept. După 2001, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană - de 9,3 ori. Anul 2016 este anul în care povestea de succes a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. Sunt câteva dintre teze ce caracterizează economia regiunii separatiste transnistrene, expuse vineri, 8 septembrie, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Produsul Intern Brut (PIB). Dacă PIB-ul malului drept al Nistrului s-a prăbușit imediat după destrămarea URSS, în stânga Nistrului a fost stat stabil până în 1993. Această senzație artificială spunea că la ei lucrurile stau mai bine. În 1997/1998, PIB-ul malului drept s-a stabilizat la 30% față de cel din 1989, iar în stânga Nistrului a ajuns, după o încercare nereușită de al menține artificial, la doar 13% față de cel 1989. „Au sperat că URSS îi va mai slava cumva. Noi am înțeles că URSS nu se mai întoarce, dar ei au trăit cu această speranță. Astăzi, anul 2023, PIB-ul malului drept s-a recuperat la nivel de 75% din valoarea celui din 1989, iar pe malul stâng este la nivel de 32% din valoarea anului 1989”.

PIB pe cap de locuitor. În 1995 pe malul stâng al Nistrului era mai mare față de cel din dreapta Nistrului. Peste 400 de dolari pe cap de locuitor, iar în dreapta Nistrului până la 400 de dolari pe cap de locuitor. Către 2000, din cauza că mult timp au menținut artificial cursul valutar, stânga Nistrului avea 300 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 400. Către 2005, peste Nistru ara o stare de lucruri mai bună – 1200 de dolari pe cap de locuitor, iar dreapta Nistrului – 1000. În 2010, 2400 pentur malul stâng și 2300 pentru malul drept. După 2015, după semnarea Acordului de Asociere și a celui de Comerț Liber, lucrurile au început a se inversa. La ei au început să se înrăutățească toți parametrii economici. În 2015 era deja 2700 de dolari pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și 2400 în stânga Nistrului. Din 2015, tot ce s-a auzit de bine la ei: salarii, pensii etc., nu au mai fost valabile. În 2020, PIB-ul pe cap de locuitor în dreapta Nistrului a ajuns la 4400 de dolari, în stânga Nistrului – 2900 de dolari. În acest an, va fi de 6700 în dreapta Nistrului și de 3600 în stânga Nistrului. „La ei din 2015 și până în 2020 nu a fost înregistrată nici o creștere. Acum există o ușoară creștere. Până în 2010 au fost mai sus. Din 2010 și până în 2015 mai mult sau mai puțin egali. Din 2015 – în scădere”.

Populația. În 1990, în regiune era 685 de mii de locuitori. Până în 2000 numărul populației a rămas relativ stabil. Către 2005, numărul lor a scăzut la 527 de mii de locuitori, în 2010 – la 518 mii, 2015 – 501 mii, 2020 – 466 de mii. Astăzi ei sunt – 461 de mii de locuitori, dintre care 301 mii în regiune, iar 160 de mii peste hotare. „La ei, la capitolul migrație, este mai rău decât la noi”.

Salariul. În 1999 salariul pe malul drept era de 305 lei, pe malul stâng – de 715 lei. A fost așa până în 2016, când au rămas fără rezerve valutare și au avut loc mai multe fenomene negative care au dus la înrăutățirea situației. „Anul 2016 este anul în care „povestea de succes” a regiunii separatiste transnistrene s-a terminat. În acest an, 2023, salariul în Republica Moldova va fi cel mai probabil 12450 de lei, în regiunea separatistă transnistreană – 7000 de lei. În fiecare an crește discrepanța salarială. Acum e 60% diferența. Începând cu 2015, autoritățile autoproclamate de la Tiraspol, nu mai pot menține tempoul și nu mai pot asigura salariul minimum ca la noi și crește discrepanța salarială”.

Pensia. În 1998/1999, pe malul drept al Nistrului pensia era 85 de lei, peste Nistru - 263 de lei. În 2004, în dreapta Nistrului a început majorarea bruscă a pensiilor și au ajuns aproape egale. După 2010, în dreapta Nistrului pensia a crescut stabil, dar în regiunea separatistă transnistreană, din cauza că cursul îl mențineau artificial, s-a ajuns să aibă din nou pensii mai mari. „La noi era în 2016 era pensia 1300 de lei, la ei – 2490. Aceasta a creat o senzație de bunăstare acolo. În 2018, această menținere artificială nu a mai putut rezista și pensia la ei a ajuns 1448 de lei, iar la noi a crescut la 1644 de lei. În acest an, 2023, pensia la noi va fi cel mai probabil 3197 de lei, la ei – 1806 lei. Practic pentru cei din regiunea separatistă, din 2017, crește și discrepanța în ceea ce privește pensiile”.

Prețurile. În stânga Nistrului, inflația a fost atât de mare în 1990 încât au fost nevoiți să denominalizeze de două ori valuta lor. Prima dată, au schimbat 1 la 1000, iar a doua oară 1 la un milion. Odată cu destrămarea URSS, malul drept al Nistrului a trebuit să convertească o mie de ruble sovietice pentru un leu actual, la ei au convertit un miliard de ruble sovietice pe o rublă transnistreană. După 2000, după ce a trecut șocul crizei din 1998, provocat de către Federația Rusă, s-au stabilizat prețurile pe ambele maluri ale Nistrului. „Din 2001 și până în prezent, după mai mulți ani de criză, crize cauzate de către Federația Rusă, timp de 22 de ani, în dreapta Nistrului prețurile au crescut de 6 ori, în regiunea separatistă transnistreană de 9,3 ori”.

Bunăstarea populației. În 2005, în regiunea separatistă transnistreană, față de 2001, creșterea veniturilor salariale a fost de 2 ori, pe malul drept al Nistrului – de 1,6 ori. În 2015, peste Nistru era de mai mare de 2,8 ori, pe malul drept – de 2,6. După 2015, lucrurile au început a se schimba brusc. Către 2020, pe malul drept, bunăstarea popilației era mai mare față de 2001 de 3,9 ori, iar pe malul stâng – de 2,6 ori. În acest an, pentru cetățenii de pe malul drept, bunăstarea lor față de 2001 va fi mai bună de 3,8 ori, iar a celor din stânga Nistrului stagnează la o creștere de doar 2,6 ori.

Creșterea reală a pensiei. Către 2005, pe malul drept, după câțiva ani în care pensia a fost foarte mică, a început a crește. Față de 2001, către 2010, bunăstarea pensionailor a crescut de 2,7 ori, în stânga Nistrului era 1,8 ori. Până în 2015, real pensia nu a crescut timp de 5 ani pe malul drept, în stânga Nistrului a crescut puțin. Până în 2020, malul drept a avut o creștere reală a pensiei de 3,5 ori față de 2001, iar regiunea separatistă transnistreană – de 1,7 ori, fiind înregistrată o cădere a bunăstării pensionarilor. „Astăzi, bunăstarea pensionarilor de pe malul drept al Nistrului este mai bună față de 2001, de 3,8 ori, a celor din stânga Nistrului de 1,4 ori. Din 2016, pensia în stânga Nistrului este într-o cădere continuă”.

Exporturile și vânzările pe malul drept al Nistrului. Până în 2010, stânga Nistrului pe malul drept aproape că nu vindea nimic. Totul mergea la export. După 2010, pe malul drept brusc au crescut procurările din stânga Nistrului, în special energia electrică. În 2022/2023 vânzările regiunii separatiste transnistrene, în afara regiunii, au scăzut puternic, de la 939 de milioane de dolari în 2021, la 650 de milioane de dolari în 2023. „Ceea ce îi salvează este dreapta Nistrului. Datorită nouă, 40% din tot ce vând ei este pe malul drept. Peste 80% din toate vânzările regiunii sunt pe malul drept al Nistrului, UE și Ucraina. 5% din tot ce vând se duce în Federația Rusă”.

Exporturile per capita. Până în 2021, exporturile din stânga Nistrului erau mult mai mari decât ale malului drept. În 2000, exporturile malului drept, pe cap de locuitor, erau de 140 de dolari, pe malul stâng – de 549 de dolari. Către 2010, pe malul drept au ajuns 522 de dolari, pe malul stâng – 983 de dolari. În 2021, pe malul drept – 1197 de dolari, pe malul stâng – 2086 de dolari. Din 2022, situația se schimbă. Pe malul drept este 1690 de dolari, pe malul stâng – 1440. În 2023, estimativ pe malul drept va fi de 1626 de dolari, pe malul stâng – 1309 de dolari. După 2022, și la capitolul exporturi, regiunea separatistă deja cedează continuu”.

Studenții. În 1960/1061, în RSSM erau 19200 de studenți. În 1990/1991 a ajuns la 55500. Către 1995/1996, când deja erau separate malurile Nistrului, pe malul drept erau 55300 de studenți, pe malul stâng – 6700 de studenți. Către 2000, pe malul drept erau 79100, pe malul stâng – 9700. În 2010, pe malul drept – 107800, pe malul stâng 19600. În 2020, pe malul drept – 59 de mii, pe malul stâng – 11200. În anul de studiu 2023/2024, pe malul drept sunt 56800, iar pe malul stâng – 10100. 

Studenți la o mie de locuitori. În perioada sovietică, Moldova avea 6 studenți la o mie de locuitori. Până în 1990, s-a stabilizat la 13 studenți la o mie de locuitori. Către 2005, malul drept avea 41,4 studenți la o mie de locuitori, iar stânga Nistrului – 34,9. Către 2010, malul drept avea 36,5, iar malul stâng – 50,5. În 2020 s-a ajuns că malul drept avea 22,3 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 35,8. În 2023/2024, malul drept are 22,6 studenți la o mie de locuitori, iar malul stâng – 33,6. „Parcă cifrele arată bine, dar situația este una foarte proastă. Pe ambele maluri ale Nistrului scade numărul de studenți în baza la doi factori: demografic, nu mai sunt copii; și migrația. Noi avem 50 de mii de studenți în țară și 30 de mii peste hotare. Studenții de pe malul stâng nu au alte oportunități de a merge la studii. Nu cunosc limba română, nici alte limbi nu cunosc. Mecanismul lor de studii nu le permite decât să meargă în Federația Rusă să studieze. Din acest motiv, numărul mare de studenți care este pe cap de locuitor în stânga Nistrului, denotă faptul că ei sunt izolați, nu au unde pleca”.  

----------------------------

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .