Un Ghid privind identificarea, clasificarea și contracararea informațiilor false, lansare în spațiul public și mediatic al Republicii Moldova, menit să ajute la identificarea rapidă și ușoară a știrilor false, aplicând instrumentul de verificare, denumit „stegulețele roșii”, a fost lansat marți, 6 februarie, 2024, la inițiativa Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Ghidul a fost elaborat în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
În cadrul discuțiilor asupra ghidului, organizate în cadrul Platformei de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional, aflată la a doua ședință de lucru, Sergiu Bugai, autorul ghidului, a spus că acesta este un instrument dedicat celor care creează și care consumă știri și informații, întrucât include nu doar detectarea dezinformării și manipulării opiniei publice, dar și procedee de analiză, precum și recomandări de prevenire și contracarare a riscurilor generate de aceste procese malefice.
„Pe lângă faptul că oferă informații despre cum pot fi depistate informațiile/ știrile false și verificate informațiile, ghidul oferă și exemple pentru a dezvolta propriile abilități în acest domeniu. După instrumentul de tipul „stegulețele roșii” prezentat, sunt furnizate sfaturi utile care ar trebui luate în vedere în timpul consumului de știri din mass-media și verificării și partajării lor pe rețele sociale. Pentru a realiza un fact-checking avansat, ghidul prezintă și o listă de platforme online pentru verificarea surselor de informații, a datelor, materialelor video și foto”, a declarat Sergiu Bugai.
Autorul ghidului arată că multe centre de cercetări interdisciplinare aplică metodologia „stegulețelor roșii” în scopul identificării rapide a știrilor false. Oxford Internet Institute a lansat ghidul online „The ComProp Navigator” pentru verificarea știrilor, în care, printre altele, se regăsește și instrumentul „Top Six Red Flags that a News Story is Unreliable, Disreputable and Embarrassing for You to Share” elaborat de către organizația de supraveghere media din Statele Unite „Ad Fontes Media”. O altă organizație americană, „The News Literacy Project”, a lansat platforma de e-learning gratuită „Checkology”, care propune instrumentul „Ten questions for news detection” pentru verificarea știrilor false. Și compania „TeachThought” oferă platforme de e-learning „Critical Thinking”, propunând instrumentul „20 Questions To Help Students Think Critically About News” pentru identificarea informațiilor false.
În ghid se mai menționează că dezinformarea a fost şi continuă să fie o provocare pentru democrație. Epoca digitală necesită noi abordări și angajamente care să se potrivească cu amploarea, viteza și prevalența amenințărilor informaționale lansate în spațiul public și mediatic. Problema știrilor false a devenit unul dintre cele mai importante subiecte ale jurnalismului modern. Tot mai mult, sistemul științelor sociale, jurnaliștii și specialiștii în securitatea informațiilor, abordează cu maximă seriozitate problema știrilor false, iar mai nou, a deepfake-urilor create de inteligența artificială. Impactul lor asupra opiniei și comportamentului consumatorului de știri este foarte simțitor, în special în perioada campaniilor preelectorale.
„De către experții în fact-checking și jurnaliștii moldoveni, au fost elaborate un șir de cercetări, analize, recomandări, manuale de educație media și politici în ceea ce privește securitatea informațională. Totuși, în condițiile unui război hibrid, în care spațiul media național a devenit un câmp de luptă, se impune necesitatea reacționării prompte și operante la tot ceea ce se numește dezinformare, manipulare, fake news”, menționează autorul în Ghid.
„Propaganda vine tot mai intens asupra țării noastre. Datele unui sondaj de opinie de anul trecut, arată că circa 70% din cetățenii moldoveni consideră că le este foarte dificil să facă o distincție dintre o informație falsă și una adevărată. Acesta este un indicator care stă în fața societății civile, a jurnaliștilor și a tuturor celor care sunt interesați să combată acest fenomen. În direcția respectivă știm că lucrează mai multe organizații. Acest Ghid pe care l-a realizat Sergiu Bugai, la comanda IDIS „Viitorul”, credem că va fi util atât jurnaliștilor, ziariștilor, cât și reprezentanților societății civile, studenților și tuturor celor interesați să înțeleagă cum funcționează acest fenomen”, a spus directorul executiv al IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac.
„Odată cu începerea războiului dus de către Federația Rusă contra Ucrainei, am simțit terenul fertil de a lucra intens în acest domeniu, al dezinformării, sprijinirii gândirii critice și rezilienței la dezinformare în Republica Moldova. Astăzi, suntem într-o eră care abundă de informații și considerăm că este nevoie de acea abilitate de a analiza, de a evalua și de a selecta informația care devine crucială într-o societate care se dorește a fi democrată, prosperă și sănătoasă. Din fluxul de informații care este răspândit astăzi este foarte dificil să-ți dai seama dacă este un fake news, o informație eronată, propagandă s-au dezinformare. Realizând acest ghid, am considerat că este nevoie de un instrument util pentru a ajuta societatea să poată verifica informația care este furnizată”, a menționat Carolina Ungureanu, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, manager de proiect.
Mihail Nesteriuc, student la Facultatea de Jurnalism din cadrul USM, membru al Platformei de discuție, a afirmat că Ghidul este unul interesant, bine construit și chiar este o sursă de informație pentru întreaga societate. Însă, îngrijorarea sa în ceea ce priește dezinformarea este legată de acele deepfake-uri, care sunt create cu scop de ridiculizare, pentru a amuza oamenii. „Am dubii că mulți oamenii cred că este adevărat ceea ce se arată prin aceste deepfake-uri. Trebuie să fim atenți, deoarece nu știm dacă aceste deepfake-uri, care astăzi se fac, nu se vor transforma cu timpul în ceva serios, iar situația poate ajunge periculoasă”, a spus Mihail Nesteriuc.
Ion Bunduchi, director politici publice în cadrul Asociației Presei Electronice, a spus că oricât de multe lucrări de genul acesta nu vor fi, oricum nu vor fi suficiente, deoarece fenomenul privind dezinformarea este unul foarte complex. Expertul a îndemnat pe toți să fie atenți atunci când utilizează noțiunile de „informații false” și „știri false”. „Știrea este gen jurnalistic. Să scrie știri sunt învățați jurnaliștii, iar jurnaliștii nu sunt învățați să scrie știri false. Jurnaliștii care scriu știri false sunt pseudo-jurnaliști. S-ar putea întâmpla ca cineva, intenționat, în uz larg să utilizeze știri false ca să transmită umbra aceasta nocivă asupra jurnaliștilor. Nu toate știrile false sunt nocive și nu toată propaganda este nocivă. Dacă propaganda este în măsură să aducă prejudicii dezastruoase atunci de această propagandă trebuie să ne îngrijim. Dezinformarea nu toată este periculoasă. Este periculoasă atunci când aduce daune securității naționale. Atunci când utilizăm noțiunile cu mai multă exactitate, putem să ne orientăm către fenomenele care sunt cu adevărat nocive, pe care trebuie să le identificăm, să le evaluăm și să le determinăm că sunt nocive și pot aduce potențiale pagube și cu acestea să luptăm”, a spus Ion Bunduchi.
Oxana Iuteș, directoare Internews Moldova, a amintit că Centrul pentru Jurnalism Independent a elaborat în 2017 primul manual de educația media, pentru treapta primară. Apoi, a urmat pentru treapta gimnazială în 2018 și în 2019 pentru treapta liceală. Potrivit Oxanei Iuteș, cursul opțional nu este despre educația media și conținutul media, dar despre alfabetizarea informațională, ceea ce este depășit deja. „Aceste noțiuni sunt depășite intelectual, informațional și digital. Copiii nu citesc știri. Copiii sunt doar pe rețelele de socializare. Puțini mai citesc și privesc astăzi știrile. Trebuie deja de schimbat chiar și noțiunile. Din cauza acestei avalanșe de fakenews, în Moldova a fost afectată breasla jurnalistică, în special în perioada pandemiei pe care am avut-o. Nu degeaba oamenii deștepți au numit-o infodemie, pentru că este vorba de informație, nu despre conținut specific jurnalistic. Lucrurile se schimbă atât de rapid, încât noi trebuie să ne dăm seama că deja nu mai analizăm din punct de vedere al unui conținut jurnalistic, dar e vorba de conținut informațional pe social-media, video”, a punctat Oxana Iuteș.
În cadrul celei de a doua ședință de lucru a Platformei au fost prezentată două articole, în care doi participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în lunile mai-iunie 2023, au analizat unele subiecte de știri, de actualitate, distorsionate sau prezentate în mod intenționat eronat, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldvenești.
Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context național, regional și internațional a fost lansată la 16 octombrie, la inițiativa IDIS „Viitorul”. Platforma este reprezentată de către jurnaliști, studenți, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale care implementează proiecte în domeniul dezinformării, dar și de profesori care predau educația mediatică în școli.
-------------------
Proiectul „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul” în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, este susținut financiar de către Ambasada Finlandei la București.
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993 care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .
