News

Platforma de discuții privind combaterea dezinformării a avut a treia ședință de lucru

2024.06.05 Dezinformare Maria Procopciuc Print version

 

Platforma de discuții pe marginea combaterii dezinformării în context local, național, regional și internațional, reprezentată de către jurnaliști, studenți, profesori și organizații nonguvernamentale, care implementează proiecte în domeniul dezinformării, s-a întrunit marți, 4 iunie, 2024, în a treia ședință de lucru. La eveniment au fost prezentate patru articole scrise de către patru participanți ai Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, desfășurat în perioada mai-iunie 2023. În cadrul articolelor, au fost analizate subiecte de știri de actualitate, distorsionate sau prezentate eronat în mod intenționat de către propaganda rusă și agenții de influență ai Rusiei în R. Moldova, în scopuri de dezinformare a opiniei publice moldovenești.

Carolina Ungureanu, coordonatoarea proiectului, vicedirectoare IDIS „Viitorul”, a amintit că exercițiul privind scrierea analizelor/articolelor este o activitate practică parte a Programului de instruire/formare privind gândirea critică și alfabetizarea media, la care au participat circa 35 de persoane, care acum au posibilitatea de a aplica în practică cunoștințele dobândite, în scrierea de analize/articole, care sunt prezentate în cadrul Platformei de discuții.

Mihail Nesteriuc a analizat fenomenul moldovenismului ca ideologie pseudo-națională și o manifestare a discursului de ură antiromânesc, care este promovat de către agenții de influență ai Kremlinului în Republica Moldova în scopul dezbinării societății prin intermediul rețelelor de socializare și al mijloacelor mass-media. În opinia sa, moldovenismul nu este o ideologie, ci o anti-ideologie, care îl „neagă întotdeauna pe celălalt". „Arhitecții moldovenismului au decis să construiască o ideologie de negare a românismului. Pe parcursul celor 30 de ani de independență ai Republicii Moldova, partidele pro-Kremlin au folosit anti-ideologia „moldovenismului" ca sol pe care să-și cultive principalele narațiuni. Republica Moldova se confruntă cu numeroase provocări în fața războiului hibrid desfășurat de către Federația Rusă. În ultimii ani, dezinformarea și manipularea au fost folosite ca instrumente importante pentru influențarea opiniei publice și destabilizarea situației politice și sociale din țară”, a spus Mihail Nesteriuc.

Mihai Avasiloaie a încercat să explice cum a fost „rostogolit” pe canalele de propaganda rusă de pe Telegram un fals despre expulzarea preoților din Republica Moldova. Potrivit lui Mihai Avasiloaie, mai multe canale de Telegram de limbă rusă au scris că președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „va expulza din țară preoții moldoveni” pe motiv de „activitate de spionaj”, iar primul pe listă va fi arhiepiscopul Savva (Volkov) de Tiraspol și Dubăsari. Aceste afirmații nu corespund realității, Mihai Avasiloaie argumentînd că: „În realitate, arhiepiscopul Sava este cetățean al Republicii Moldova și nu poate fi expulzat, iar președinta Maia Sandu nu este autoritatea responsabilă de executarea unei astfel de măsuri. Informațiile au fost promovate pe canale de Telegram cunoscute pentru promovarea de falsuri și narațiuni ale propagandei pro-Kremlin”, a spus Mihai Avasiloaie.

Alexandru Tetelea a observat că recensământul populației și al locuinței, desfășurat în perioada 8 aprilie-7 iulie, a ajuns subiect de dezinformare în societatea moldovenească. „Odată cu anunțarea desfășurării recensământului, în spațiul public s-a creat o „panică artificială” în legătură cu obiectivele sale. Printre cetățeni au început să bântuie diferite teorii, conform cărora obiectivele enunțate sunt doar un pretext, cele reale fiind ascunse sub un voal de birocrație și scopuri meschine. Pe parcursul vizionării briefing-urilor de presă a unor actori politici, a monitorizării unor canale de Telegram pro-ruse, am constatat faptul că, dezinformarea, care se propagă în societate la tema recensământului, face parte dintr-o strategie bine pusă la punct și impementată de agenții Kremlinului”, a declarat Alexandru Tetelea.

Nicolae Ghidiu a făcut o analiză a discursului liderilor locali din Găgăuzia în contextul referendumului privind integrarea europeană. Analiza scoate în evidenţă câteva naraţiuni ale liderilor locali ai autonomiei care, în virtutea funcției lor publice, formează un cerc de persoane de încredere, cu influență în regiune, care apar frecvent în spațiul public, respectiv, impactul mesajelor difuzate a luat amploare și poate schimba opiniile și atitudinile consumatorilor de mesaje prin naraţiuni care au avut drept scop dezinformarea în masă a populaţiei autonomiei. „Folosirea dezinformării este o modalitate de a menține sau de a consolida controlul asupra populației locale. Prin răspândirea informațiilor false sau distorsionate, liderii UTAG pot încerca să influențeze percepțiile și opiniile oamenilor în favoarea lor, pentru a manipula opinia publică, a promova anumite agende politice sau interese personale, pentru a menține sau a intensifica tensiunile politice în regiune”, se spune în analiza lui Nicolae Ghidiu.

„A fost o ședință cu prezentări foarte interesante și foarte necesare privind dezinformare, care este o problemă proeminentă în societatea noastră. Consider că astfel de exerciții ar fi foarte utile și pentru publicul larg, pentru a avea o idee mai clară a ceea ce se întâmplă în mediul informațional din Republica Moldova”, a concluzionat Nicoleta German, membră a Platformei de discuții.

„În Republica Moldova cu dezinformarea se ocupă adepții regimului actualmente la putere în Federația Rusă. Dacă te uiți la ceea ce se întâmplă în relațiile dintre Republica Moldova cu România, cu Uniunea Europeană (UE), ceea ce nu place Rusiei, sunt trasate aceleași narative, că moldovenii au o altă identitate, nu sunt români, că vorbesc limba moldovenească, că România și UE vrea să subjuge Republica Moldova, că România promovează fascismul, că UE și NATO înseamnă război, că se urmărește distrugerea Republicii Moldova. Tot ceea ce urmărește regimul de la Kremlin să slăbească este atacat prin aceleași tactici ale dezinformării”, a constatat Pavel Vintilă, membru al Platformei de discuții.

Platforma de discuții a fost lansată la 16 octombrie, 2023, în cadrul proiectului „Sprijinirea gândirii critice și rezistența la dezinformare în Republica Moldova”, implementat de către IDIS „Viitorul”, în perioada ianuarie 2023 – octombrie 2024, cu susținerea financiară a Ambasadei Finlandei la București. La prima ședință au fost prezentate primele cinci articole. La 6 februarie, 2024, au fost prezentate alte două articole, în cadrul celei de-a doua ședință de lucru. În total, au fost elaborate 11 articole din totalul de 15 prevăzute în proiect. Platforma de discuții are ca scop facilitarea cooperării între public, jurnaliști și agenția de reglementare în privința combaterii dezinformării în context național, regional și internațional. Totodată, platforma are menirea de a asigura un mediu participativ și incluziv de discuții, cu ateliere periodice unde vor fi abordate subiecte ce țin de gândirea critică, alfabetizarea media, analiza, rezistența la dezinformare și reflectarea informațiilor de interes public într-un mod imparțial.

Follow us on

Our social networks

Subscribe on

newsletter

Connect with us