Comerțul Republicii Moldova, deja al doilea an, stagnează. Exporturile moldovenești în 2023 au înregistrat scădere, iar datele din primul trimestru al acestui an arată că sunt în continuă scădere. Puternic au scăzut exporturile de bunuri, iar în ultima jumătate de an stagnează și exportul de servicii. Despre aceasta a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 12 iulie, 2024, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, exportul Republicii Moldova de bunuri și servicii în anul 2000 a fost de 0,64 de miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care 0,47 mlrd/dolari a reprezentat exportul de bunuri, iar 0,16 mlrd/dolari a totalizat exportul de servicii. În 2010 a ajuns la 2,22 mlrd/dolari, dintre care: 1,54 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 0,68 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2019 – 4,32 mlrd/dolari: 2,78 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 1,54 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2020 – 3,76 mlrd/dolari: 2,49 mlrd/dolari-exportul de bunuri; 1,28 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2023 – 6,49 mlrd/dolari: 4,05 mlrd/dolari-exportul de bunuri, iar 2,44 mlrd/dolari-exportul de servicii; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 6,31 mlrd/dolari: 3,90 mlrd/dolari-exportul de bunuri; iar 2,41 mlrd/dolari-exportul de servicii.

„În 2023 a fost înregistrată scădere, iar datele din primul trimestru al acestui an arată că sunt în scădere continuă exporturile moldovenești. Destul de puternic scad exporturile de bunuri. În ultima jumătate de an se înregistrează o stagnare a exportului de servicii. Exporturile Republicii Moldova în prezent stagnează din cauza că în 2023 a fost înregistrată o scădere destul de pronunțată a exportului de bunuri, dar a fost înregistrată o ușoară creștere a exportului de servicii în prima jumătate a anului și o ușoară stagnare în a doua jumătate a anului trecut”, a spus Veaceslav Ioniță. 

Vorbind despre exportul Republicii Moldova de servicii, expertul a declarat că în 2010 acesta a totalizat 700 de milioane de dolari (mln/dolari). În anii 2013 și 2014 câte 1,1 mlrd/dolari; 2015 – 1 mlrd/dolari; 2019 – 1,5 mlrd/dolari; 2020 – 1,3 mlrd/dolari; 2021 – 1,6 mlrd/dolari; 2022 – 2,3 mlrd/dolari; 2023 – 2,44 mlrd/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 2,41 mlrd/dolari.  „Până în trimestrul III din 2023, a fost o creștere continuă spectaculoasă, a exportului de servicii. Din trimestrul III, 2023, acestea înregistrează o ușoară stagnare”, a declarat expertul. 

Cu referire la exportul Republicii Moldova de servicii IT, expertul a declarat că în 1995 acesta a fost de 0,1 milioane de dolari (mln/dolari); în 2000 – 0,4 mln/dolari; 2005 – 2,7 mln/dolari; 2010 – 22 mln/dolari; 2015 – 59 mln/dolari; 2020 – 258,5 mln/dolari; 2022 – 468,6 mln/dolari; iar în 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 599,3 mln/dolari. „Fenomenul Republicii Moldova este exportul de servicii IT. Dacă în 2010 acest tip de export practic nu exista, a crescut încet până în 2015, iar după 2017 a înregistrat o creștere puternică. Adevărata creștere a exportului de servicii IT a început după ce s-au oferit facilități fiscale și s-au deschis parcurile IT. Creșterea spectaculoasă a fost până în 2023. Din trimestrul III din 2023, înregistrează o ușoară stagnare”, a mai declarat expertul.

Despre exportul Republicii Moldova de servicii de transport de pasageri și de mărfuri, economistul a afirmat că în 2010 acesta a totalizat 260 de milioane de dolari (mlndolari), dintre care 164 mln/dolari-exportul de mărfuri, iar 59 mil/dolari-exportul de pasajeri; 2015 – 322 mil/dolari: 201 mil/dolari-exportul de mărfuri, iar 81 mil/dolari-exportul de pasageri; 2018 – 434 mil/dolari. În 2020 ele s-au prăbușit până la  250 mil/dolari. Iar în  prezent au atins maxima istorică, înregistrând în 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 530 mil/dolari: 291 mil/dolari-exportul de mărfuri, iar 123 mil/dolari-exportul de pasageri.

„Mult timp ramura transportului de pasageri a fost cea mai mare ramură în structura exportului Republicii Moldova. După 2015 a fost depășită de IT. Pandemia a prăbușit dramatic ramura transportului. A fost înviorată ulterior, cât de cât, pe fundalul războiului dus de către Federația Rusă în Ucraina, care a generat cel puțin 100 mln/dolari exporturi. A fost înregistrată o creștere. În prezent este într-o ușoară creștere, dar creșterea a încetinit deoarece Ucraina caută și alte soluții decât cele pe care le poate oferi Republica Moldova și asta are un impact negativ asupra exporturilor noastre de servicii de transport”, a afirmat economistul.

Analizând exportul de servicii de transport aerian, analistul economic a menționat că în 2010 acesta a totalizat 76 de milioane de dolari (mln/dolari); în 2014 – 131 mln/dolari; 2015 – 100 mln/dolari; 2018 – 180 mln/dolari; 2021, primul trimestru, în valoare anuală – 53 mln/dolari; 2023, trimestru trei, în valoare anuală – 189 mln/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 190 mln/dolari.

Referitor la exportul de servicii educaționale, analistul economic a menționat că în 2010 au fost de 18,7 milioane  de dolari (mln/dolari); în 2015 – 30,2 mln/dolari; 2018 – 52,6 mln/dolari; 2020 – 46,7 mln/dolari; 2022 – 83,3 mln/dolari, maxima istorică, iar în valoare anuală în prezent avem – 79,9 mln/dolari. „În 2022 a fost înregistrată cea mai puternică creștere, au fost mulți studenți străini, inclusiv din Ucraina. Republica Moldova are un potențial enorm privind exportul de servicii educaționale, trebuie doar eforturi de depus pentru a îmbunătăți situația și a crește acest indicator”, a spus analistul economic.

Cu privire la exportul de servicii de prelucrare a materiei prime, Veaceslav Ioniță a spus că acesta în 2010 a însumat 106 milioane de dolari (mln/dolari); în  2015 – 140 mln/dolari; 2019 – 266 mln/dolari; 2020 – 231 mln/dolari; 2023 – 248 mln/dolari; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 238 mln/dolari. „Mulți ani, economia Republicii Moldova, fabricile mari, au supraviețuit deoarece erau specializate pe oferire de servicii, dar nu pe producție. Companiile străine, deținătoare de materie primă, încheiau contracte cu companii moldovenești, pentru prelucrarea materiei prime. Avem și aici o ușoară scădere. Cred că atunci când Guvernul a venit cu inițiativa de a introduce garanții bancare la importul temporar al materiei prime a lovit puternic această ramură. Sper să fie anulată această inițiativă și nu amânată pe cinci ani cum este acum”, a spus Veaceslav Ioniță.

Expertul susține că volumul comerțului extern al Republicii Moldova cu bunuri a fost în 1995 de 1,6 miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care: 0,7 mlrd/dolari-exporturi, iar 0,8 mlrd/dolari-importuri; în 2008 – 6,5 mlrd/dolari, dintre care: 1,6 mlrd/dolari-exporturi, iar 4,9 mlrd/dolari-importuri; 2013 – 7,9 mlrd/dolari: 2,4 mlrd/dolari-exporturi, iar 5,5 mlrd/dolari-importuri; 2019 – 8,6 mlrd/dolari: 2,8 mlrd/dolari-exporturi, iar 5,8 mlrd/dolari-importuri; 2022 – 13,6 mlrd/dolari: 4,3 mlrd/dolari-exporturi, iar 9,2 mlrd/dolari-importuri; 2023 – 12,7 mlrd/dolari: 4 mlrd/dolari-exporturi, iar 8,7 mlrd/dolari-importuri; 2024, trimestrul întâi, în valoare anuală – 12,4 mlrd/dolari: 3,9 mlrd/dolari-exporturi, iar 8,5 mlrd/dolari-importuri. „Această scădere este determinată pe de o parte de scăderea cu 400 mln/dolari a exporturilor, care este un lucru rău și, pe de altă parte, de scăderea importurilor, care este bine că au scăzut. Nu au scăzut volumele, dar au scăzut prețurile de import”, susține expertul.

Analizând exportul Republicii Moldova de bunuri, economistul a menționat că în 2010 a totalizat 1,54 de miliarde de dolari (mlrd/dolari), dintre care; 0,73 mlrd/dolari-exporturi UE, 0,62 mlrd/dolari-exporturi CSI, iar 0,19 mlrd/dolari-exporturi în alte țări; în 2015 – 1,97 mlrd/dolari, dintre care; 1,22 mlrd/dolari-exporturi UE, 0,49 mlrd/dolari-exporturi CSI, iar 0,26 mlrd/dolari-exporturi în alte țări; 2020 – 2,49 mlrd/dolari, dintre care; 1,66 mlrd/dolari-UE, 0,31 mlrd/dolari-CSI, 0,07 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0,45 mlrd/dolari-în alte țări; 2022 – 4,34 mlrd/dolari: 2,54 mlrd/dolari-UE, 0,32 mlrd/dolari-CSI, 0,72 mlrd/dolari-Ucraina; 0,75 mlrd/dolari-alte țări; 2023 – 4,05 mlrd/dolari: 2,65 mlrd/dolari-UE, 0,30 mlrd/dolari-CSI, 0,60 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0,05-alte țări; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 3,90 mlrd/dolari: 2,59 mlrd/dolari-UE, 0,23 mlrd/dolari-CSI, 0,47 mlrd/dolari-Ucraina, iar 0, 62-alte țări.

„În 2022 a fost înregistrat un volum mare de export către Ucraina și a fost legat strict de războiul dus de către Federația Rusă. De bază a fost exportul de produse petroliere. Acum exporturile moldovenești au scăzut cu 440 mln/dolari. Aproape corespunde cu scăderea exporturilor către Ucraina. De fapt, noi nu am avut o creștere atât de mare a exporturilor. A fost o creștere virtuală pe fundalul războiului din țara vecină. Acum avem o scădere virtuală. Exporturile Republicii Moldova de bunuri au crescut până în trimestrul întâi din 2023, după avem o stagnare”, a menționat economistul.

Vorbind despre exporturile nete de bunuri (fără reexporturi), analistul economic a afirmat că în 2000 circa 0,5 miliarde de dolari (mlrd/dolari) au fost exporturi, dintre care 0,3 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 0,2 mlrd/dolari-reexporturi. În 2010 – 1,5 mlrd/dolari exporturile totale, dintre care: 0,9 mlrd/dolari-exporturi nete, 2020 – 2,5 mlrd/dolari exporturile totale: 1,9 mlrd/dolari-exporturi nete, 2022 – 4,3 mlrd/dolari exporturile totale: 3 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 1,3 mlrd/dolari-reexporturi; 2024, primul trimestru, în valoare anuală – 3,9 mlrd/dolari exporturile totale: 2,9 mlrd/dolari-exporturi nete, iar 1 mlrd/dolari-reexporturi.

„Eu sunt pentru reexporturi. Sunt o ramură importantă a economiei, care permite să câștigăm un volum de bani, prin faptul că cumpărăm din anumite țări bunuri și le exportăm în alte țări. O parte din aceste reexporturi sunt integrate în economia noastră. O altă parte, sunt efectul războiului dus de către Federația Rusă în Ucrainei. Dacă scoatem efectul războiului din țara vecină, constatăm că exporturile moldovenești formal creșteau, dar în realitate scădeau. Din 2022 au început a scădea, dar situația din Ucraina a impulsionat un pic și s-a creat impresia că exporturile noastre cresc”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, anul 2021 a fost foarte bun din punct de vedere al producției agricole. A fost înregistrată o creștere spectaculoasă a exportului de producție agricolă, în special cerealiere. Din păcate anul 2022 nu a fost cel mai bun și Republica Moldova a avut practic exporturile la nivelul anului 2021, după care au scăzut, dar formal erau un pic mai mari datorită efectului războiului. 2023 a fost un an cu exporturi excepționale, datorită exportului de fructe. În timp ce totul scădea, fructele au determinat creșterea , ceea ce a permis o ușoară creștere. Acum totul este într-o stagnare de circa un an, iar scăderea care se înregistrează este că Republica Moldova a pierdut posibilitatea de a importa din Ucraina, dar și a exporta către Ucraina.

Economistul afirmă că cel mai bun exemplu care descrie situația clară sunt produsele petroliere. Republica Moldova niciodată nu a fost un exportator de produse petroliere. În 2015 era la nivel formal de 10 milioane de dolari (mln/dolari). Odată cu începerea războiului Federației Ruse în Ucraina, petrolul a devenit cel mai mare capitol de export al Republicii Moldova. În trimestrul trei din 2023 a ajuns la 680 de milioane de dolari, în valoare anuală. Ulterior, Ucraina a găsit și alte soluții, iar Republica Moldova nu a mai exportat atât de mult petrol în țara vecină. În primul trimestru din 2024, exportul produselor petroliere din Republica Moldova către Ucraina, în valoare anuală, a fost de 307 milioane de dolari. Astfel, a fost pierdut de către Republica Moldova reexportul de produse petroliere.

„Am avut anumite avantaje economice atunci când am vrut să ajutăm Ucraina, dar noi nu am reușit să demonstrăm că le suntem parteneri, o soluție puternică de sprijin și din acest motiv am pierdut reexporturile către Ucraina. Avem o scădere a reexporturilor de bunuri. Avem un an de stagnare la capitolul creșterea exporturilor de bunuri. La capitolul servicii, care au ajuns 40% din exporturile moldovenești, am înregistrat creștere până anul trecut, acum avem o ușoară stagnare. Serviciile sunt cea mai mare oportunitate pentru Republica Moldova și Republica Moldova are un grad de competitivitate foarte bun la acest capito”, a conchis analistul economic.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .