Cetățenii Republicii Moldova au o tendință tot mai slabă de a merge la vot, deși, cu drepturi depline de a vota sunt, în prezent, cei mai mulți din istoria țării. În ultimii opt ani, cu aproape 300 de mii a scăzut numărul moldovenilor din țară și cu circa 300 de mii sunt mai mulți peste hotare. Numărul tinerilor, în profilul alegătorilor, dispare tot mai mult. Pentru prima dată, în ultimii 10 ani, tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei care au peste 71 de ani. Se atestă o îmbătrânire clară a electoratului. Alegătorul moldovean, la fiecare doi ani, îmbătrânește cu un an. La alegerile din anul viitor, pentru prima dată vârsta medie a alegătorului va fi de peste 50 de ani. La nivel național, numărul alegătorilor a scăzut cu 7,4% în ultimii patru ani. Sunt date prezentate vineri, 18 octombrie, 2024, de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Analizând numărul cetățenilor cu drept de vot din Republica Moldova, Veaceslav Ioniță spune că la alegerile din noiembrie 2010, populația de peste 18 ani era de 2 milioane (mln) 979 de mii de persoane, dintre care: 2 mln 316 mii se aflau în Republica Moldova, 180 de mii – în regiunea separatistă transnistreană, iar 483 de mii – peste hotare. La alegerile din noiembrie 2014 erau 3 mln 082 de mii, dintre care: 2 mln 246 de mii – în dreapta Nistrului, 224 de mii – stânga Nistrului, iar  611 mii – peste hotare. La alegerile din octombrie/noiembrie 2016, estimam – 3 mln 102 mii de alegători, inclusiv 2 mln 219 mii erau în dreapta Nistrului, 234 de mii – stânga Nistrului, iar 649 de mii – peste hotare. La alegerile din februarie 2019, pe liste – 3 mln 143 de mii de alegători, dintre care 2 mln 101 mii – dreapta Nistrului, 272 de mii – stânga Nistrului, iar 772 de mii – peste hotare. La alegerile din noiembrie 2020, pe liste – 3 mln 135 de mii de persoane: 2 mln 067 de mii – dreapta Nistrului, 275 de mii – stânga Nistrului, iar 793 de mii – peste hotare. La alegerile din iulie 2021, pe liste – 3 mln 129 de mii: 2 mln 061 – pe malul drept al Nistrului, 282 de mii – pe malul stâng al Nistrului, iar 786 de mii – peste hotare. La alegerile din noiembrie 2023 – 3 mln 121 de mii pe liste: 1 mln 960 de mii – dreapta Nistrului, 291 de mii – stânga Nistrului, iar 870 de mii – peste hotare. La alegerile din octombrie 2024, pe liste sunt 3 mln 170 de mii de persoane și estimativ 1 mln 915 mii – în dreapta Nistrului, 300 de mii – stânga Nistrului, iar 955 de mii – peste hotare.

„Acum avem cel mai mare număr de cetățeni moldoveni din istoria țării cu drepturi depline de a vota. Alegători în dreapta Nistrului avem mai puțini, au plecat peste hotare. Cu aproape 300 de mii a scăzut numărul moldovenilor din țară în ultimii opt ani și cu circa 300 de mii a crescut numărul moldovenilor plecați peste hotare. Cu 70 de mii de oameni a crescut în ultimii opt ani numărul moldovenilor aflați în stânga Nistrului, cu drept de a vota în Republica Moldova”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre cetățenii cu drept de vot, aflați în ziua alegerilor în țară, expertul a declarat că la alegerile din 2016 tinerii de la 18 la 25 de ani erau acasă 328 de mii, în 2020 – 231 de mii, iar în 2024 estimativ sunt pe loc 174 de mii. Cu 154 de mii mai puțini față de 2016. Adulții de la 26 la 55 de ani, în 2016 erau în țară 1 mln 198 de mii, în 2020 – 1 mln 108 mii, iar în 2024 sunt estimativ 1 mln 002 mii. Cu 196 de mii mai puțini în ultimii opt ani. Cei de peste 56 de ani, în 2016 erau acasă 693 de mii, în 2020 – 732 de mii, iar în 2024 estimativ sunt pe loc 739 de mii. Plus 46 de mii de oameni. „Reducerea în ultimii opt ani, la nivel național, este de 13,7% sau cu 304 mii de moldoveni mai puțin”, declară expertul.  

Despre profilul alegătorului aflat în țară, economistul spune că tinerii de la 18 la 25 de ani, în 2016 erau 14,8%, iar în 2024 – 9,1%. Cei de la 26 la 40 de ani, în 2016 au reprezentat 29,1%, în 2024 – 26,8%. De la 41 la 55 de ani, în 2016 au fost 24,8%, iar în 2024 – 25,5%. 56-70 de ani: 2016 – 22,5%, iar 2024 – 26,9%. Peste 71 de ani: 2016 – 8,7%, iar în 2024 – 11,7%. „Practic numărul tinerilor în profilul alegătorilor dispare. În structura electoratului, avem scăderea ponderii celor de până la 40 de ani și creșterea ponderii celor de peste 41 de ani. Cea mai semnificativă este a celor de la 56 la 70 de ani”, constată economistul.

În ultimii patru ani, afirmă analistul economic, numărul alegătorilor, de la 18 la 25 de ani, aflați în ziua votării în țară, a scăzut cu 57 de mii, de la 231 de mii în 2020 la 174 de mii în 2024.  Adulții de la 26 la 40 de ani erau în 2020 – 603 mii, iar în 2024 sunt 514 mii. Minus 89 de mii. De la 41 la 55 de ani, în 2020 erau 505 mii, iar în 2024 sunt 488 de mii. În scădere cu 17 mii. 56-70 de ani: 2020 – 546 de mii, 2024 – 514 mii. Cu 32 de mii mai puțini. Peste 71 de ani: 2020 – 185 de mii, 2024 – 224 de mii. Plus 39 de mii.

Potrivit expertului, se înregistrează o clară îmbătrânire a electoratului. La alegerile parlamentare din 2014, ponderea tinerilor de la 18 la 25 de ani, din numărul total al alegătorilor, era de  16,5%, iar cei de peste 70 de ani – 9,1%. La alegerile prezidențiale din 2016, tinerii de la 18-25 de ani erau 14,8%, iar cei de peste 70 de ani – 8,7%. La alegerile prezidențiale din 2020, tinerii de la 18 la 25 de ani reprezentau  11,2% din totalul alegătorilor, iar cei de peste 70 de ani – 8,9%. La alegerile prezidențiale din 2024, estimativ, tinerii de la 18-25 de ani sunt 9,5%. De aproape 2 ori mai puțin față de acum 10 ani. Cei de peste 70 de ani sunt 10,9%. Cu aproape 2% mai mult față de acum 10 ani. „Pentru prima dată în ultimii 10 ani tinerii vor fi mai puțini la alegeri decât cei de peste 71 de ani. Pentru prima dată atestăm o îmbătrânire clară a electoratului”, a spus expertul.

Cu referire la vârsta medie a alegătorului aflat în țară în ziua alegerilor, Veaceslav Ioniță a menționat că la alegerile din 2024 a fost de 45,3 ani, în 2016 – 45,9 ani, 2020 – 47,7 ani, iar în 2024 este de 49,6 ani. „La fiecare 2 ani, vârsta medie a alegătorului crește cu un an. Alegătorul moldovean, la fiecare doi ani, îmbătrânește cu un an. La alegerile din anul viitor, pentru prima dată vârsta medie a alegătorului va fi de peste 50 de ani. La fiecare patru ani, alegătorul este mai bâtrân cu doi ani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Raioanele cu cea mai mare reducere a numărului de alegători în ultimii patru ani, potrivit economistului, sunt Soroca și Șoldănești cu câte 12,6%; Briceni – 12,5%; Fălești – 12,3%; Drochia – 12,2%; Telenești – 12,1%; Dondușeni și Edineț – cu câte 12%; Glodeni – 11%; Orhei – 10,9%; Ialoveni – 7,1%; Basarabeasca – 5,8%; UTA Găgăuzia – 5,7%, iar la nivel național reducerea este de 7,4%.  

Cât privește numărul tinerilor de la 18 la 21 de ani, care pentru prima dată au mers și vor merge să voteze, analistul economic a spus că în 2016 aceștia erau 192,9 mii, dintre care: 151,5 mii – în țară, iar 41,4 mii – peste hotare. În 2020 au fost 155,4 mii: 106,3 mii – în țară, iar 49,1 mii – peste hotare. În 2024 sunt 149,2 mii, inclusiv: 90,9 mii – în țară, iar 58,3 mii – peste hotare. Minus 43,7 mii în ultimii opt ani.

Analizând prezența la vot în țară, Veaceslav Ioniță a amintit că la alegerile parlamentare: în 1994 au votat 1 mln 868 de mii de moldoveni; 1998 – 1 mln 680 de mii; 2001 – 1 mln 607 mii; 2005 – 1 mln 575 mii; 2009 – 1 mln 592 de mii; 2010 (anticipate) – 1 mln 733 de mii; 2014 – 1 mln 700 de mii; 2019 – 1 mln 498 de mii; 2021 (anticipate) – 1 mln 481 de mii. La alegerile locale: în 1995 – 1 mln 428 de mii; 1999 – 1 mln 324 de mii; 2003 – 1 mln 294 de mii; 2007 – 1 mln 207 mii; 2011 – 1 mln 418 mii; 2015 – 1 mln 335 mii; 2019 – 1 mln 228 de mii; 2023 – 1 mln 148 de mii. La alegerile prezidențiale: în 2016 – turul I-1 mln 441 de mii, turul II-1 mln 614 mii; 2020: turul I-1 mln 369 de mii, turul II-1 mln 654 de mii. „Încet, dar sigur, numărul celor care votează scade. La alegerile locale, prezența este cea mai slabă față de alegerile parlamentare sau prezidențiale. Urmează alegerile prezidențiale, în special în turul I, cu o prezență slabă, dar mai bună. Apoi alegerile parlamentare. Cel mai bine se votează la alegerile prezidențiale, în turul II”, precizează Veaceslav Ioniță.

În procente, prezența la vot a celor din țară în ziua votării, alegerile parlamentare: 1994 – 76,7%; 1998 – 69,9%; 2001 – 68,2%; 2005 – 63,5%; 2009 – 66,6%; 2010 (anticipate) – 71,3%; 2014 – 72%; 2019 – 66,1%; 2021 (anticipate) – 60,2%. Alegerile locale: 1995 – 58,8%; 1999 – 55,4%; 2003 – 53,9%; 2007 – 50,3%; 2011 – 61,7%; 2015 – 59,8%; 2019 – 58,5%; 2023 – 58,6%. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-61,6%, turul II-65,9%; 2020: turul I-58,3%, turul II-66,1%.

Ultimile alegeri parlamentare din 2021 a arătat că rata de participare la vot a tinerilor de la 18-25 de ani, aflați în țară, a fost de 44,1%. A celor de la 26 la 40 de ani – 51%; 41-55 de ani – 63,3%; 56-70 de ani – 76%; peste 71 de ani – 76,9%. Rata de participare totală – 62,4%. „Tinerii au o prezență la vot mai mică decât media națională cu 30%. Cei de la 44 la 55 de ani cu 15% mai mică decât media națională, iar cei de la 56 de ani cu 15% mai mult  decât media națională”, potrivit analizei.

Cu referire la voturile de peste hotare, expertul a afirmat că la alegerile parlamentare din 2005 au votat 16,2 mii de moldoveni din diasporă; la cele din 2009 – aprilie-33,1 mii, iulie (anticipate)-36,4 mii; din 2010 – 72 de mii; 2014 – 73,3 mii; 2019 – 76,6 mii; 2021 – 212,4 mii. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-67,2 mii, turul II-138,7 mii; 2020 – turul I-149,2 mii, turul II-255,9 mii. Astfel, rata de participare la vot a celor de peste hotare, la alegerile din 2005 a fost de 6,4%; în 2009 – aprilie-7,8%, iulie (anticipate) – 8,1%; 2010 (anticipate) – 14,9%; 2014 – 12%; 2019 – 9,9%; 2021 (anticipate) – 21%. Alegerile prezidențiale: 2016 – turul I-10,4%, turul II-21,4%; 2020 – turul I-18,8%, turul II-32,3%.

Separat, cu referire la alegerile prezidențiale, Veaceslav Ioniță a declarat că rata de participare la vot în 2016, în turul I, a celor aflați în țară a fost de 61,6%, iar a celor aflați peste hotare – 10,4%, turul II, a celor aflați în țară – 65,9%, iar a celor de peste hotare – 21,4%. În 2020: turul I, în țară – 58,3%, peste hotare – 18,8%, turul II, în țară – 66,1%, peste hotare – 32,3%. 2024: turul I, estimativ, cei aflați în țară vor reprezenta 57,8%, iar cei de peste hotare – 18,7%. În turul II, cei din țară vor vota în proporție de 66%, iar cei de peste hotare – 32%. „Tendința de a merge la vot, în țară, scade. Oamenii din Republica Moldova au o tendință de a merge la vot tot mai slabă. Dar, s-a schimbat structura electoratului, avem oameni de vârsta a treia, care sunt mai disciplinați și merg și votează”, susține Veaceslav Ioniță.

Analizând voturi exprimate la alegerile prezidențiale, economistul a specificat că în 2016, în turul I,  s-au exprimat 1 mln 441 de mii de voturi. Dintre acestea, 1 mln 367 pe teritoriul Republicii Moldova, 67 de mii peste hotare, iar 7 mii în stânga Nistrului. În turul II s-au exprimat 1 mln 614 mii de voturi, dintre care: 1 mln 462 de mii în țară, 139 de mii peste hotare, iar 13 mii în stânga Nistrului. În 2020, în turul I a fost acordat 1 mln 369 de mii de voturi, inclusiv: 1 mln 205 mii în țară, 149 de mii peste hotare, iar 15 mii pe malul stâng al Nistrului. În turul II s-au acumulat 1 mln 654 de mii de voturi, inclusiv: 1 mln 366 de mii în țară, 256 de mii peste hotare, iar 32 de mii pe malul stâng al Nistrului. În 2024 este prognozat ca în turul I să se acumuleze 1 mln 317 mii de voturi, dintre care: 1 mln 107 mii în țară, 179 de mii peste hotare, iar 32 de mii în stânga Nistrului. În turul II – 1 mln 605 mii de voturi, inclusiv: 1 mln 264 de mii în țară, 306 mii peste hotare, iar 35 de mii în stânga Nistrului, la o mobilizare maximă.

Analistul economic a mai spus că ponderea celor aflați peste hotare, în totalul voturilor exprimate, în 2005 a fost de 1%; în 2009 – 2,3%; 2010 – 4,2%; 2014 – 4,3%; 2016 – turul I-4,7%, turul II-8,6%; 2019 – 5,1%; 2020 – turul I-10,9%, turul II-15,5%; 2021 – 14,4%; 2024, estimativ – turul I-13,3%, turul II-19%.

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe Facebook - https://www.facebook.com/IDISViitorul ;
Abonează-te la canalul nostru de Telegram - https://t.me/idis93 ;
Vizionează-ne pe canalul nostru de Youtube - https://www.youtube.com/@idisviitorul8539 .