Creșterea ponderii alegătorilor în vârstă și scăderea numărului tinerilor vor influența pozitiv participarea la vot, însă fenomenul migrației și excluderea electoratului din stânga Nistrului continuă să rămână factori esențiali care distorsionează tabloul electoral general din Republica Moldova. Sunt declarații ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, expuse vineri, 5 septembrie, 2025, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, alegătorii din Republica Moldova pot fi împărțiți în trei grupe: care locuiesc pe malul drept al Republicii Moldova; care locuiesc în stânga Nistrului; și care sunt plecați peste hotare, atât de pe malul drept al Nistrului, cât și din stânga Nistrului. La alegerile parlamentare din 2014 erau 3 milioane și 079 de mii de alegători, iar pentru alegerile parlamentare din toamna anului 2025 în listele electorale sunt înscriși 3 milioane și 165 de mii de alegători. Plus 86 de mii de moldoveni. La alegerile parlamentare din 2014, pe malul drept al Nistrului erau 2 milioane și 246 de mii de alegători. Plecați peste hotare erau 611 mii, iar în stânga Nistrului erau 221 de mii de alegători.

Pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie, pe malul drept al Nistrului sunt în liste 1 milion și 887 de mii de alegători, în scădere cu 359 de mii de persoane. dintre aceștia, 985 de mii sunt peste hotare sau plus 374 de mii. În stânga Nistrului sunt 292 de mii sau plus 71 de mii de persoane. „În ultimii ani, tot mai mulți moldoveni din stânga Nistrului și-au făcut buletine moldovenești. Numărul de alegători moldoveni crește din contul moldovenilor plecați peste hotare și s-au născut acolo, dar și a celor aflați în stânga Nistrului, care și-au făcut și continuă să-și facă acte de identitate moldovenești. Numărul votanților moldoveni de pe malul drept al Nistrului este o continuă scădere”, a spus expertul.

Expertul susține că cea mai mare scădere a alegătorilor din dreapta Nistrului este atestată în rândul celor de la 18-25 de ani. La alegerile parlamentare din 2014 aceștia erau 372 de mii, iar pentru alegerile din toamnă sunt 171 de mii. O scădere de 54% sau de 201 mii, din cauza scăderii în general a numărului de copii, dar și al plecării lor tot mai intense peste hotare. Votanții de la 26 la 35 de ani au scăzut de la 450 de mii în 2014 la 294 de mii la alegerile din toamnă. Minus 34% sau minus 156 de mii de alegători. Unicul grup de vârstă care  crescut în interiorul țării este 36-45 de ani. De la 361 de mii în 2014 la 367 de mii în 2025. Numărul alegătorilor de la 46-55 de ani a scăzut cu 83 de mii. De la 398 de mii în 2014 la 314 mii în 2025. Al celor de la 56 la 65 de ani a scăzut cu 39 de mii. De la 383 în 2014 la 344 în 2025. Votanții de la 66 la 75 de ani sunt în creștere cu 74,2% sau cu 125 de mii. De la 169 de mii în 2014 la 294 de mii în 2025. Cei de peste 76 de ani sunt în scădere, de la 114 mii în 2014 la 103 mii în 2025.

Economistul afirmă că numărul tinerilor moldoveni cade constant. În 2014 erau 1 milion și 126 de mii de tineri cu vârsta între 18 și 35 de ani. Dintre aceștia, 822 de mii erau în țară, iar 305 mii – plecați peste hotare. În prezent sunt 851 de mii de tineri, dintre care 465 de mii – în țară, iar 387 de mii – peste hotare. Față de 2014, la alegerile din această toamnă sunt cu 275 de mii de tineri mai puțini sau cu 24,4%. În țară numărul lor a scăzut cu 357 de mii, iar a celor de peste hotare a crescut cu 82 de mii.

Totodată, declară analistul economic, numărul vârstnicilor este în creștere. Dacă la alegerile parlamentare din 2014 erau 331 de mii, la aceste alegeri sunt 468 de mii. Plus 137 de mii. Dacă în 2014 erau în țară 283 de mii de vârstnici, iar 48 de mii – peste hotare, la aceste alegeri, în țară sunt 397 de mii, iar peste hotare 71 de mii. Numărul a crescut în țară cu 114 mii, iar peste hotare – cu 23 de mii. „Tineri tot mai puțini și vârstnici tot mai mulți duce la creșterea medie a alegătorului. Dacă în 2014 era de 45,3 ani, în 2025 este de 49,9 ani. La următoarele alegeri, vârsta medie a alegătorului va depăși 50 de ani. Avem un electorat din ce în ce mai învârstă”, a declarat analistul economic.

Cu referire la numărul tinerilor care pentru prima dată vor vota la 28 septembrie, Veaceslav Ioniță a menționat că la alegerile parlamentare din 2014 erau 219 mii, iar la alegerile din septembrie vor fi 151 de mii. Dacă în 2014 erau în țară 177 de mii, acum sunt 92 de mii. Dacă în 2014 erau peste hotare 42 de mii, acum sunt plecați 59 de mii.

Potrivit expertului, la alegerile parlamentare din 2014 au ieșit la vot 1 milion și 700 de mii moldoveni sau 72%, dintre care 1 milion și 618 mii au votat moldovenii de pe malul drept al Nistrului, iar la parlamentare din 2021 au participat 1 milion și 472 de mii de moldoveni sau 60,2%, dintre  care 1 milion și 237 de mii au fost voturile celor de acasă. La alegerile prezidențiale de acum un an, au participat, în turul întâi, 1 milion și 563 de mii de moldoveni sau 68,2%, dintre care 1 milion și 306 mii au votat de acasă, iar în turul doi, au ieșit la vot 1 milion și 700 de mii sau 70,2%, dintre care 1 milion 344 de anii au votat de pe malul drept. „Alegerile prezidențiale au o prezență mai bună la urne a cetățenilor”, a spus expertul.

Economistul a mai spus că la alegerile parlamentare din 2014 cei de peste hotare au votat în număr de 73 de mii sau 12%. În 2021 – 212 mii sau 27%, iar în turul întâi al alegerilor prezidențiale de anul trecut au mers la urne 241 de moldoveni plecați de acasă sau 25,2% și 330 de mii în turul doi s-au 34,5%.

Despre moldovenii din stânga Nistrului, economistul a afirmat că la alegerile parlamentare din 2014 aceștia au participat în număr de 9,3 mii de persoane, iar la cele din 2021 – 28,8 mii. Acum un an, la alegerile prezidențiale, turul întâi au participat 16,1 mi, iar în al doilea tur – 26,3 mii. „Sunt circa 100 de mii cetățeni ai regiunii transnistrene care au și cetățenia Republicii Moldova și se află peste hotare, în țările din UE. Un alt număr de 5-6 mii de persoane din stânga Nistrului merg la vot deoarece se văd cetățeni ai acestei țări și urmăresc activ viața politică din Republica Moldova. Alții nu se văd cetățeni ai Republicii Moldova, nu urmăresc viața politică de aici, dar în ajun de alegeri sunt îndemnați de anumite partide și anumiți candidați să iasă la vot. „Electoratul din stânga Nistrului este ignorat, izolat și desconsiderat”, a conchis economistul.

Prezentarea PDF poate fi accesată aici:

IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.

Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.