Piața plăților cu cardul în Republica Moldova trece prin cea mai accelerată creștere din istoria sa. O spune Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Acesta a declarat vineri, 5 decembrie 2025, în cadrul emisiuni săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că plățile fără numerar devin principalul motor al modernizării pieței, înlocuind treptat operațiunile tradiționale de retragere a numerarului.
Veaceslav Ioniță a declarat că pentru prima dată, anul trecut, în trimestrul III, plățile cu cardul au depășit 50 miliarde de lei, iar în același trimestru al acestui an au ajuns la peste 61 miliarde de lei. În total, au ajuns la 225 miliarde de lei. În ultimii cinci ani, volumul plăților cu cardul a crescut cu 25%, pe fondul unei schimbări majore de comportament. Cardurile nu mai sunt folosite doar pentru retrageri de numerar, dar ca instrument real de plată, atât în țară, cât și peste hotare.
Expertul subliniază faptul că în prezent piața este dominată de cardurile moldovenești utilizate în țară, care generează 79% din volum sau 177,5 mlrd/lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% sau 23,4 mlrd/lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% sau 23,9 mlrd/lei. Astfel, lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 mlrd/lei, dintre care 1,7 mlrd/reprezintă plățile cu cardul, iar 500 mln/lei sunt retrageri de numerar.
Potrivit economistului, în primele nouă luni ale anului curent, moldovenii au efectuat plăți în valoare de 98,3 mlrd/lei cu cardurile moldovenești, dintre care: 75,7 mlrd/lei – achitări în țară, iar 22,6 mlrd/lei – achitări în afara țării. „În acest an este foarte posibil ca moldovenii să depășească pentru prima dată pragul de 100 mlrd/lei în achitări cu carduri moldovenești”, estimează economistul.
Analistul economic spune că dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an situația s-a schimbat: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% – plăți cu cardul. Analistul economic estimează că în 2027 plățile cu cardul vor depăși retragerile de numerar: 53% față de 47%.
Veaceslav Ioniță a mai spus că moldovenii au cheltuit peste hotare, în primele nouă luni ale acestui an, 11,3 mlrd/lei, dintre care: 10,4 mlrd/lei – achitări cu cardul, iar 0,9 mlrd/lei – retrageri de numerar. Totodată, străinii scot numerar în proporții semnificative în Republica Moldova. În primele nouă luni ale anului, tranzacțiile cu carduri străine au totalizat 20,1 mlrd/lei, dintre care: 11,7 mlrd/lei – achitări, iar 8,4 mlrd/lei – retrageri de numerar.
Expertul atrage atenția că o parte a acestor tranzacții reprezintă plăți efectuate de către moldovenii cu carduri deschise peste hotare, oferite rudelor din țară – un tip de remitențe „invizibile” estimate la 3–4 mlrd/lei anual. Alte 3–4 mlrd/lei provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.
Piața plăților online, menționează economistul, se dezvoltă spectaculos. De la 2,6 mlrd/lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 mlrd/lei în 2020, apoi la 32,9 mlrd/lei în 2024, iar în trimestrul III al acestui an a urcat la 40,3 mlrd/lei.
În primele nouă luni ale anului curent s-au efectuat de 24,4 mlrd/lei plăți online efectuate de către moldoveni în țară; de 12,2 mlrd/lei – plăți online ale moldovenilor peste hotare, iar de 3,7 mlrd/lei – plăți online ale străinilor în Republica Moldova.
Totodată, în primele nouă luni ale anului curent moldovenii au achitat 20,6 mlrd/lei pentru internet banking; 12,2 mlrd/lei pentru comerț online peste hotare; și 3,8 mlrd/lei pentru comerț online intern. „Dacă achizițiile de peste hotare ar fi taxate cu TVA, bugetul de stat ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, a spus expertul.
Prezentarea PDF poate fi accesată aici:
IDIS „Viitorul” este un think tank independent, înființat în 1993, care combină cercetarea socială, politică și economică cu componente solide de advocacy. Instituția realizează cercetări aplicate de monitorizare pe mai multe domenii: economie, politica socială, politicile UE, dezvoltarea regională, dar și riscurile de securitate și de politică externă.
Urmărește-ne pe: Facebook; Instagram; Linkedin; Telegram; Youtube; Tiktok.
