Piața de capital a Republicii Moldova este prea mică și afectată de instabilitatea politică și economică pentru a fi atractivă pentru investitorii străini. Mai mult, atacurile raider înregistrate în ultimii ani, în special în sectorul bancar, s-au produs prin intermediul pieţei de capital, consideră experții Mariana Gurghiș și Natan Garştea. Concluziile au fost formulate în cadrul dezbaterii ”60 de minute de realism economic”, produsă de IDIS „Viitorul” şi Radio Europa Liberă. 

Europa Liberă: Deja a trecut pericolul atacurilor raider asupra proprietăţilor din Republica Moldova, inclusiv în sistemul bancar? Au fost scoase toate tentaculele acestei caracatiţe sau ne mai aflăm în pericolul unor noi atacuri raider? 

Natan Garștea: „Atacurile raider sunt posibile atât timp cât se poate de abuzat de unele pârghii de influenţă ale tranzacţiilor. Şi dacă vor exista astfel de verigi slabe în mecanismul de derulare a tranzacţiilor, mecanismul de verificare a lor, mecanismul de protejare juridică a lor oricând se vor găsi probabil doritori care vor încerca să beneficieze de ele. Şi chiar am pregătit pentru azi câteva exemple interesante din istoria pieţei noastre de capital, cum s-au făcut atacuri raider sau preluări ostile ale proprietăţii cu utilizarea la diferite mecanisme, fie cum a fost prima dată în cazul Moldova Agroindbank cu ajutorul instanţelor de judecată, fie cu utilizarea resursei administrative a statului cu diferite mecanisme ale sale, fie prin intermediul participanţilor profesionişti, cum s-a făcut acum cu ajutorul registratorului independent sau cum se mai făcea uneori cu ajutorul brokerilor şi a bursei. Deci, atâta timp cât toate aceste verigi ale infrastructurii noastre economice nu vor lucra impecabil, probabil întotdeauna va exista tentaţia pentru diferite persoane să beneficieze de slăbiciunile lor.”

Europa Liberă: Ştim că după 2011 s-au făcut mai multe schimbări mai reuşite sau mai puţin reuşite, dar care într-un fel sau altul ar putea pune piedică la doritorii de a prelua ostilul unei acţiuni. Aş vrea să vă referiţi la aceste modificări şi în ce măsură ele sunt eficiente? 

Mariana Gurghiș: „Din 2011 până în prezent legea instituţiilor financiare a suferit modificări în ceea ce ţine de acţionariatul băncilor comerciale. Dacă vorbim de ele ca o potenţială ţintă de preluare ostilă, dacă până în 2014, dacă nu mă înşel, acţionarii puteau face acţiuni de cumpărare-vânzare de pachete de acţiuni de până la 5% fără a primi o autorizare de la Banca Naţională, în prezent legea spune că doar pachetele mai mici de un 1% pot fi comercializate fără intervenţia Băncii Naţionale. Doritorii trebuie să primească un aviz al Băncii Naţionale cu privire la tranzacţia pe care vor să o efectueze. Ar fi şi avantaje, şi dezavantaje pentru situaţia dată, pentru că din punct de vedere al timpului ar dura mult mai mult primirea unei autorizări a Băncii Naţionale. Respectiv s-ar putea ca pentru un potenţial cumpărător de bună credinţă acest proces tergiversat să scadă din dorinţa acestuia de a se implica în procesul în cauză, precum a fost opinia pe care şi-a exprimat-o Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în cazul în care a vrut să cumpere un pachet mai mare de acţiuni la Victoriabank în 2015. Şi un avantaj ar fi faptul că s-ar încerca controlarea acestui proces şi poate transparentizarea acţionariatului în cadrul băncilor comerciale. Însă chiar dacă legea este în vigoare nu pot spune că vedem paşi extrem de lucizi şi concreţi în clarificarea cine de fapt este beneficiarul efectiv ce stă în spatele acţiunilor.”

Europa Liberă: Domnule Garștea, dar atunci când vorbim de transparenţa beneficiarului final aceasta ce ar însemna? Că trebuie să ştim noi, societatea să ştie cine beneficiază de aceste acţiuni sau trebuie să ştie un ins, un funcţionar de la bancă şi un cerc foarte îngust să ştie cine, în mâinile cui se află aceste acţiuni? Ce ar însemna?

Natan Garștea: „Dacă insul de care dumneavoastră spuneţi din bancă şi-ar face lucrul în interesul nostru, ar fi suficient să cunoască doar el aceasta. Da, el a verificat, organul de stat cu abilităţi a verificat, a văzut că totul e în regulă sau nu e în regulă, şi-a făcut atribuţiile. Din cauză că la noi organele de stat nu îşi fac bine treaba, din această cauză noi suntem nevoiţi să insistăm ca aceasta să aibă o amploare mai mare şi transparenţa să fie mai amplă, să ştim şi noi ce se întâmplă acolo. În diferite state e diferit, în principiu, în cazul băncilor, în cazul companiilor de asigurări uneori se merge pe transparenţă deplină, ca publicul larg să ştie. În toată lumea e ok ca pachetele mai mari de 5% ale proprietarilor să fie publice. Şi la noi tot este prevederea aceasta în lege pentru toate societăţile, pentru bănci mai mare de 1% să fie publice. Iarăşi, aceasta nu înseamnă beneficiarul final, fiindcă dacă acţionarul unei bănci este un stomatolog ipotetic din Olanda, ar fi ok el să fie întrebat de unde are banii pentru acest pachet de acţiuni şi care este interesul lui în participarea în administrarea acestei bănci. Fiindcă oricum băncile sunt foarte importante pentru economie, acolo oamenii îşi duc banii lor şi controlul asupra băncilor este diferit decât controlul asupra oricăror altor genuri de activitate.”

Europa Liberă: Dar experienţa internaţională?

Natan Garștea: „Acolo unde organele statului îşi fac bine treaba nu e nevoie de o dezvăluire deplină pentru publicul larg. Pachetele importante sunt dezvăluite.”

Europa Liberă: Proprietari sau beneficiari? Sau nu există acolo beneficiari şi proprietari?

Natan Garștea: „În domeniul bancar e vorba de beneficiari. De obicei beneficiarii sunt cunoscuţi de organele de control, proprietarii sunt publici.”

Europa Liberă: Proprietarii acolo sunt şi beneficiari?

Natan Garștea: „De la caz la caz. Sunt state unde sunt şi beneficiari.”

Europa Liberă: Pentru că în Republica Moldova este foarte diferit.

Natan Garștea: „Nu doar în Republica Moldova. Însă de regulă, în majoritatea ţărilor cu o practică mai mare de control în domeniu s-au creat deja mecanismele de verificare, au văzut proprietarii, au văzut beneficiarii finali, deci dacă sunt ok sau nu i-au lăsat sau nu. Aşa se lucrează.”

Europa Liberă: Putem spera că odată cu numirea noului guvernator, dar urmează să fie aleşi doi guvernatori, lucrurile vor evolua în mai bine?

Natan Garștea: „Depinde foarte mult şi de componenţa întregului consiliu de administrare, fiindcă doar o persoană nu poate să ia decizia acolo unde sunt cinci membri.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce credeţi?

Mariana Gurghiș: „Depinde de componenţa comitetului executiv. Dacă comitetul executiv al Băncii Naţionale devine în câteva luni complet şi persoanele care sunt alese în funcţiile în cauză dispun de destule competenţe şi, respectiv, nu au nicio apartenenţă politică la actuala conducere, atunci am putea avea o istorie de succes în domeniul acesta. În cazul în care se încearcă politizarea şi în cadrul Băncii Naţionale, vom merge pe acelaşi drum bine cunoscut.”

Natan Garștea: „Va fi ca până acum.”

Europa Liberă: Deci este nevoie de voinţă politică. Vă mulţumesc foarte mult.

Am discutat astăzi despre atacurile raider cu experţii Mariana Gurghiş şi Natan Garștea.